SCUTUL DE LA DEVESELU – INAUGURAT SI OPERATIONAL. Such geopolitics, very diplomacy: Un inalt oficial american a confundat Bucurestiul cu Budapesta/ Reactia KREMLINULUI: scutul ar fi o “AMENINTARE LA ADRESA SECURITATII NATIONALE”/ Stratfor ne prezice CONFLICT DIRECT cu RUSIA

Infografic Hotnews.ro

• DW: Deveselu devine operațional

Scutul anti-rachetă de la Deveselu este operațional. După mai multe secvențe birocratice, de preluare tehnică și militară, facilitatea militară din sudul României a fost inaugurată oficial, în prezența secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a premierului României Dacian Cioloș, și a lui Robert Work, adjunctul secretarului Apărării din Statele Unite, sponsorul principal al acestui demers de securitate comună.

„Nu cred că îi vom convinge pe ruși, iar rușii nu ne vor convinge pe noi”, a declarat, parcă împăcat, reprezentantul permanent al Statelor Unite pe lângă comandamentul politic al Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles, Douglas Lute, care a participat la toate discuțiile bilaterale strategice cu Moscova, în ultimii ani. „Tensiunile nu sunt noi, nu s-au născut acum, pentru că noi inaugurăm această facilitate strategică de la Deveselu”.

Vorbind despre bani, baza de la Deveselu a costat 800 de milioane de dolari, buget negociat la început și rămas neschimbat pe parcursul celor șase ani, cât a durat întregul proces – de la primele contacte diplomatice până la ceremonia de tăiere a panglicii albastre și discursurile oficiale de astăzi.

„Statele Unite nu au avut un partener mai bun decât România, capabil să preia proiectul de la faza de concept și să-l transforme într-o capacitate complet operațională în șase ani, respectând atât termenele cât și bugetul“, a comentat, la București, Frank Rose. „Scutul anti-rachetă nu este panaceul universal. Nu este soluția tuturor problemelor. Dar are un rol foarte, foarte important în structura de apărare a Alianței”, a precizat asistentul secretarului american de Stat pentru probleme de control al armamentelor, cel care coordonat, din partea Washingtonului, derularea proiectului.

Așa cum este conceput, sistemul balistic antirachetă nu poate, nici tehnic, nici geografic, să fie o amenințare pentru Rusia, au explicat atât experții militari cât și diplomații și politicienii care au participat la inaugurarea scutului de la Deveselu.

Nu este vorba despre un sistem de atac, iar îngrijorările Rusiei sunt nefondate, a comentat premierul Cioloș. „Este legitim pentru oricine să își anunțe mijloacele necesare pentru a se apăra”, a spus șeful Executivului român, în conferința de presă de la Deveselu.

În aceeași notă a fost și discursul rostit de președintele Klaus Iohannis, după primirea, la Palatul Cotroceni, a secretarului general NATO, Jens Stoltenberg. Rusia „folosește astfel de ocazii pentru a fi vocală dar știe, la fel ca noi, că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei”.

Șeful statului a enumerat prioritățile României la apropiatul summit NATO de la Varșovia: „Asigurarea unei prezențe credibile și predictibile a forțelor aliate pe flancul estic, cu realizarea echilibrului între dimensiunea nordică și cea sudică” și „stabilirea cadrului unei prezențe aliate navale permanente la Marea Neagră, bine-nțeles, cu respectarea prevederilor Convenției de la Montreux”.

Rusia a transmis, astăzi, prin ministerul de Externe, o nouă reacție, pe fondul ceremoniilor de la Deveselu și București. Se simte izolată, chiar încercuită în zona Mării Negre, a comentat un diplomat citat de presa moscovită. Rusia, de fapt, s-a auto-izolat – și, asta, încă din 2013, „când a pus capăt unilateral dialogului strategic”, a comentat la rândul lui Stoltenberg: „A schimbat granițe prin forță, continuă să-și intimideze vecinii și nu a răspuns pozitiv la ceea ce noi i-am oferit”.

De altfel, aliații sunt conștienți de riscul pe care l-ar reprezenta o provocare deschisă la adresa Rusiei. „Construiesc rachete performante de foarte mult timp, rachete cărora scutul anti-rachetă NATO nu le-ar putea face față”, a comentat asistentul Secretarului american de Stat. „Chiar dacă ai vrea să îți orientezi sistemul anti-balistic în direcția Rusiei – ceea ce Statele Unite și NATO NU fac – ar fi greu de răspuns sistemului sofisticat și numărului mare de rachete pe care le au”.

„Importanta scutului este una strategica, din perspectiva amenintarilor asupra flancului estic al Aliantei”, a comentat politologul Radu Magdin pentru DW. „Romania confirma statutul sau de platforma cheie in regiune din punct de vedere securitar. Condamnarea vehementa din partea Rusiei atrage atentia insa mai mult asupra valorii simbolice, caci sistemul inca nu este probat, e doar o garantie generica, deocamdata: ceea ce deranjeaza Moscova e ca a pierdut clar batalia pentru dominatia geopolitica asupra Romaniei. Simbolismul bate asadar si logistica balistica la capitolul prestanta. Practic, la noi, SUA e noul rege strategic, Rusia fostul rege imbatranit, chiar si cu puseuri de forta periodice“, a conchis Radu Magdin.

• B1TV: Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite a confundat Bucureștiul cu Budapesta în discursul susținut la Deveselu

Secretarul adjunct al Apărări Statelor Unite, Robert O.Work, a confundat Bucureştiul cu Budapesta, în discursul pe care l-a susținut joi la inaugurarea scutului antirachetaă de la Deveselu, infomează Mediafax.

“Este o reală plăcere să fiu aici, e prima mea vizită în România. Mi-aş fi dorit să stau mai mult în această ţară frumoasă. Am petrecut ceva timp aseară, la Budapesta şi în împrejurimi. Este cu adevarat uimitor, sunt locuri minunate”, a spus Robert O. Work.

Scutul antirachetă de la Deveselu a fost inaugurat joi, în prezența premierului Dacian Cioloş, a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a ministrului Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu și a ministrul Apărării, Mihnea Motoc.

• Hotnews: INFOGRAFIC Scutul antiracheta de la Deveselu devine operational de joi – Cum functioneaza, care sunt costurile si care sunt cele mai importante reactii de pana acum ale Rusiei

La Baza 99 Deveselu va fi certificata, joi, capacitatea operationala a sistemului de aparare antiracheta Aegis Ashore (AAMDS) din Romania, ceea ce inseamna ca scutul anti-racheta american devine oficial activ si integrat in sistemul de aparare impotriva rachetelor balistice al NATO. Este vorba despre una dintre cele mai importante baze americane din Europa, conceputa ca “sistem de aparare impotriva pericolelor din afara Europei”. Din ce este, insa, formata baza de la Deveselu? Care sunt elementele cele mai importante ale scutului si ce au spus pana acum oficialii rusi despre sistemul antiracheta de pe teritoriul Romaniei?

[…]

Capabilitatea tehnica a bazei include un radar puternic, interceptori de rachete si echipament de comunicatii.

Baza de la Deveselu gazduieste elementele scutului american antiracheta. Trei baterii, cu 24 de rachete interceptoare SM-3, amplasate in facilitatea americana din cadrul Bazei aeriene romanesti de la Deveselu (Judetul Olt). Marina americana a preluat comanda bazei militare de la Deveselu in octombrie 2014 (Sursa).

Modulul IB SM-3 distruge rachete balistice prin impact, la o viteza extrem de mare. Programul EPAA include mobilizarea unor nave dotate cu sistemul de interceptare a rachetelor ballistice Aegis in Mediterana si interceptorul Aegis adaptat pentru uscat in Romania si Polonia (Sursa).

Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu raza scurta si medie de actiune. In prezent, exista cel putin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patruland in Oceanul Pacific (Sursa).

Cum functioneaza sistemul?

La detectarea unei rachete ostile de catre radarele fixe sau mobile, bazele sau navele militare lanseaza interceptorii terestri care vor avea ca tinta racheta inamica. Unul dintre obiectivele SUA este ca timpul de la detectare si pana la impact sa ajunga sa fie cat mai mic in viitorul apropiat, dorindu-se distrugerea rahetelor ostile cat mai curand dupa ce acestea au decolat.

Cum participa Romania?

Participarea Romaniei presupune amplasarea de interceptori terestri si a unui sistem radar destinat dirijarii acestora. Sistemele radar destinate descoperirii tintelor vor fi gazduite de alte state.

Cheltuielile pentru realizarea sistemului sunt suportate de catre SUA, Romania punand la dispozitie doar locatia pentru interceptori. Orice alte eventuale costuri sunt obiectul negocierii bilaterale.

In ceea ce priveste banii pe care ii vor da americanii, costurile legate de amplasarea sistemului antiracheta in fosta baza aeriana de la Deveselu (jud. Olt) se ridica la 400 de milioane de dolari, la care se adauga 20 de milioane de dolari anual pentru functionarea sistemului, dupa cum anuntat in 2011 un oficial american.

Ce sunt interceptorii SM-3 amplasati in Romania?

Standard Missile 3 (SM-3) reprezinta un sistem antiracheta naval, utilizat de catre Fortele Navale ale Statelor Unite pentru a intercepta rachetele avioanelor, navelor, cele de croaziera si cele intercontinentale, ca parte a Sistemului de Aparare Antiracheta Aegis.

Intercepoarele SM-3 sunt produse de Raytheon, au o lungime de 6.55 metri si un diametru de 0,34 metri. Interceptorii care vor fi instalati la Deveselu (jud. Olt) nu au incarcatura exploziva si nu sunt purtatori ai unor incarcaturi periculoase (nucleare, biologice sau chimice). Ei sunt proiectati sa distruga rachetele ostile prin forta impactului (forta cinetica).  Racheta are o autonomie de 500 de km si o viteza maxima de 9,600 km/h.

Baza de la Deveselu va functiona sub autoritatea Comandamentului Fortelor Intrunite de la Napoli, a anuntat in luna mai ministrul de atunci al Apararii, Mircea Dusa, dupa o intrevedere cu amiralul Mark Ferguson, seful acestui Comandament, aflat in vizita in Romania (Sursa).

Fondatorul Stratfor, George Friedman: “Sistemul antiracheta din Romania nu poate contracara un atac al Rusiei”

George Friedman, fondatorul Institutului de analize Stratfor si al publicatiei Geopolitical Futures, sustinea in urma cu cateva zile ca Iistalatia antiracheta din Romania are mai degraba un rol simbolic, intrucat nu ar putea contracara un atac masiv al Rusiei. (Sursa)

“Sistemul este conceput pentru a bloca una sau un numar redus de rachete care ar viza o suprafata mare. Ar fi ineficient impotriva Rusiei, daca aceasta tara ar lansa un atac nuclear asupra Europei, deoarece sistemul ar fi depasit rapid printr-un numar relativ mic de rachete, si ar fi total irelevant daca rusii ar lansa un atac masiv, un lucru pe care sigur l-ar putea face”, scrie Friedman intr-un editorial publicat in revista Geopolitical Futures.

Statele Unite si NATO au explicat de mai multe ori ca elementele antiracheta instalate in Europa nu sunt indreptate impotriva Rusiei, avand rolul de a contracara amenintari provenind din tari care nu se conformeaza reglementarilor internationale, precum Iranul si Coreea de Nord.

Recent, Moscova a reiterat ca este “extrem de preocupata” de instalarea sistemelor antibalistice NATO in Romania si Polonia, afirmand ca sunt interzise prin Tratatul privind Fortele nucleare intermediare (INF) si avertizand ca Rusia va lua masuri pentru a se apara.

Cele mai importante reactii ale Rusiei, de pana acum

26 aprilie 2016 – Rusia ameninta ca va contracara sistemele antiracheta din Romania

“Suntem extrem de preocupati in legatura cu sistemele antiracheta americane instalate in Romania si in viitor in Polonia, care sunt interzise prin Tratatul fortelor nucleare intermediare”, anunta Ministerul rus de Externe, intr-un raport anual de evaluare. (Sursa)

“In mod evident, instalarea acestor sisteme antibalistice in Europa are rolul contracararii Rusiei”, precizeaza diplomatia rusa. “Moscova intentioneaza sa ia toate masurile necesare pentru garantarea securitatii”, subliniaza MAE rus.

16 Decembrie 2015 – Rusia sustine ca poate trece de scutul antiracheta american 

Rachetele rusesti au capacitatea de a patrunde prin scutul pentru aparare antiaeriana construit de Statele Unite, a declarat comandantul Fortelor de rachete strategice rusesti, colonel-generalul Serghei Karakaiev, citat de Reuters. Acesta a afirmat: “Estimarile expertilor arata ca, potrivit abilitatilor sale de a analiza datele si puterea de tragere, sistemul de aparare antiracheta american desfasurat in acest moment nu este in masura sa reziste la o salva masiva lansata de o unitate a fortelor de rachete strategice (ruse – n.red.)” (Sursa).

Octombrie 2015 – Rusia cere SUA si Romaniei sa renunte la planurile privind amplasarea scutului antiracheta “cat nu este prea tarziu”

Moscova a cerut abandonarea planurilor privind amplasarea sistemului american de aparare antiracheta in Romania, a declarat Mihail Ulianov, seful Departamentului de neproliferare, dezarmare si controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe, potrivit Sputnik News. Potrivit acestuia, amplasarea elementelor antiracheta in Romania ar fi o “incalcare flagranta” de catre SUA a Tratatului fortelor nucleare intermediare (INF) (Sursa).

Octombrie 2015 – SUA acuza Rusia ca a dezvoltat un anumit tip de racheta care este interzis de catre tratatul INF

“Statele Unite acuza Federatia Rusa ca a dezvoltat un anumit tip de racheta care este interzis de catre tratatul INF. Federatia Rusa sustine ca acest tip de racheta nu exista, desi Statele Unite indica anumite elemente de proba cu privire la existenta acestui nou tip de racheta. Si reactia Statelor Unite fata de ceea ce sustine Rusia este cea continuta in declaratia lui Frank Rose”, a declarat ministrul de externe, Bogdan Aurescu, intr-un interviu acordat HotNews.ro. Adjunctul secretarului de stat american, Frank Rose, a declarat, anterior, la Bucuresti, ca Statele Unite iau in calcul un potential raspuns militar daca Rusia continua sa incalce tratatul privind fortele nucleare cu raza medie de actiune (INF). (Sursa si detalii)

August 2015 – Rusia: Dupa incheierea acordului nuclear cu Iranul, SUA nu mai au niciun motiv sa construiasca scutul antiracheta in Europa    

“Nu vedem niciun motiv pentru continuarea programului, cu atat mai putin intr-un ritm accelerat”, a declarat viceministrul rus de Externe Sergei Riabkov, referitor la scutul antiracheta in Europa. Oficialul a anuntat, astfel, ca Rusia nu vede niciun motiv pentru ca Statele Unite ale Americii sa continue implementarea planurilor de constructie a scutului antiracheta in Europa, dupa incheierea acordului nuclear cu Iranul in luna iulie, a relatat Reuters. (Sursa si detalii)

August 2015 – Ministrul rus de externe il face mincinos pe Obama si ii aminteste ca a declarat ca scutul anti-racheta depinde de un acord cu Iranul (Sursa)

Iulie 2015 – Rusia va amplasa in Crimeea o escadrila de bombardiere strategice Tu-22M3, in replica la baza de la Deveselu (Sursa)

Iunie 2015 – Rusia: Romania si Polonia devin automat “tinte potentiale” prin gazduirea scutului anti-racheta

Romania si Polonia “devin automat tinte potentiale” pentru Rusia prin gazduirea elementelor scutului anti-racheta, sustine Consiliul de Securitate al Rusiei (echivalentul CSAT), citat de Interfax. Consiliul de Securitate sustine ca scutul anti-racheta ar fi indreptat impotriva arsenalului strategic rus, desi atat SUA, cat si NATO si tarile gazda ale scutului american anti-racheta (Romania si Polonia) au dat asigurari ca scutul nu e indreptat impotriva capabilitatilor militare ale Rusiei (Sursa).

Mai 2015 – In plina campanie de destructurare a Ucrainei, Rusia isi schimba Strategia Nationala de Securitate si Doctrina de Securitate Informationala si vorbeste despre “agresiunea” NATO si SUA (Sursa)

Martie 2015 – Ambasadorul Rusiei la Bucuresti: Sper ca oficialii care spun ca sistemul antiracheta e doar defensiv cred asta, dar noi avem o parere diferita / Speram ca in luna mai va fi deschis Centrul Cultural Rusesc la Bucuresti (Sursa)

Martie 2015 – Ambasador rus: Toate tarile care se vor inscrie in sistemul antiracheta NATO vor fi tinte ale Rusiei (Sursa)

Octombrie 2015 – Rusia: Instalarea sistemelor antiracheta in Europa incalca Tratatul fortelor nucleare intermediare (Sursa)

• Agerpres.ro: Scutul antirachetă de la Deveselu, inaugurat în mijlocul controverselor dintre NATO și Rusia (sinteză)

Baza de la Deveselu a devenit joi prima unitate din Europa unde este operațională o componentă terestră a scutului american antirachetă care ar trebui să protejeze Europa de eventuale atacuri cu rachete balistice, Rusia avertizând în replică asupra posibilității retragerii ei din Tratatul privind reducerea armelor strategice ofensive (START), relatează despre acest eveniment presa străină și agențiile internaționale de presă.

Agenția France Presse amintește că proiectul scutului antirachetă al NATO, lansat în anul 2010 și bazat mai ales pe tehnologia americană, are ca obiectiv desfășurarea progresivă de interceptoare de rachete și de radare de mare putere în Europa de Est și Turcia.

Sistemul de la Deveselu a costat circa 800 de milioane de dolari și reprezintă faza a doua a scutului antirachetă și este compus din 24 de interceptoare SM-2 și dintr-un un radar antibalistic Aegis Ashore, versiunea terestră a sistemului radar ce echipează navele flotei militare americane începând din anul 2004, componenta navală fiind prima fază a scutului.

Nave americane echipate cu sisteme Aegis patrulează permanent în Marea Mediterană începând din anul 2011, alte patru distrugătoare cu același tip de radar fiind dislocate la baza navală Rota, în Spania, iar în Turcia funcționează din anul 2012 un sistem Aegis pentru alertă timpurie, în timp ce un centru de comandă este operațional la baza americană de la Ramstein (Germania).

Cea de-a treia fază a scutului, de asemenea terestră, va deveni operațională în anul 2018 în Polonia, la Redzikowo, pe țărmul Mării Baltice, la circa 250 de kilometri de enclava rusă Kaliningrad. Lucrările la această bază vor începe vineri, iar sistemul de acolo va avea 24 de interceptoare SM-3.

Mass-media internaționale subliniază că poziția oficială a NATO, exprimată și la ceremonia de joi, este că scutul de la Deveselu are un rol pur defensiv și obiectivul său este de a descuraja acțiuni agresive din partea unor state cu veleități nucleare din Asia și Orientul Mijlociu, precum Coreea de Nord sau Iranul.

În schimb, Rusia consideră că acest scut afectează echilibrul strategic și îi amenință securitatea. Agenția France Presse subliniază că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi la București că Rusia a sistat în 2013 discuțiile cu Alianța pe tema acestui scut, el precizând totodată că SUA au propus Moscovei să-i transmită specificațiile tehnice ale echipamentelor scutului pentru a se convinge care sunt capabilitățile sistemului și că el nu afectează capacitățile de descurajare nucleară.

Deși a menționat că ‘Rusia a schimbat frontiere prin forță și continuă să-și amenințe vecinii’, Stoltenberg a argumentat tehnic în declarațiile sale că ‘interceptoarele sunt puține și situate prea la sud și prea aproape de Rusia pentru a intercepta rachetele balistice intercontinentale ruse’.

Însă Moscova nu acceptă astfel de argumente. Conform agenției Reuters, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat tot joi că, de exemplu, Iranul nu ar mai putea fi considerat o amenințare, având în vedere recentele evoluții din dosarul nuclear iranian, în timp ce în opinia unui înalt responsabil din MAE rus, citat de agenția EFE, scutul american antirachetă ar face parte dintr-un plan de îngrădire a Rusiei, acesta din urmă făcând aluzie la politica de ‘containment’ promovată de SUA împotriva URSS pe vremea Războiului Rece.

Agenția EFE amintește că Rusia a mai acuzat SUA că încalcă Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF), semnat de SUA și URSS în 1987, Moscova invocând faptul ca lansatoarele verticale de rachete Mark-41, amplasate la Deveselu, au fost folosite în trecut pentru lansarea de rachete cu rază medie de acțiune de pe navele militare americane.

Agenția spaniolă de presă evidențiază și o declarație anterioară a președintelui Vladimir Putin, care a spus că Rusia își va consolida arsenalul nuclear și, mai ales, va dezvolta ‘sisteme ofensive capabile să depășească orice scut’ pentru a menține paritatea strategică cu Statele Unite.

Un punct de vedere radical împotriva scutului antirachetă a fost exprimat de George Friedman, fondatorul agenției de analiză politică Stratfor. În declarațiile sale consemnate de site-ul americanthinker.com, el consideră că acest scut este o risipă de bani, invocând în principal faptul că sistemul oricum nu ar putea contracara un atac nuclear de anvergură. În consecință, Friedman crede că acest sistem este mai mult un simbol politic al sprijinului american față de Europa de Est.

Dar în declarațiile oficialilor americani, sintetizate de mass-media internațională, aceștia insistă asupra amenințărilor reprezentate de țări precum Iranul, care deși nu deține arme atomice în prezent, le-ar putea dobândi în viitor, și reafirmă că scutul antirachetă nu vizează Rusia.

Astfel, secretarul adjunct al Apărării al SUA, Robert Work, prezent și el la ceremonia de la Deveselu, a afirmat că ‘dacă am lua măsuri care să privească Rusia, am declara acest lucru și am explica de ce facem asta’, detaliind mai departe amenințările ce vin din Orientul Mijlociu.

Referindu-se la România, oficialul american a apreciat că țara noastră ‘contribuie (la Alianța Nord Atlantică — n.r.) mult mai mult decât dimensiunile sale’. Statele Unite ale Americii nu își puteau dori ‘un aliat mai bun decât România’ — țară care este ‘un luptător care se măsoară cu adversari de o categorie mai mare’, a mai declarat Robert Work.

• Digi24:

Scutul antirachetă a fost inaugurat la Deveselu. Reacția Kremlinului

Reacţia Moscovei la inaugurea scutului antirachetă de la Deveselu nu a întârziat să apară. Activarea scutului american din România face parte din planul de izolare militară şi politică a Rusiei, a spus mai întâi un oficial de la Ministerul rus de Externe, pentru ca la scurt timp să apară și un comentariu la Kremlin: e o amenințare la adresa securității naționale a Rusiei.

ACTUALIZARE 13:11 Activarea scutului antirachetă în România constituie o amenințare la adresa securității naționale a Rusiei, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters.

„Fără îndoială, desfășurarea sistemului este cu adevărat o amenințare la adresa securității Federației Ruse”, a spus Peskov într-o teleconferință cu mai mulți jurnaliști.

„Se iau măsuri în prezent pentru a asigura nivelul necesar de securitate pentru Rusia. Însuși președintele (Vladimir Putin – n.r.), permiteți-mi să vă reamintesc, a întrebat în repetate rânduri împotriva cui este îndreptat sistemul”, a menționat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

„Face parte din strategia de izolare politică și militară a Rusiei”, a declarat joi pentru Interfax Andrei Kelin, oficial cu rang înalt în MAE rus.

„Aceste decizii din partea NATO nu pot decât să inflameze și mai mult o situație și-așa dificilă”, a adăugat el.

Diplomatul a spus că această mișcare ar putea fi o piedică în calea efoturilor de refacere a legăturilor dintre Rusia și NATO.

MAE de la Moscova a avut o reacție și miercuri, cu o zi înainte de inaugurarea scutului. Ministerul Afacerilor Externe din Rusia a spus miercuri că instalarea de către SUA a unui scut antirachetă în România reprezintă o încălcare a Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF).

„Decizia este dăunătoare și greșită pentru că poate încălca stabilitatea strategică”, a declarat Mihail Ulianov, șeful departamentului pentru armament și neproliferare din cadrul MAE rus, pentru aceeași agenție rusă Interfax. „Astfel sunt afectate în mod direct interesele noastre de securitate”, a adăugat el, citat de Agerpres. În plus, Ulianov a afirmat că sistemul utilizat ar fi capabil să lanseze rachete de croazieră, ceea ce reprezintă o amenințare potențială pentru securitatea națională a Rusiei.

La începutul acestei săptămâni, șeful forțelor ruse pentru rachete strategice, generalul Serghei Karakaev, declara că țara sa dezvoltă o nouă rachetă balistică intercontinentală capabilă să penetreze scutul american antirachetă.

Nu este pentru prima dată când MAE rus se exprimă în acești termeni referitor la scutul american antirachetă de la Deveselu.

Tratatul INF, semnat de SUA și URSS în 1987, prevede ca ambele țări să elimine toate rachetele de croazieră și balistice nucleare și convenționale cu o rază de la 500 până la 5.500 km care pot fi lansate de la sol.

„Suntem profund îngrijorați de desfășurarea unui sistem de apărare antirachetă într-o bază din România și pe viitor într-o bază din Polonia, ceea ce este interzis în conformitate cu Tratatul privind eliminarea rachetelor cu rază intermediară și scurtă”, menționa MAE rus și în raportul său anual intitulat „Activitatea politică externă a Rusiei în 2015”. Cu acel prilej, ministerul reitera că Moscova va întreprinde toți pașii necesari pentru a asigura securitatea țării, în contextul în care desfășurarea de sisteme americane antirachetă în Europa „are fără nicio îndoială scopul de a descuraja Rusia”. 

Reacţia MAE rus: Vom răspunde tehnico-militar

Rusia va lua măsuri de ordin tehnico-militar, după ce elemente al scutului american antirachetă au devenit operaţionale în Europa de est. Este reacţia oficială a Ministerului rus de Externe după inaugurarea Bazei de la Deveselu. Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, spune că evenimentul „activitatea SUA este o ameninţare directă la adresa securităţii internaţionale”. În acelaşi timp, aceasta acuză Statele Unite de încălcarea Tratatului internaţional privind lichidarea rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune.

„De-a lungul mai multor ani, partea rusă a atenționat de nenumărate ori cu privire la riscurile pe care le creează pentru securitatea internațională și stabilitatea strategică o desfășurare unilaterală și neîngrădită a sistemului strategic american de apărare antirachetă”, a declarat Maria Zaharova, citată de Agerpres.

„Am propus diferite variante de reglementare a situației din jurul sistemului antirachetă american și eram deschiși pentru o strânsă cooperare, care să meargă până la crearea în Europa, împreună cu NATO, a unei asemenea arhitecturi antirachetă care să fie construită pe principiul sectoarelor”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse.

Potrivit Mariei Zaharova, Rusia continuă să considere „activitatea distructivă a SUA și aliaților lor în domeniul antirachetă drept o amenințare directă la adresa securității și stabilității internaționale și regionale”. „În acest fel se complică în mod substanțial situația strategică din Europa”, a spus ea.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus spune că în componența complexelor antirachetă amplasate în România și Polonia intră „sisteme de lansare identice cu acelea folosite pe navele militar-maritime americane pentru lansarea de rachete cu rază de acțiune medie Tomahawk”.

„Considerăm apariția unor asemenea sisteme de lansare pe uscat ca fiind o încălcare a uneia dintre prevederile-cheie ale Tratatului privind lichidarea rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune. În acest fel, SUA au încălcat Tratatul, lucru pe care suntem nevoiți să îl declarăm deschis și fără niciun fel de formulări diplomatice suplimentare. Este vorba de încălcarea acestui acord”, a declarat Mariei Zaharova.

Aceasta a spus şi că că „Rusia a atenționat de nenumărate ori asupra pericolului ca situația privind sistemul american antirachetă să evalueze conform unui scenariu negativ, însă îngrijorările ei sunt în continuare ignorate. Din aceasta tragem o concluzie, inclusiv în ceea ce privește luarea de contramăsuri de ordin tehnico-militar”.

• Gandul.info: Stratfor, previziuni sumbre: România va intra în conflict direct cu Rusia

Poziţia geografică şi dezvoltarea României şi Bulgariei vor dezavantaja cele două state în viitor. Cele două vor fi prinse din ce în ce mai puternic în conflictele şi crizele dintre vecinii mai puternici afirmă analişti de la Stratfor, în analiza publicată luni.

Bulgaria şi România vor deveni “tot mai implicate” în cele mai iportante crize ale Eurasiei, dar ”ca şi în trecut mai mult vor reacţiona la evenimente decât să-şi realizeze interesele”.

“Ambele ţări sunt încă o dată prinse în mijlocul conflictelor şi crizelor între marile puteri vecine, în special criza refugiaţilor dintre Europa şi Turcia şi conflictul din Ucraina dintre Rusia şi Occident. România şi Bulgaria vor face eforturi pentru a-şi promova interesele în aceste situaţii tensionate care evoluează”, consideră analişti de la Stratfor citaţi de cei de la agenţia bulgară Focus. 

Agenţia mai reţine în analiza sa că în trecut cele două ţări au ”o lungă istorie  în care au fost influenţate de ţările vecine mai puternice.”Situate în colţul de sud-est a Europei în regiunea balcanică, România a fost o dată dominat de Imperiul Austro-Ungar, în timp ce Bulgaria a fost condusă de turci. În timpul Războiului Rece, ambele ţări au fost absorbite în calitate de state satelit de către Uniunea Sovietică, iar Moscova le-a modelat  în mare măsură politicile externe şi de apărare. Când Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, România şi Bulgaria au adoptat o cale prooccidentală, au aderat la NATO în 2004 şi la UE în 2007”.

Din analiza citată reiese că tulburările vor afecta ambele ţări, dar criza refugiaţilor va lovi mai mult Sofia, iar cea dintre NATO şi Rusia va fi mai complicată pentru Bucureşti.

Criza refugiaţilor va încurca eforturile ambelor ţări de a adera la spatiul Schengen, din cauza “măsurilor de limitare a circulaţiei între ţări adoptate de statele UE”.

În topul provocărilor economice şi politice generate de criză se află ”marele val de solicitanţi de azil care a lovit Europa”. Acasta invazie  ”agaravează diferenţele care ameninţă să fragmenteze şi mai tare blocul comunitar şi reduce securitatea generată de acesta”. Mai mult de 1 milion de migranţi au ajuns pe continent doar în 2015, în special din zonele de conflict din Siria, Irak şi Afganistan.

Cu toate acestea criza refugiaţilor nu a afectat până acum cu adevărat România şi Bulgaria, nici una dintre ţări nefiind pe traseul initial al migranţilor care trece prin Turcia, Grecia şi Balcanii de Vest către  Austria, Germania şi Europa de Nord. România şi Bulgaria au primit refugiaţi în cadrul programului de reinstalare al UE, dar numărul a acestora fost neglijabil.

Stratfor consideră însă că pericolul vine de la faptul că rutele migranţilor se pot schimba şi o mare parte dintre refugiaţi se vor deplasa prin România şi Bulgaria şi cu atât mai mult dacă acordul dintre UE şi Turcia cu privire la refugiaţi se va prăbuşi. Închiderea graniţei dintre Macedonia şi Grecia, în martie a creat posibilitatea ca migranţii să fie deviaţi către Italia ”de-a lungul unei rute de est”, care include Bulgaria şi România.

Într-un astfel de context, Bulgaria va fi mai vulnerabilă la fluxurile de refugiaţi decât România. Acastă situaţie se datorează, după cum consideră analiştii, ”sensibilităţilor etnice şi religioase mai mari din Bulgaria unde există un număr important  de minoritari turci şi unde în ansambu populaţia este mai redusă”. Vecinii noştrii de la sud au doar 7,2 milioane de persoane, spre deosebire de cele 20 de milioane ale României. Prim-ministrul bulgar Boiko Borisov se opune ca ţara sa să devină o “rută alternativă” pentru migranţi, şi  face planuri cu Macedonia pentru organizarea unor  operaţiuni terestre şi de aeriene comune pentru a “asigura un control la frontieră.” Bulgaria a construit chiar şi un gard la frontiera sa cu Turcia la mijlocul anului 2015 ca o măsură de precauţie “, se mai arată în analiza Stratfor.

În ceea ce priveşte criza din Ucraina, analiştii americani consideră că România şi Bulgaria care sunt membre NATO vor accepta şi chiar încuraja întărirea prezenţei militare a Alianţei pe flancul estic. Spre deosebire de România însă ”Sofia îşi va menţine relaţiile  sale cu Moscova”. 

“Conflictul ucrainean şi tensiunile ulterioare în relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt, de asemenea, în măsură să influenţeze foarte mult  România şi Bulgaria. Ambele ţări sunt preocupate de activităţile Moscovei, în Ucraina, din apropiere şi în alte părţi din fosta periferie sovietică şi îngrijorate de potenţialul de conflict care riscă să se extindă peste graniţele lor”, mai afirmă cei de la Statfor.

Totodată cele două state  au devenit un teatru important de desfăşurare de armamant al Alianţei în Europa de Est, dar şi pentru exerciţii militare ale NATO şi SUA.

”Cu toate acestea, din cauza legăturilor culturale şi istorice comune, Sofia este mai conciliantă faţă de Moscova decât este Bucureştiul”, se mai arată în analiza citată. Spre deosebire de România care ” are un conflict politic direct cu Rusia în Moldova, unde  cele două ţări concurează pentru influenţă”, Bulgaria nu are nici o astfel de zonă în litigiu cu Rusia.

Mai mult decât atât, dependenţa totală a Bulgariei de energia rusească restrânge locul de manevră politică în cazul Sofiei. Din acest punct de vedere libertatea României este mult mai mare, susţin analiştii deoarece Bucureştiul ”produce o mare parte din  gazele  naturale şi petrolul necesare şi se bazează mult mai puţin pe exporturile ruseşti”.

”Şi nu în cele din urmă, oligarhii bulgari şi anumiţi politicieni au în general legături mai strânse cu Rusia, decât omologii lor români “, se mai arată în analiza Stratfor.