Două amendamente importante introduse la legea offshore, aflată în comisiile din Senat la reexaminare, introduse chiar de un senator PSD, garantează companiilor petroliere că nu va creşte taxarea gazului extras din Marea Neagră pe toată durata exploatării, iar cheltuielile de explorare de miliarde de euro vor fi scăzute din impozitul pe care firmele îl vot datora.Acestea erau principalele solicitări ale companiilor petroliere înainte de a lua decizia finală de investiţie în Marea Neagră.
“VI-valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream, înregistrată în evidenţa contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore inclusiv, precum şi valoarea cheltuielilor aferente investiţiilor din programele de lucrări realizate şi raportate către ANRM în baza acordurilor petroliere, care au fost înregistrate în evidenţa contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, din care se scade valoarea cumulată a impozitelor asupra veniturilor offshore calculate, dar nedatorate până în luna respectivă în urma aplicării deducerii pentru investiţii. În scopul determinării impozitului datorat în fiecare perioadă de referinţă, investiţiile pot fi deduse în limta impozitului calculat” se arată în amendamentul introdus şi obţinut de noi.
Amendamentul uşurează substanţial povara fiscalîă a companiilor, care îşi pot deduce astfel cheltuielile totale de explorare de la plata impozitului suplimentar introdus prin această lege şi, teoretic, simplifică lucrurile în decizia de a se scoate gazele. În cel mai improtant perimetru din Marea Neagră, Neptun Deep, ExxonMobil şi OMV Petrom au investit deja în explorare circa 1,5 miliarde de euro, iar, potrivit unor voci din industrie, Exxon şi Petrom ar urma să mai cheltuiască undeva la 4 miliarde de dolari pe lângă sumele investite deja, înainte să expoateze gazul. Iar nivelul celor trei blocuri acum aflate în explorare în Marea Neagră se vorbeşte despre o sumă totală de circa 6 miliarde investiţii.Aceste sume vor fi desuse din impozitul suplimentar, nou introdus în lege.
Amendamentul a fost introdus de senatorul PSD Marian Gheorghe, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură ernergetică şi resurse minerale. Şi a fost introdus în condiţiile în care legea, aflată la reexaminare a ajuns în această Comisie în data de 18 septembrie fără să apară public informaţii despre acest lucru. Potrivit unor surse parlamentare, această comisie este nou-înfiinţată, în urma unui proces de e a comisiilor permanente ale Senatului. Mai mult, şedinţa acestei comisii în care s-a dezbătut legea şi au fost introduse aceste amendamente nu apare pe site-ul Senatului, deci nimeni nu a ştiut că se va dezbate aici acea lege în data de 18 septembrie. De altfel, potrivit site-ul Senatului, senatorul Marin Gheorghe este preşedinte alacestei comisii din data de 17 septembrie, deci a fost numit cu doar o zi înainte să de dezbată această lege în acea Comisie.
Al doilea amendament important introdus de senatorul PSD se referă la imposibilitatea schimbării cuantumului taxelor aplicate companiilor petroliere pe toată durata exploatării gazelor, o cerinţă expresă a petroliştilor, care au spus că au nevoie de predictibilitate şi de un cadru fiscal stabil perntru a putea investi.Nivelul taxelor este garantat prin lege, dac[ amendamentul va fio adoptat, pe toată durata exploatării gazelor. Iată cum sună amendamentul:
“(1) Regimul de redevenţe şi regimul fiscal prevăzute la art.18 şi art. 19 (cele care stabilesc cuantumul impozitului suplimentar-n.red.) nu se vor modifica, indifferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea titluarilor de acorduri, pe toată durata acordurilor şi a prelungitilor subsecvente,
(2) Cota procentuală prevăzută la art. 20 (obligaţia de a vinde 50% din gazele extrase pe piaţa românească-n.red.) nu va creşte pe toată durata acordurilor”.
Miza: rezerve de cel puţin 200 de miliarde de metri cubi, de 20 de ori consumul României
În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în anul 2020.
Potrivit estimărilor oficialilor de la Bucureşti, există circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică cele trei perimetre deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas.
Legea offshore trebuie concepută în interesul cetăţeanului român, consideră deputatul PNL Daniel Gheorghe, chiar dacă, în această perioadă, avem de-a face cu presiuni foarte mari din partea companiilor petroliere, care înţeleg să-şi apere interesele în aşa manieră.
Deputatul PNL susţine: “Personal, cred că ar trebui să le spunem civilizat operatorilor din Marea Neagră că nu suntem de acord cu propunerile lor. Din punctul meu de vedere, forma actuală a Legii offshore, adoptată în vară de Camera Deputaţilor, este una defavorabilă României, în condiţiile în care varianta iniţială era o lege dezastruoasă. Lucrurile nu mai sunt atât de rele precum la început, dar nici nu sunt schimbate radical în folosul României. Pe mine nu mă interesează profiturile uriaşe ale companiilor petroliere, ci independenţa energetică a României în raport cu Rusia, vreau ca fondurile provenite din taxe şi impozite, în urma acestei legi, să fie direcţionate pentru autostrăzi, drumuri, spitale, şcoli, să se construiască toate acele mari lucrări de investiţii pe care statul român le tot promite.
Cred că, de departe, cea mai bună formulă a Legii offshore era respingerea in corpore a legii și apoi modificarea în cursul unui an a legii petrolului și gazelor, a legii minelor și, mai ales, elaborarea și adoptarea unui nou sistem al redevențelor, unul care să fie majorat substanțial și actualizat în raport cu necesitățile României și resursele naturale de care beneficiază această țară și pe care suntem datori să le gestionăm în interesul românilor. Abia după aceea ar fi fost oportun să putem reveni cu o nouă lege privind exploatarea gazului din largul Mării Negre, una care să meargă inclusiv pe un principiu pe care îl aplică multe ţări care au resurse mari de petrol, gaze ori minerale: împărțirea producției. Mi se pare inadmisibilă și anti-constituţională orice variantă în care România se alege cu mai puțin de 51% din beneficiile și rezultatele unei asemenea exploatări de uriaşă anvergură”.
Daniel Gheorghe mai spune că sunt mari sesizări şi îngrijorări din partea societăţii civile şi a cetăţenilor din zona Constanţa cu privire la problema respectării regimului juridic a proprietăţii, dar sunt şi chestiuni de mediu: “Dacă va avea loc un accident în zonă, din cauza exploatărilor offshore, ne vom lua adio de la întreaga zonă de litoral care este şi aşa destul de scurtă, vreo 50 km”.
“România nu îşi poate gestiona la infinit resursele, precum o ţară de mâna a treia sau a patra”
Deputatul PNL mai precizează:
“Problema majoră a Legii offshore este cea a redevenţelor, care se raportează la producţia brută rezultată din exploatarea hidrocarburilor din Marea Neagră. Redevenţa ar trebui să fie un venit stabil, substanţial, dar, la noi, nivelul acestora este ridicol de mic, de doar 7% la petrol, gaze naturale. E adevărat că, la offshore, redevenţele sunt mai scăzute decât la onshore, din cauza investiţiilor mult mai mari pe care trebuie să le facă operatorii pentru exploatare. În România, preţul de referinţă pentru calculul redevenţelor nu mai fusese actualizat din 2008 şi era, până la începutul acestui an, la 45 de lei pe MWh, faţă de 89-90 de lei pe MWh, cât era preţul pe piaţă. Într-un final, în februarie 2018, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a emis ordinul prin care preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, în funcţie de care este calculată redevenţa datorată bugetului statului de către producători, ţine cont de cotaţiile de la bursa CEGH Viena.
Personal, mă gândesc să depun în Parlament o iniţiativă de modificare a nivelului redevenţelor, la care să lucrez cu specialişti din industria de petrol şi gaze – pentru că în acest domeniu nu trebuie să ne jucăm cu cifrele – şi le-aş creşte undeva la 18-20%. Când gândim nivelul redevenţelor, trebuie să avem în vedere şi necesităţile de dezvoltare ale României. Aş crea un fond special de investiții din tot ceea ce înseamnă exploatarea resurselor de petrol, gaze, minerale feroase și neferoase, până la ape minerale și alte resurse ale subsolului şi solului, care să se ocupe de mari investiţii de infrastructură şi dezvoltare ale ţării. În ţările europene cu resurse mari, fie nivelul redevenţelor este ridicat, fie au un nivel al redevenţelor mediu-ridicat raportat cu o cotă de supraimpozitare, fie au redevenţe apropiate de ale noastre, corelate însă cu mecanisme de impozitare și supraimpozitare indirecte”.
În opinia deputatului PNL, resursele din subsolul ţării aparţin poporului român, conform Constituţiei, şi atunci acesta are dreptul la profitul obţinut din exploatare în faţa unui concesionar străin, care de multe ori nu este o companie privată, ci una de stat, care are nu numai interese economice, ci şi geostrategice, sau în spatele unei companii a unui stat mic stă un gigant care aparţine unui stat mult mai puternic.
Daniel Gheorghe apreciază: “România nu are dreptul să se predea, nu îşi poate gestiona la infinit resursele, precum o ţară de mâna a treia sau a patra. Ar trebui să ne regândim foarte bine felul în care vom concepe strategia de exploatare a petrolului și gazelor, prin a începe să impunem redevențe la un nivel decent,de țară civilizată”.
Deputatul liberal este de părere că atât timp cât nu vom crește redevențele la exploatarea gazului și petrolului, proporțional cu interesele strategice ale României și cu dreptul suveran al statului al statului roman, nu vom reuși să obținem decât câteva firimituri.
Conform acestuia, ceea ce s-a introdus bine în legea offshore, dar cam pe fugă și este cam neclar si la limită din perspectiva aplicabilității, este mecanismul de supraimpozitare a veniturilor rezultate din exploatarea gazului din Marea Neagră: “Este un câştig care, însă, se poate pierde foarte uşor nu doar printr-o modificare a legii offshore, ci şi prin acte subsecvente ale guvernului României care pot să permită un nivel de deductibilitate mai mare sau care pot să reducă ordinul de măsură la care ne raportăm în momentul în care statul român, prin ANAF, extrage respectivul impozit”.
“România să nu mai fie bătaia de joc a unor investitori şi demnitari străini”
Deputatul PNL spune că este timpul ca România să nu mai fie bătaia de joc a unor investitori şi demnitari străini: “Am văzut că în această vară că s-au făcut niște presiuni foarte mari pentru legea offshore. Personal, am fost profund revoltat să văd cum demnitari străini au venit la Bucureşti pentru acest lucru. Ca exemplu pot să o menţionez pe doamna ministru de Externe din Austria care a venit să facă presiuni, probabil în interesul OMV, o companie unde statul austriac are interese clare, unii spun că acolo ar avea interese și Gazprom-ul din Rusia, încă nu știm sigur cât este de adevărat, dar despre acest lucru se vorbește în mass-media și în spațiul public. În discuţiile cu autorităţile române, pe lângă cooperarea economică dintre cele două ţări, a fost atins, evident, şi subiectul gazelor din Marea Neagră. Ulterior, respectiva doamnă ministru, după ce a făcut vizita în România, s-a și căsătorit, Doamne ajută să-i fie bine, dar la nuntă a avut un invitat special, chiar pe preşedintele Rusiei, domnul Vladimir Putin, cu un întreg alai. Mai mult, acelaşi Vladimir Putin i-a oferit decoraţia «Ordinul Prieteniei» lui Rainer Seele, şeful grupului austriac OMV, compania mamă a Petrom, pentru eforturile depuse în domeniul energiei.
Ceea ce observăm este că, al nivelul Germaniei, al Austriei şi chiar al Bruxelles-ului, nu doar că preşedintele Rusiei este acceptat, ci se pot face şi afaceri cu el, se poate sta la aceeaşi masă, se poate bea din aceeaşi sticlă cu el. În schimb, în România, când îţi aperi interesul naţional, când vorbeşti de ţara ta, eşti etichetat putinist, rusofil, anti-american, retrograd, înapoiat. Şi nu m-ar mira dacă fix aceiaşi băieți care pun aceste etichete și care se bat cu cărămida în piept a «euroatlanticismului» să fie, de fapt, sponsorizați generos de unele companii sau structuri de lobby conectate mai mult către est. Aceasta este teoria mea”.
“Resursele țării sunt ale poporului român”
În opinia lui Daniel Gheorghe, trebuie reintrodus un principiu de pe vremea Brătienilor, unul constituțional, legitim şi legal, încălcat foarte mult de către guvernanți: resursele țării sunt ale poporului român şi trebuie exploatate de către stat, în folosul românilor. “Aş dori să mai depun o iniţiativă potrivit căreia resursele subsolului sunt proprietatea poporului român şi se află sub protecţia statului. O astfel de prevedere se găsea şi în Legea petrolului şi a gazelor, însă a fost eliminată suspect înainte de acordarea unor concesiuni şi la privatizarea Petrom”, susţine Daniel Gheorghe.
Constituţia României spune că bogăţiile de interes public ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice care aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. Daniel Gheorghe spune: “Acest articol din Constituţie trebuie transpus în lege. Părerea mea este că inclusiv privatizarea Petrom, prin cedarea zăcămintelor de ţiţei şi gaze, este neconstituţională. Puţină lume vorbeşte despre acest fapt”.
Art. 136 – Proprietatea (1) Proprietatea este publică sau privată. (2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. (3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. (Constituţia României)
“Am fi devenit un furnizor sigur şi ieftin de gaze pentru Ungaria”
La începutul acestui an, autorităţile ungare au anunţat că gazele naturale extrase din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră vor fi livrate în Ungaria, asigurând din 2022 jumătate din necesarul de consum al țării vecine, cifrat în prezent la 10 miliarde de metri cubi pe an. Se pare că Ungaria a declanșat în ultimii ani un plan de livrare de gaze către gospodăriile din Ungaria, iar, în acest timp, România are peste 60% din gospodării care nu se pot alimenta la sistemul de gaze.
Daniel Gheorghe susţine: “Au existat chiar acuzaţii serioase la adresa guvernului României cum că s-ar fi angajat să cedeze gazele din Marea Neagră către Ungaria. Problema este că Ungaria, spre deosebire de România, are o capacitate mult mai mare de a distribui acest gaz către consumatorii casnici, gradul de racordare fiind mai mare decât în România. Era un risc foarte mare ca, prin această lege, România să creeze contextul pentru oferirea aproape fără nici un fel de decont a securităţii energetice a Ungariei. De asemenea, a existat miza ca prin conductele care se construiesc în România cu bani publici românești, inclusiv prin racordul pe care Transgaz s-a angajat să-l creeze pe malul Mării Negre, tot acest gaz să ajungă la un preț ridicol în Ungaria şi practic să alimenteze şi să susţină industria petrochimică maghiară care s-ar fi dezvoltat pe baza gazului din Marea Neagră, în timp ce industria noastră petrochimică a fost falimentată şi lichidată cu direcţie. Şi aici mă gândesc la două cazuri: Arpechim, preluat de OMV Petrom, şi Oltchim, victimele unor jocuri externe evidente. Astfel, am fi devenit un furnizor sigur şi ieftin de gaze pentru Ungaria”.
[…]
Daniel Gheorghe spune că nivelul de taxare pe offshore este foarte important: “Eu vreau ca aceşti bani să fie folosiţi pentru dezvoltarea României. Vreau ca statul român să aibă siguranța că ceea ce se exploatează în Marea Neagră nu se vinde pe sub mână, nu dispare peste noapte şi nu mai suntem percepuţi ca o asociaţie de caritate pentru toți cei care vor să ne exploateze”.
România să joace tare, pentru că are resurse strategice, consideră Daniel Gheorghe, adăugând că trebuie să aibă loc negocieri dure cu operatorii care vor să exploateze gazele din Marea Neagră: “Dacă nu le convin condiţiile statului român, să plece. Nu sunt de acord să subvenţionăm investiţiile unor giganţi cu bugete mai mari chiar şi decât ale României”.
Acesta spune că Legea offshore trebuie dezbătută în linişte, cu mare atenţie, în beneficiul statului român.
Doneaza pentru filmul "Scrum"
1 Commentariu la “LEGEA OFFSHORE, AMENDATA DE UN SENATOR PSD IN FAVOAREA MARILOR COMPANII EXPLOATATOARE!”