Campania BANII BISERICII. ”Profitul” Patriarhiei Romane, comparat cu cel al McDonald’s. JINDUIESTE CINEVA LA O NOUA SECULARIZARE?

18-07-2012 6 minute Sublinieri


Patriarhia Română – Administraţia Patriarhală a avut anul trecut un profit mai mare decât multe dintre marile companii din România din diverse domenii de activitate, între care firme ale băieţilor deştepţi de energie, firme ale regilor asfaltului, fast food sau producători de medicamente.

Comparaţia a fost făcută pe baza datelor raportate la Ministerul Finanţelor.

Concret, Patriarhia Română a înregistrat la sfârşitul anului trecut un profit de 27,93 milioane de lei, echivalentul a 6,6 milioane de euro (la cursul mediu din 2011), în creştere cu 68 la sută faţă de “prevederile anuale”, după cum rezultă din datele publicate de Ministerul Finanţelor.

Cu un an înainte, în 2010, excedentul obţinut de Patriarhia Română a fost de doar 7,3 milioane lei (1,7 milioane euro).

Spre comparaţie, două dintre firmele aşa-numiţilor regi ai asfaltului – Romstrade şi Pa&Co -, una dintre firmele băieţilor deştepţi din energie -Alpiq Romenergie – sau firma care operează magazine de discount – Rewe Group – , au înregistrat anul trecut profituri mai mici decât Patriarhia Română.

Patriarhia: Termenul profit este impropriu

Reprezentanţii Patriarhiei susţin însă că termenul profit este “impropriu cultelor religioase“, deoarece la sfârşitul fiecărui an “sumele rămase necheltuite sunt transferate pentru susţinerea activităţii, proiectelor şi programelor Bisericii aflate în derulare pe anul următor.

Nu se poate spune că excedentul care figurează în formularele tipizate de la Ministerul Finanţelor – care nu fac diferenţa între un ONG, o instituţie de cult sau o societate comercială – ar exista într-un cont al Patriarhiei. Patriarhia nu dă dividende, ci foloseşte aceste resurse pentru activităţile şi proiecte pe care le desfăşoară“, a explicat pentru gândul purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica.

Stoica a adăugat că Administraţia Patriarhală nu primeşte bani de la bugetul de stat decât într-o mică măsură, şi asta doar pentru plata unei părţi a salariilor. În rest, Stoica spune că veniturile Bisericii provin din vânzări de cărţi, activităţi tipografice, ateliere de producţie de obiecte religioase, obiecte liturgice, din donaţii, precum şi din închirierea unor spaţii.

Măsurile de ajustare fiscală ale FMI, aplicate cu succes de Patriarhie

Măsurile de ajustare fiscală solicitate Guvernului român de către experţii FMI, respectiv creşterea veniturilor şi reducerea cheltuielilor, au fost aplicate cu succes la Patriarhia Română.

Ca urmare, la capitolul venituri totale, instituţia din Dealul Mitropoliei a avut un excedent faţă de cifrele anuale estimate. Veniturile totale anuale ale instituţiei s-au ridicat la finele anului trecut la 87 de milioane de lei, în creştere cu 10% faţă de veniturile totale din “prevederile anuale”.

În schimb, Administraţia Patriarhală a reuşit să taie din cheltuielile totale. De la “prevederi anuale” de 63 de milioane de lei, Administraţia Patriarhală a reuşit să se încadreze, la sfârşitul anului trecut, la cheltuieli totale de 59 milioane de lei, în scădere cu 7%.

Numărul de angajaţi a crescut

În 2011 efectivul de personal cu activitate fără scop patrimonial a fost de 816 persoane – cu 100 de persoane mai mult decât în 2010 -, în timp ce 350 de angajaţi (în creştere cu 21% faţă de 2010) au fost implicaţi în activităţi economice sau financiare, reiese din datele transmise de Administraţia Patriarhală la Ministerul Finanţelor.

Patriarhia Română cuprinde eparhii (arhiepiscopii şi episcopii) grupate în mitropolii, precum şi alte unităţi în interiorul sau în afara graniţelor României.

12,5 milioane de euro cheltuiţi pentru susţinerea a 700 de instituţii social-filantropice

În cadrul Patriarhiei Române funcţionează peste 700 instituţii social-filantropice destinate tuturor categoriile sociale defavorizate pentru susţinerea cărora în anul 2011 au fost cheltuiţi peste 54.000.000 lei.

De exemplu, Arhiepiscopia Bucureştilor a avut un profit de 1,2 milioane de lei la finele anului trecut (0,28 milioane euro), în timp ce “prevederile anuale” la acest capitol au fost zero. Cu un an înainte, în 2010, Arhiepiscopia Bucureştilor a înregistrat un profit de 6,7 milioane de lei (1,6 milioane euro).

În schimb, Arhiepiscopia Tomisului a încheiat anul trecut cu o pierdere de 3,4 milioane de lei (0,8 milioane euro), în timp ce în anul anterior a încheiat cu un profit de 29 de milioane de lei (6,9 milioane euro).

Veniturile realizate de Agenţia de pelerinaje, utilizate la finanţarea radioului şi televiziunii Trinitas

Veniturile realizate de Agenţia de pelerinaje Basilica Travel sunt folosite pentru susţinerea activităţii Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, care cuprinde Televiziunea şi Radioul Trinitas, publicaţia Lumina şi agenţia de ştiri Basilica, a arătat preotul Constantin Stoica. Agenţia de turism Basilica Travel a realizat în 2011 un profit de 37.140 de lei, după cum reiese din datele de la Finanţe.

Stocurile de lumânări, explicaţia pentru o parte dintre veniturile raportate la Finanţe

“O parte din veniturile Arhiepiscopiei Bucureştilor, ca de altfel şi ale celorlalte eparhii din Patriarhia Română sunt reprezentate de stocurile de lumânări şi alte obiecte religioase încă nevândute la parohii şi mănăstiri pentru care există facturi neîncaste, dar care sunt considerate venit în evidenţele contabile ale Ministerului Finanţelor Publice”, a mai explicat preotul Constantin Stoica.

Veniturile Patriarhiei Române nu se găsesc într-un cont special şi nu au intrat în buzunarele cuiva. Ele au fost folosite pentru plata salariilor integrale din fonduri proprii a două treimi din angajaţii Patriarhiei Române şi a utilităţilor, pentru întreţinerea şi restaurarea imobilelor din patrimoniul Patriarhiei şi pentru susţinerea multiplelor activităţi social-filantropice“, a mai ţinut să precizeze Constantin Stoica.

Exemple de companii cu profituri mai mici în 2011 comparativ cu cel al Patriarhiei Române:

Spre comparaţie, două dintre firmele aşa-numiţilor regi ai asfaltului au înregistrat anul trecut profituri mai mici decât Patriarhia Română.

De exemplu, compania patronată de Nelu Iordache, Romstrade SRL, a contabilizat un profit de 10,9 milioane lei, la o cifră de afaceri de 540 milioane lei, iar PA & CO International SRL, a omului de afaceri Costel Căşuneanu, a avut un profit de 25,8 milioane lei, la o cifră de afaceri de 258 milioane de lei.

– McDonald’s România a înregistrat anul trecut un profit de 17,79 de milioane de lei (4,2 milioane euro), la o cifră de afaceri de 338 milioane lei.

– Rewe Group, operatorul magazinelor de tip discount Penny Market şi Penny Market XXL, a avut anul trecut un profit de 1,2 milioane de euro, în scădere cu 83% faţă de anul precedent.

– Europharm, fabrica de medicamente a companiei GlaxoSmithKline, a avut un profit net de euro în 2011 de 6 milioane de euro, faţă de 276.000 euro în anul anterior.

– Romsilva a obţinut un profit de 4,9 milioane de euro în 2011, mai mare decât cel raportat în urmă cu un an, de 243.000 de euro.

– Alpiq Romenergie SRL, una dintre firmele aşa-numiţilor băieţi deştepţi din energie, a obţinut anul trecut un profit de 26,4 milioane de lei (6,28 milioane de euro).

– ArcelorMittal Galaţi a avut un profit de 8 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 4,6 miliarde de lei.

BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE ne informează:

Referitor la articolul intitulat Patriarhia Română, profit mai mare decât McDonald`s România, publicat sub semnătura domnului Valentin Vioreanu în săptămânalul Capital din 17 iulie 2012, precizăm:

Din dorinţa de a se remarca cu orice preţ, autorul articolului prezintă datele financiare depuse conform legii de Administraţia patriarhală la Ministerul Finanţelor Publice, fără însă a corela veniturile cu cheltuielile şi investiţiile Patriarhiei Române. Mai mult, jurnalistul de la Capital dezinformează în ceea ce priveşte cheltuielile Patriarhiei Române din anul 2010, care au fost de peste 61 de milioane de lei, conform bilanţului contabil, iar nu de aproape 35 milioane de lei, aşa cum se menţionează în articol. De altfel, domnul Valentin Vioreanu nu a manifestat nici măcar minima curiozitate profesională de a întreba Patriarhia Română despre destinaţia sau felul în care au fost cheltuite sumele menţionate.

Dacă ar fi avut decenţa impusă de deontologia profesională, jurnalistul săptămânalului Capital ar fi aflat că veniturile menţionate nu se găsesc într-un cont special şi nu au intrat în buzunarele cuiva, ci au fost folosite pentru plata salariilor integrale din fonduri proprii a două treimi din angajaţii Patriarhiei Române şi a utilităţilor din ce în ce mai costisitoare, pentru întreţinerea şi restaurarea imobilelor aflate în patrimoniul Patriarhiei şi pentru susţinerea multiplelor activităţi social-filantropice, cultural-misionare şi educaţionale desfăşurate permanent. În acest sens, doar constatăm faptul că domnul Valentin Vioreanu nu a manifestat acelaşi interes profesional pentru informaţiile statistice date publicităţii la începutul acestui an de Patriarhia Română în legătură cu opera social-filantropică a Bisericii, publicate de principalele agenţii de presă din România. Dacă ar fi acordat atenţia cuvenită acelor informaţii statistice, ar fi aflat că în cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează peste 700 instituţii social-filantropice destinate tuturor categoriile sociale defavorizate pentru susţinerea cărora în anul 2011 au fost cheltuiţi peste 54.000.000 lei. De aceea, termenul profit este impropriu cultelor religioase, deoarece la sfârşitul fiecărui an sumele rămase necheltuite sunt transferate pentru susţinerea activităţii, proiectelor şi programelor Bisericii aflate în derulare pe anul următor. Ca atare, comparaţia cu McDonald`s România este ridicolă şi tendenţioasă.

În acelaşi timp, menţionăm faptul că Centrul de Presă BASILICA a Patriarhiei Române (Televiziunea şi Radioul TRINITAS, publicaţiile LUMINA şi agenţia de ştiri BASILICA) nu sunt susţinute financiar de la bugetul de stat sau din publicitate ca instituţiile media publice şi particulare, ci din donaţii ale Arhiepiscopiei Bucureştilor şi ale altor eparhii, precum şi din venituri ale Patriarhiei Române. Între acestea menţionăm pe cele realizate de Agenţia de pelerinaje BASILICA TRAVEL, care în mod semnificativ poartă acelaşi nume ca şi Centrul de Presă BASILICA.

Precizările menţionate mai sus sunt valabile şi în cazul Arhiepiscopiei Bucureştilor, ca de altfel şi al celorlalte eparhii din cuprinsul Patriarhiei Române. Menţionăm în mod special că o parte din veniturile acestora sunt reprezentate de stocurile de lumânări şi alte obiecte religioase încă nevândute la parohii şi mănăstiri pentru care există facturi neîncasate, dar care sunt considerate venit în evidenţele contabile ale Ministerului Finanţelor Publice.

În concluzie, recomandăm domnului Valentin Vioreanu mai multă documentare când abordează astfel de subiecte care prezentate în mod incomplet şi tendenţios contribuie la inducerea unei atitudini ostile faţă de Biserică, instituţia poporului român care se bucură constant de cea mai mare încredere din partea românilor din ţară şi străinătate.

Taxele în Grecia continuă să fie plătite la un nivel minim, majoritatea ecomoniei fiind subterană, adică neaducând nimic la bugetul de stat. Grecii sunt celebri pentru inventivitatea lor de a evita taxele şi impozitele.

Recent ministerul de finanţe a raportat o scădere cu 300 de milioane de euro a taxelor colectate din economie. Este vorba în principal de marile corporaţii navale şi industriale, care nu îşi plătesc taxele către stat. În acelaţi timp, cetăţeanul grec de rând geme sub povara sărăciei şi a austerităţii tot mai accentuate.

Profesorul de economie Rapanos Vasileios de la Universitatea din Atena a spus că proprietarii de vapoare sunt exceptaţi de la unele legi, îşi înregistrează vasele în paradisuri fiscale, precum Insulele Cayman, chiar dacă au steagul grecesc.

Cel mai mare proprietar din Grecia este Biserica Ortodoxă, care este acum într-un scandal imobiliar, ceea ce a dus şi la arestarea preventivă a Stareţului Mănăstirii athonite Vatoped, Arhimandritul Efrem.

Mitropolitul Atanasie, reprezentantul Bisericii Greciei la Uniunea Europeană a spus reprezentanţilor de la Bruxelles că toate acuzaţiile la adresa Bisericii sunt neadevărate. „Toate veniturile Bisericii merg la oameni, precum şi putem proba prin documente că totul este transparent şi toţi pot vedea că ceea ce este oferit nu este primit întotdeauna cu recunoştinţă”.

Atanasie a spus că autorităţile locale pot fi învinute pentru neregularităţile apărute din încredinţări ilegale de teren. „Din păcate, trebuie 20 sau 30 de ani într-un sistem judiciar vestit de încet, pentru a rezolva un caz de proprietate”.

Unii analişti au spus că tot acest caz este de fapt legat de statutul special al Muntelui Athos, provocat mereu de organizaţii feministe şi egalitariste din întreaga lume, dar şi de legăturile lui cu Rusia, care are mulţi călugări în Sfântul Munte.

Traducerea şi adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati (sursa: http://theorthodoxchurch.info)

Nota noastra: Despre proiectele faraonice inutile (gen Catedrala Mantuirii Neamului) sau legaturile periculoase dintre stat si biserica ne-am mai pronuntat. Abordarea mediatica referitoare la averea Bisericii este insa, in mod evident, un atac anti-clerical. Vedem, din exemplul Bisericii Greciei, ca statutul financiar si fiscal al Bisericii se afla in disputa chiar si la nivelul Uniunii Europene. Criza este un bun prilej pentru secularisti si atei sa atace Biserica si, eventual, sa puna pe agenda o noua operatiune de secularizare a averii acesteia.


Categorii

1. DIVERSE, Ierarhi greci, Patriarhul Daniel, Razboiul impotriva Bisericii/ crestinismului

Etichete (taguri)

, , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

11 Commentarii la “Campania BANII BISERICII. ”Profitul” Patriarhiei Romane, comparat cu cel al McDonald’s. JINDUIESTE CINEVA LA O NOUA SECULARIZARE?

  1. Baietii destepti isi scot profiturile pe offshore-uri, altfel nu sunt destepti. Ce ramane in Romania este din pura neglijenta sau poate ca o contributie minora la buget ca sa nu ii mustre constiinta au furat prea mult.

  2. Pingback: Manipulari mediatice pe tema AVERII BISERICII la Antena 3 [video] - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  3. Pingback: Parintele Ioan Buliga despre CAPCANELE TELEVIZORULUI si ATACURILE MEDIATICE PE TEMA “AVERII BISERICII” -
  4. Pingback: ONG-urile seculariste DEZINFORMEAZA pe tema FINANTARII BISERICII - Razboi întru Cuvânt
  5. Pingback: SECULARIZAREA SI NEOIOBAGIA. Cum a devenit ortodoxia RELIGIE TOLERATA la ea acasa - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  6. Pingback: (update) FINANTAREA BISERICII SI MILITANISMUL SECULARIST. Replica asociatiilor crestine: "OFENSIVA CONCERTATA IMPOTRIVA TRADITIEI" - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  7. Pingback: AVEREA BISERICII. Demontarea atacurilor mediatice la adresa BISERICII la emisiunea Jocuri de Putere realizata de Rares Bogdan, cu participarea a trei mitropoliti: IPS TEOFAN SAVU, IPS LAURENTIU STREZA si IPS ANDREI ANDREICUT [video] - Razboi întru Cuvân
  8. Pingback: Raspuns catre CRITICATAC pe tema separarii Bisericii de Stat - Recomandari
  9. Pingback: BisericadelaTV. RASPUNSURI EDITORIALE IN FATA ASALTULUI DENIGRATOR LA ADRESA BISERICII ORTODOXE - Recomandari
  10. Pingback: Cum a ajuns Ponta promotorul “NATIONALISMULUI EXTREM”/ BOR somata sa nu faca “greseala fatala”/ ORTODOCSII – vinovatii de serviciu - Recomandari
  11. Pingback: Candidatii la presedintia României între STERGEREA IDENTITATII NATIONALE SI RELIGIOASE, circul diversionist de mahala si SFIDAREA NESIMTITA A ADEVARATELOR TEME SI PROBLEME ALE POPORULUI - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare