Barlad: MII de oameni, condusi inclusiv de PROTOPOPUL VASILE LAIU, au protestat fata de EXPLOATAREA GAZELOR DE SIST de catre CHEVRON

La Bârlad, copiii din şcoli, ţăranii de pe câmp, popii din Biserici, muncitorii din fabrici au devenit soldaţI. Ei îşi apără apa, aerul şi pământul de americanii de la Chevron, care au devenit inamici publici

M-am îndrăgostit de mămăliga moldovenească. Mi-a plăcut cum a explodat la Bârlad, prin glasul a 3000 de oameni adunaîi în piaţa centrală a oraşului. O neaşteptată forţă civică, sănătoasă, a ieşit la lumină declanşată de ameninţarea iminentă şi certă asupra comunităţii. În oraş au sosit, miercuri după amiază, localnici din satele limitrofe concesiunii Chevron.

Cu primarii, cu popii şi dascălii în frunte, ţaranii din judeţul Vaslui, dar şi din Galaţi au adus pancarte purtătoare de mesaje scrise într-o engleză, dari şi franceză, impecabile. Care va să zică, s-a născut un protest cosmopolit, aşa cum se cuvine atunci când interesele unei companii străine se ciocnesc de cele ale unei comunităţi româneşti pe o temă de însemnătate globală: protecţia şi prezervarea mediului înconjurător.

Moldovenii au dat o lecţie de civism la care ar fi bine să luăm cu toţi aminte: pe parcursul celor două ore de miting au fost evitate accentele politicianiste, mesajele au fost transmise cu claritate şi hotărâre de copii (însoţiţi de întregul corp profesoral) de fruntaşii satelor dimprejur, de lideri sindicali, studenţi şi chiar de bârlădeni expatriaţi, întorşi în oraş special pentru a sprijini cauza concitadinilor.

Concesionarii americani au acum un inamic redutabil, pentru că, începând de azi, nu va fi biserică din judeţ în care să nu se predice, în timpul slujbelor – si nu puţine sunt în Postul Paştilor – împotriva gazelor de şist. Nici un politician local nu-şi va permite să încalce voinţa populară atât de ferm exprimată, acum, înaintea alegerilor. Pentru interesele companiei Chevron, acum a devenit clar, Vaslui e un judeţ interzis. Guvernanţii au la rându-le o problemă pe care nu o pot înlătura altfel decât ştergând complet de pe agendă explorarea şi exploatarea gazelor de şist prin fracţionare hidraulică. Pentru că poporul poate înţelege măsuri de austeritate, poate accepta consecinţele crizei economice, dar nu poate accepta sub nici o formă să I se otrăvească apa, solul şi aerul, şi nici consecinţele în planul sănătăţii publice.

Aici nu încap justificări şi, pe drept cuvânt, vorbitorii au repetat „Pe-aici nu se trece!” şi au adus aminte de Ştefan cel Mare, în uralele mulţimii, pe care nimeni n-ar vrea să le audă transformate în strigăte războinice. Nu este copil în tot Bârladul care să nu ştie rosti corect: „nu gazelor de şist” şi „stop fracţionării hidraulice”. Oricât s-ar strădui acum autorităţile să convingă lumea că dracul nu-I atât de negru, că implicaţiile de mediu nu sunt atât de drastice şi că această industrie aduce beneficii şi locuri de muncă – şi poate că ar avea dreptate – nu mai pot convinge pe nimeni. Negocierile netransparente dintre Guvern şi Chevron au fost receptate ca o ticăloşie periculoasă şi niciun fel de explicaţii nu-şi mai au rostul.  […]

O ceată de săteni din Rădeşti, Galaţi au venit cu un autobuz şi s-au lipit în coada protestului. Au auzit de la un geolog că dacă se contaminează apa ajunge şi la ei. Primarul legat cu panglică tricoloră se agită ca un dirijor. “Se filmează, băă!” şi tot alaiul începe să urle şi să agite steguleţe albe. “Nu spuneţi de politică, băi, spuneţi de sănătate! SĂ-NĂ-TA-TE!”

Pe la jumatea drumului întâlnesc o camionetă plină cu pancarte colorate roşii, galbene şi albastre. Le înşfacă: “Adunaţi în conturi mii/ Omorâţi copii!/; Aveţi mare grabă să ne daţi otravă/ Vreau să exist, nu gaze de $I$T!; şi noi suntem creaţia lui Dumnezeu!” Protopopul Lăiu merge cu o portavoce în fruntea procesiunii şi compune scandări brici, se vede antrenamentul în public speaking. “De la fracturare / nu aveţi salvare!”

Un băiat de 10 ani îl învaţă pe frăţiorul mai mic principiul scandărilor: “Bla-bla-bla-bla GAZE / bla-bla-bla-bla NU VREM!”  Două alaiuri de câte vreo mie de oameni, pornind din capetele oraşului, intră în centrul urbei. Lumea iese la balcoane şi se înşiră pe trotuare. O fată cu un buchet de flori într-o mână şi un băiat în cealaltă rămâne împietrită un minut întreg, nu-i vine să creadă că se întâmplă asta în orăşelul ei. Nu văd pe nimeni să facă poze cu mobilul.  Strânsă în faţa primăriei, mulţimea ajunge pe la 2500 de oameni. Ocupă toată intersecţia şi se întinde sute de metri de-a lungul străzilor. Majoritatea sunt bătrâni şi copii, mulţi tineri fug din oraş imediat ce termină liceul. Dar rămân ataşaţi de locurile natale. Protestul s-a născut la Bucureşti, pus la cale pe un grup de Facebook de bârlădeni veniţi să studieze şi să muncească aici.

Mai marii oraşului se strâng pe un podium. Primul la microfon e preotul Lăiu: “Invocăm puterea divină pentru a opri acest pericol!” Se spune Tatăl Nostru. Tonul jos al vocilor îmbătrânite zguduie primăria. “O să luptăm cu armele Bisericii: rugăciunea, comunicarea şi să-i determinăm pe aleşi să ne asculte, că altfel nici noi nu-i vom asculta când ne vor cere votul.

În faţa scenei, cinci fete cu căciuli caraghioase de blană ţin mesajele “Vrem iarbă curată, nu otrăvită!; şi eu vreau iarbă curată!” Apare şi prinţesa Brianna, protestatara de serviciu, se pupă cu primarul şi spune ca o mică Che Guevară: “Aici se nasc vocile democraţiei!” Din mulţime se aude un răget.  “Care dintre voi s-ar fi gândit vreodată că o să facem ce făcea oastea lui Ştefan cel Mare! Să ne apărăm dreptul la viaţă!” tună generalul Rotaru, momentan la costum.  Pe scenă urcă tot felul de oameni să-şi spună oful. Un moşneag a scris o poezie şi-o citeşte apăsat de-i tremură ochelarii: “Apa ne veţi otrăvi / şi cutremure vor fi!”  La final, primarul anunţă Proclamaţia de la Bârlad. Începe cu“Noi, locuitorii municipiului Bârlad...” şi printre moşi şi babe se propagă ecoul occidentalului “We, the People…“

Proclamaţia de la Bârlad

Noi, locuitorii municipiului Bârlad, reuniţi în Piaţa Civică alături de reprezentanţi ai cetăţenilor din celelalte localităţi ale judeţului Vaslui protestăm împotriva explorării/exploatării gazului de şist prin metoda fracturării hidraulice a rocilor, metodă neconvenţională şi poluantă.

În prezent, Uniunea Europeană nu dispune de o legislaţie care să reglementeze utilizarea metodei fracturării hidraulice pentru exploatarea gazelor de şist.

Experţii în domeniu atrag atenţia asupra pericolelor majore pe care le prezintă această metodă pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor, şi anume:

1. contaminarea pânzei freatice şi a surselor de apă potabilă;

2. epuizarea resurselor de apă datorate metodei fracturării hidraulice, care foloseşte cantităţi enorme de apă în procesul tehnologic;

3. contaminarea terenului;

4. apariţia explozivă a bolilor specifice sistemului nervos, a bolilor de piele şi chiar a cancerului;

5. risc seismic asociat cu antrenarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră;

6. scoaterea terenurilor din circuitul agricol, precum şi degradarea florei şi faunei spontane.

Mai multe state din Europa au luat decizii împotriva utilizării metodei fracturării hidraulice, astfel:

1. în iulie 2011, FRANŢA a interzis prin lege folosirea acestei metode;

2. în noiembrie 2011, MAREA BRITANIE a suspendat toate explorările şi producţia de gaz de şist, ca urmare a seismelor produse în Blackpool;

3. în octombrie 2011, BULGARIA a impus un moratoriu permanent, iar în ianuarie 2012 a devenit a doua ţară, după Franţa, care a interzis complet, prin lege, explorarea şi exploatarea gazului de şist;

4. în GERMANIA, în landul Westfalia – Renania de Nord, parlamentul local se pregăteşte să adopte un moratoriu în acelaşi sens al interzicerii explorării şi exploatării gazului de şist.

Având în vedere atitudinea statelor europene de a-şi proteja cetăţenii şi mediile în care trăiesc aceştia prin interzicerea exploatării gazelor de şist, prin metoda fracturării hidraulice şi noi, cei care am protestat astăzi, cerem să fim protejaţi de instituţiile statului român pentru a nu deveni eventuale victime ale utilizării în zonă a acestei metode.

În acest sens, cerem tuturor autorităţilor statului român care, prin lege, sunt obligate să ne asigure protecţia noastră şi a mediului în care trăim, să adopte, de urgenţă, următoarele măsuri:

1. Guvernul României, prin persoana primului ministru, să impună Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale anularea sau suspendarea imediată a acordurilor petroliere de concesiune pentru explorarea/ exploatarea hidrocarburilor lichide sau gazoase prin metoda fracturării hidraulice a rocilor;

2. Guvernul să susţină în Parlamentul României proiectul de lege privind interzicerea folosirii în România a metodei de fracturare hidraulică a rocilor în explorarea/exploatarea hidrocarburilor lichide sau gazoase, aflată în dezbatere la Senat ca primă cameră sesizată;

3. Primul Ministru, Mihai Răzvan Ungureanu, să-l destituie imediat pe preşedintele ANRM, pentru declaraţiile publice prin care respinge a prioriorice dezbatere asupra metodei fracturării hidraulice a rocilor şi pentru partizanatul evident prin care susţine o corporaţie privată în dauna interesului general al cetăţenilor din zonele vizate de explorarea/ exploatarea gazelor de şist.

4. completarea legislaţiei de mediu cu măsurile necesare evitării, acum şi în viitor, a riscurilor de poluare rezultate din explorări/exploatări de hidrocarburi lichide sau gazoase prin metoda fracturării hidraulice.

În conformitate cu art. 2 alin. 1 din Constituţia României, cerem Guvernului să analizeze cu responsabilitate cererile noastre. Ne susţinem punctele de vedere prin semnăturile ataşate în tabelele anexate.

Ca români nu putem concepe să fim părăsiţi de statul român şi instituţiile sale, în faţa unor ameninţări ce vin din partea unor corporaţii ce au ca singur scop asigurarea profitului şi nicicum sănătatea oamenilor şi protejarea mediului înconjurător. Sperăm ca Guvernul României să fie la fel de responsabil, atunci când este în pericol viaţa cetăţenilor săi, ca şi alte state din Europa cum sunt Franţa, Germania, Marea Britanie, Bulgaria, Irlanda.

Dată astăzi, joi, 22 martie 2012, la Bârlad.

Mii de oameni au protestat împotriva exploatării gazelor de şist. Citeşte Proclamaţia de la Bârlad

La această oră, câteva mii de oameni protestează la Bârlad împotriva gazelor de şist, după ce gigantul american Chevron a anunţat recent că va începe explorarea într-un perimetru aflat în zonă.

———-

Primăria din Bârlad, condusă de Constantin Constantinescu, a demarat o campanie de strângere de semnături împotriva exploatării gazelor de şist prin procedeul fracturării hidraulice. Deputatul Dan Marian a lansat chiar ideea unui referendum la alegerile locale din 10 iunie, pentru ca populaţia să se exprime în privinţa gazelor de şist, însă Constantinescu spune că acesta ar trebui declanşat de către Prefectură sau Consiliul Judenţean Vaslui, deoarece exploatarea gazelor de şist nu va avea loc în municipiul Bârlad, ci în întreg perimetrul concesionat în judeţ.

Citeşte şi AFP: România mizează pe gazele de şist, în ciuda controverselor

Pe internet există mai multe petiţii online, dintre care una a strâns până acum peste 5.200 de semnături. În România, doar un perimetru are avizele necesare pentru extracţia gazelor de şist, respectiv cel deţinut de Chevron în zona Bârlad şi cumpărat de la Regal Petroleum. Pe lângă acestea, în 2010 compania a mai câştigat la o licitaţie a ANRM încă trei perimetre în Dobrogea. Oficialii gigantului american au făcut recent un adevărat tur de forţă, întâlnindu-se atât cu premierul Mihai Răzvan Ungureanu, cât şi cu miniştrii Economiei, Lucian Bode, şi Dezvoltării, Cristian Petrescu.

Pe lângă Chevron, au mai câştigat alte patru perimetre Avere Energy (Tria, Băile Felix, Periam şi Biled), situate în vestul ţării, la care se adaugă alte trei ale MOL (Voivozi, Adea şi Curtici), în aceeaşi zonă. Acestea din urmă nu au trecut prin Guvern, fiind blocate pe lanţul de avizare la ministerele Transporturilor şi Justiţiei. Oficialii de la Transporturi trebuie să se asigure că nu trec viitoarele autostrăzi peste zonele respective. De asemenea, şi deţinătorii altor perimetre, precum Petrom, Romgaz şi Sterling Resources, şi-au declarat intenţia de a exploata gaze neconvenţionale.

Ce înseamnă fracturarea hidraulică

Fracţionarea hidraulică este un procedeu care dislocă gazul din roci. După ce se forează vertical, urmează foraje orizontale până la şist, după care se detonează mici explozii care fracturează roca. Ulterior, se injectează mari cantităţi de apă amestecată cu nisip şi diverse substanţe chimice la presiuni uriaşe, care să menţină fractura deschisă. În final, gazul curge până prin conducte din şist.

Mai multe state au intezis procedeul deoarece este riscant, iar o serie de organizaţii de protecţia mediului militează pentru interzicerea fracturării din cauza pericolelor pentru populaţie.

“Nu suntem de acord cu folosirea fracturării hidraulice în România. (…) Consumul uriaş de apă, degradarea terenului, precum şi injectarea în sol şi în pânza freatică a unor amestecuri ce includ sute de substanţe toxice sunt doar câteva dintre neajunsurile acestor tehnici de exploatare, suficiente, totuşi, pentru a le exclude din orice scenariu energetic viitor. Considerăm că folosirea fracturării hidraulice trebuie interzisă complet în România, neexistând modalităţi de eliminare a riscurilor de mediu asociate acesteia”, a declarat pentru Jurnalul Naţional Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii la Greanpeace România.

Proiect de interzicere a exploatării

Un număr de 10 parlamentari au iniţiat în România un proiect de lege pentru interzicerea fracturării hidraulice. În expunerea de motive ei precizează că metoda este “foarte controversată la nivel mondial” şi a fost interzisă în Franţa, Bulgaria, Irlanda, Africa de Sud şi suspenddată în Marea Britanie şi 18 state din SUA. Pe de altă parte, companiile care susţin exploatarea spun că nu se întâmplă accidente dacă totul este făcut corect şi cu respectarea normelor de mediu.

Explozii, cutremure, poluarea apei şi a aerului

Există foarte multe accidente pe care organizaţiile de mediu le citează în privinţa riscurilor. În 2007, un puţ din Ohio insuficient izolat a permis gazului să iasă la suprafaţă, cauzâd o explozie în subsolul unei gospodării, arată GreenPeace. În 2009, în Pennsylvania, în urma operaţiunilor de foraj a fost contaminată pânza freatică. Gazul a migrat câteva mii de metri de la zona de exploatare, afectând alimentarea cu apă pe o zonă de 9 kilometri pătraţi. În plus, fracţionarea a mai cauzat cutremure în zona Blackpool din Marea Britanie.

De asemenea, un studiu din decembrie 2011 al Environmental Protection Agency (EPA), agenţia americană pentru protecţia mediului a confirmat că metoda fracţionării este responsabilă pentru poluarea apei potabile în statul american Wyoming. De asemenea, un studiu realizat de Universitatea Cornell a evidenţiat că fracţionarea hidraulică poate duce la degajarea mai multor gaze cu efect de seră chiar decât exploatarea cărbunelui.

Un studiu făcut public acum două zile arată că exploatarea gazelor de şist poate provoca probleme de sănătate populaţiei care locuieşte lângă exploatări. Cercetătorii de la Colorado School of Public Health au descoperit benzen, un element cancerigen, la 800 de metri distanţă de puţurile de forare.

Guvernul extinde acordul cu Chevron. În plin scandal privind riscurile de mediu, Guvernul a aprobat acordurile petroliere pentru trei perimetre în Dobrogea

Chevron a primit undă verde pentru începerea explorării pe cele trei perimetre din Dobrogea, în suprafaţă totală de aproximativ 300.000 de hectare. Gigantul american a fost singura companie pentru care Guvernul a aprobat acordurile petroliere în şedinţa de marţi, deşi mai stau la coadă şi alte companii.

Aprobările vin în contextul în care locuitorii din Bârlad şi zona înconjurătoare, unde Chevron deţine alt perimetru, au protestat ieri împotriva exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică. De asemenea, vin după ce oficialii companiei americane s-au întâlnit în urmă cu câteva săptămâni cu premierul Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul Economiei, Lucian Bode, şi ministrul Dezvoltării, Cristian Petrescu. Presa a scris că la întâlnirea cu primul-ministru a participat şi ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein. Dealtfel, pe 7 martie, în discursul din Parlament însuşi preşedintele Băsescu a susţinut importanţa exploatării gazelor de şist ca măsură alternativă de energie.

Gigantul deţine patru perimetre în România

Informaţia a fost dezvăluită într-un interviu pentru Jurnalul Naţional de către Thomas Holst, country manager al Chevron România Exploration and Production. Întrebat care e situaţia avizării celor trei perimetre din Dobrogea, Holst a spus că “nu sunt sunt blocate, au fost aprobate în şedinţa de marţi a Cabinetului”. Datele au fost confirmate de către Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului. “Sunt acorduri petroliere de concesiune şi explorare, cu o singură fază obligatorie”, a declarat Suciu, care a mai completat că doar acordurile Chevron au fost aprobate de către Executiv. Reamintim, Chevron deţine un perimetru în zona Bârlad, cu o suprafaţă de 600.000 de hectare, achiziţionată de la Regal Petroleum. Cele trei blocuri din judeţul Constanţa cuprind în total o suprafaţă de 270.000 de hectare, potrivit documentelor prezentate de companie.

Mai multe ţări au blocat exploatarea

Metoda prin care Chevron vrea să extragă gazele de şist, fracturarea hidraulică, este foarte controversată la nivel mondial. Franţa a interzis-o anul trecut şi Bulgaria la începutul acestui an. De asemenea, Marea Britanie a suspendat orice lucrare de exploatare ca urmare a cutremurelor declanşate în zona Blackpool, iar în landul german Westfalia-Renania de Nord, parlamentul local se pregăteşte să adopte un moratoriu în această privinţă. Proteste împotriva fracturării hidraulice au avut loc recent inclusiv în Polonia, cel mai mare susţinător al al gazelor de şist.

Mai multe studii independente au legat fracţionarea hidraulică de declanşarea unor cutremure mici, poluarea apei şi degajarea în atmosferă a unor substanţe toxice sau gaze cu efecte de seră. Pe de altă parte, Chevron menţionează că explorarea va dura 3-5 ani, timp în care nu se foloseşte fracturarea hidraulică, urmând ca ulterior descoperirii de gaze să se înceapă faza de producţie.

Ce riscuri presupune fracturarea hidraulică

Greanpeace cere interzicerea exploatării gazelor de şist în România din cauza potenţialelor pericole la care este expusă populaţia şi din cauza posibilelor daune aduse mediului.  “Pericolele de mediu asociate utilizării substanţelor chimice în lichidele folosite pentru fracturarea hidraulică nu sunt cunoscute pe deplin, însă cel puţin 260 de substanţe chimice sunt folosite în 197 de astfel de produse şi unele dintre acestea sunt cunoscute ca fiind toxice, cancerigene şi mutagene. Aceste substanţe pot contamina pânza freatică din cauza fisurilor la nivelul puţului de exploatare şi a migrării agenţilor contaminanţi.

Fluidul folosit în fracturare revine la suprafaţă în proporţie de 15%-80%, restul rămâne în subteran. Când revine la suprafaţă, acesta conţine aditivi şi produşi de transformare, substanţe dizolvate din formaţiunea de şist, în timpul fracturării, cum ar fi metale grele, hidrocarburi şi elemente natural radioactive. Apa reziduală, ce rezultă din procesul de fracturare, este stocată în “gropi de evaporare”, iar vaporii emanaţi conţin benzen, o substanţă puternic cancerigenă.  Procedeul de fracturare consumă cantităţi uriaşe de apă. Estimările indică faptul că numai pentru un singur puţ de exploatare se folosesc între 9.000 şi 29.000 de metri cubi de apă. Acest lucru poate ridica probleme de sustenabilitate în zonele arid”, au anunţat reprezentanţii organizaţiei.

Contradicţie în privinţa apei

Pe de altă parte, oficialii Chevron spun că 99,5% din materialul folosit la fracturarea rocilor îl constituie apa amestecată cu nisipul şi că doar 0,5% o constituie celelalte substanţe. “În cele peste un milion de sonde realizate prin fracturare hidraulică în SUA în ultimii 60 de ani, nu a fost găsită nicio legătură între fracturare şi contaminarea apei din pânza freatică”, a declarat Holst. Oficialul corporaţiei americane este contrazis de către Environmental Protection Agency (EPA), agenţia de mediu din SUA. Aceasta a anunţat în decembrie 2011 că fracţionarea hidraulică este vinovată de poluarea unui acvifer din statul american Wyoming, “oferind prima dovadă din 1987 încoace că substanţele chimice folosite în fracking au contaminat apele potabile”, potrivit Reuters.

Oamenii au raportat că apa din fântâni are un gust ciudat şi prezintă un miros specific. Un nou studiu este aşteptat în această privinţă în luna octombrie 2012. EPA a mai anunţat că a detectat în zona acelor sonde şi benzen, o substanţă care provoacă cancer. Presa a relatat că anumiţi locuitori din această zonă au primit apă îmbuteliată începând cu august 2010 de la EnCana, compania care exploatează zăcământul.