BILDERBERG VREA SA SALVEZE GLOBALIZAREA DE TRUMP/ Retragerea SUA din Acordul de la Paris privind “INCALZIREA GLOBALA”: controverse, consecinte/ SOROS CONTRATACA “STATUL MAFIOT” AL LUI ORBAN/ S-a rupt lantul de iubire? MERKEL: A TRECUT VREMEA CAND NE PUTEAM BIZUI UNII PE ALTII

• Gandul.info:

A.L. Popescu: Lumea versus Trump. Românii spun da, americanii spun ba. Ce efecte are retragerea SUA din Acordul Climatic de la Paris

„Am fost ales să reprezint cetăţenii din Pittsburgh, nu din Paris”, a fost una dintre justificările lui Donald Trump pentru decizia sa de a retrage SUA din Acordul Climatic de la Paris, semnat în 2015 de fostul preşedinte Obama. Exact în aceeaşi zi cu anunţul SUA, România depunea la ONU ratificarea acestui Acord, ministrul de Externe Teodor Meleşcanu arătând cât de important este acordul pentru România. Trebuie subliniat însă că anunţul lui Trump este doar o declaraţie de intenţie şi seamănă cu un instrument de presiune în vederea unei negocieri: ieşirea propriu-zisă a SUA din Acordul de la Paris nu se poate însă întâmpla mai devreme de 2020, adică în anul când vor avea loc noi alegeri prezidenţiale. În timp ce reacţiile de dezamăgire şi de condamnare a acestui gest brutal pentru relaţiile internaţionale au apărut imediat, de la şefi de state la mari companii americane, Trump şi-a apărat promisiunea făcută încă din campania electorală argumentând că acest acord ar afecta locurile de muncă ale americanilor şi că nu ar fi corect faţă de SUA. El s-a arătat însă dispus ca SUA să facă parte dintr-o nouă înţelegere climatică, fără însă să menţioneze cum ar trebui să arate aceasta, spre deosebire de acordul semnat de 195 de ţări. Decizia lui Trump este una greşită, consideră unii analişti, pentru că vulnerabilizează SUA pe plan internaţional. În sprijinul măsurii, dinspre susţinătorii administraţiei Trump, nu au venit însă decât argumente naţionaliste sau politice.

Anunţul de la Casa Albă, unde preşedintele Donald Trump s-a ţinut de promisiunea electorală de a retrage SUA din Acordul Climatic de la Paris, a provocat reacţii negative din partea celor mai importanţi lideri internaţionali, dar şi din partea unor mari companii americane, inclusiv unele din domeniul energiei.

Trump şi-a argumentat măsura prin faptul că acordul climatic de la Paris, care stabileşte începând cu 2020 ţinte de reducere a emisiilor de carbon şi de menţinere a creşterii temperaturii globale sub 2 grade Celsius faţă de nivelul temperaturii medii din epoca pre-industrială, până în 2100, ar submina economia americană, ar afecta locurile de muncă ale americanilor şi ar pune SUA în dezavantaj faţă de restul lumii. El a spus că acest acord ar costa SUA 3 trilioane de dolari şi 6,5 milioane de locuri de muncă, iar China sau India ar fi mai avantajate.

„Nu vrem ca alţi lideri şi alte ţări să mai râdă de noi. Şi nu o vor mai face. Aceleaşi naţiuni care ne cer să rămânem în acest Acord sunt ţările care costă America trilioane de dolari prin practici comerciale dure şi în multe cazuri prin contribuţii laxe la alianţa noastră militară crucială”, a explicat Donald Trump, adăugând un slogan care spune multe despre resorturile acestei decizii – „Am fost ales să reprezint cetăţenii din Pittsburgh, nu din Paris”. Într-o replică ironică pe Twitter, primarul democrat din Pittsburgh, considerat un simbol al industriei oţelului american, l-a anunţat pe Trump că de fapt oraşul său susţine acordul de la Paris.

Prin ieşirea din acest acord, SUA nu vor mai plăti bani nici în fondul ONU pentru climă (Green Climate Fund), creat pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă inundaţiilor, secetelor şi altor manifestări ale schimbărilor climatice, a mai anunţat Trump. cu toate acestea, ieşirea SUA din acord nu se poate întâmpla imediat. Regulile ONU obligă SUA să aştepte 3 ani de la intrarea în vigoare a pactului, până să poată cere retragerea, acest lucru putând deci să se întâmple abia în noiembrie 2019, iar apoi SUA vor mai trebui să aştepte încă un an pentru a ieşi cu totul din acest acord, conform Reuters.

Trump s-a arătat însă dispus la o renegociere a acestui acord, lucru care nu ar fi posibil, după cum i-au transmis lideri europeni. Trump a spus că va „începe negocieri pentru a reintra în acordul de la Paris sau într-un acord cu totul nou, în termeni care sunt corecţi pentru SUA. Vom vedea dacă vom putea face o înţelegere corectă. Şi dacă putem e super. Şi dacă nu putem, e ok”.

Coincidenţă sau nu, România s-a plasat în absolut ofsaid faţă de anunţul SUA. Joi, pe 1 iunie, ministrul de Externe Teodor Meleşcanu a depus la ONU instrumentul de ratificare a Acordului de la Paris, din partea României, arătând că ţintele acestui Acord corespund obiectivelor României.

„În cadrul ceremoniei, şeful diplomaţiei române a arătat că formularea şi implementarea concertată a strategiilor privind dezvoltarea durabilă şi schimbările climatice, la nivel naţional, corespund angajamentului României ca stat membru UE şi ONU, precum şi obiectivului nostru de a contribui activ la implementarea mecanismelor Acordului. Înaltul oficial ONU a subliniat că ratificarea de către România a Acordului de la Paris privind schimbările climatice reprezintă recunoaşterea contribuţiei importante a ţării noastre pentru menţinerea acestui domeniu pe agenda internaţională şi consolidarea cooperării între statele lumii în abordarea acestui fenomen”, se arată într-un comunicat de presă al MAE.

România nu a avut încă o reacţie oficială faţă de anunţul SUA, însă cei mai importanţi lideri internaţionali au condamnat gestul. Angela Merkel, Emmanuel Macron şi premierul italian Paolo Gentiloni au publicat o declaraţie comună în care arată că acordul de la Paris nu poate fi renegociat şi i-au îndemnat pe aliaţii europeni să accelereze eforturile de combatere a schimbărilor climatice.

„Considerăm avântul generat la Paris în decembrie 2015 ca fiind ireversibil şi credem cu tărie că Acordul de la Paris nu poate fi renegociat, fiind un instrument vital pentru planeta noastră, societăţi şi economii”, arată cei trei lideri europeni în declaraţia lor comună.

„Le transmit tuturor oamenilor de ştiinţă, inginerilor, antreprenorilor şi cetăţenilor responsabili care au fost dezamăgiţi de decizia Statelor Unite, că vor găsi întotdeauna în Franţa o a doua casă. Fac un apel către ei: veniţi şi munciţi alături de noi. Să muncim împreună pentru a găsi soluţii concrete pentru climă, pentru mediul înconjurător. Vă pot asigura că Franţa nu va renunţa la luptă”, a declarat Macron într-o înregistrare publicată pe reţelele de socializare, el ironizând sloganul campaniei lui Trump, „Make America Great Again” şi înlocuindu-l cu „Make Our Planet Great Again”.

Premierul britanic Theresa May i-a telefonat lui Trump pentru a-şi exprima dezamăgirea şi i-a transmis că acest acord protejează „prosperitatea şi securitatea generaţiilor viitoare”.

Premierul Canadei, Justin Trudeau, a arătat că „în timp de decizia SUA este dezamăgitoare, rămânem inspiraţi de avântul în creştere din întreaga lume pentru a combate schimbările climatice şi de a face tranziţia la economii curate”.

Agenţia de stat chineză Xinhua a publicat un articol în care arată că decizia lui Trump reprezintă un „pas înapoi la nivel global”, conform Reuters, în condiţiile în care China este un emiţător de gaze de seră mai mare decât SUA.

„Chiar şi în absenţa leadership-ului american, chiar şi atunci când administraţia se alătură unui mic grup de naţiuni care resping viitorul, sunt convins că statele noastre, oraşele, afacerile vor face pasul înainte şi vor face şi mai mult pentru a urma această cale şi a ajuta la protejarea generaţiilor de pe singura planetă pe care o avem”, a declarat fostul preşedinte Barack Obama, cel care s-a implicat activ în înfăptuirea Acordului de la Paris.

Reacţii dure din partea companiilor americane. Singurii susţinători – industria cărbunelui

Anunţul lui Donald Trump a determinat reacţii mult mai puţin diplomatice din partea liderilor unor mari companii americane. Şeful Tesla, Elon Musk, precum şi cel al Disney, Robert Igler, şi-au anunţat retragerea din poziţiile de consilieri ai Casei Albe. „Schimbarea climatică este reală. Ieşirea din Acordul de la Paris nu este bună pentru America şi pentru lume”, a scris Elon Musk.

Într-o scrisoare către angajaţii Apple, directorul Tim Cook a susţinut că a încercat să îl convingă pe Donald Trump să nu facă acest pas, însă „nu a fost îndeajuns”.

„Schimbarea climatică este reală. Industria trebuie acum să ia iniţiativă şi să nu depindă de guvern”, a declarat şi directorul General Electric, Jeff Immelt.

„Decizia de azi este un pas înapoi pentru mediu şi pentru poziţia de lider a SUA în lume”, a spus directorul băncii Goldman Sachs în prima sa postare pe Twitter.

„Retragerea din acordul climatic de la Paris este greşită pentru mediu, dăunătoare pentru economie şi ne pune în pericol copiii şi viitorul”, a scris şi Mark Zuckerberg, directorul Facebook.

Dinspre tabăra republicană, reacţiile s-au concentrat însă mai ales pe lupta politică, în termenul de „încă o lovitură dată politicilor lui Obama”, în timp ce susţinători ai lui Trump şi-au găsit ca argument al corectitudinii acestei decizii faptul că adversarii politici ai lui Trump au fost deranjaţi.

„Ce vrem cu adevărat să vedem, dacă preşedintele vrea să reintre în acest acord, este că poate să schimbe termenii pentru a recunoaşte rolul tuturor surselor de energie, inclusiv al cărbunelui”, a arătat preşedintele Asociaţiei Mondiale a Cărbunelui, Benjamin Sporton, pentru Reuters.

Mai multe companii petroliere, precum Exxon Mobil sau ConocoPhilips, şi-au exprimat sprijinul pentru Acordul de la Paris. „Avem nevoie de un cadru precum acest acord pentru a adresa riscurile schimbărilor climatice”, a spus directorul Exxon Mobil.

„Acordul este greşit la mai multe nivele”, a declarat un reprezentant al Peabody Energy Corp, cel mai mare jucător listat la bursă, de pe piaţa cărbunelui din SUA, acesta arătând că susţine decizia lui Trump.

O analiză a BBC arată că cea mai mare parte a comunităţii de afaceri se opune deciziei lui Trump din mai multe motive. Primul ar fi că schimbările determinate de acordul de la Paris au început deja să se întâmple, companiile au început să ia măsuri de mediu şi de reducere a emisiilor de carbon. Companiile de petrol şi de energie au investit miliarde de dolari în cercetare şi dezvoltare de resurse mai curate şi mai sustenabile.

Aceste investiţii nu au fost făcute doar de dragul Acordului de la Paris, ci şi pentru că este mai rentabil pentru companii, unde totul se reduce până la urmă la bani şi costuri. Pentru alte companii, schimbările climatice înseamnă afectarea directă a resurselor – cele din agricultură sau cele care depinde de produse din agricultură. Chiar şi impactul de PR este luat în seamă de companiile care au un public ţintă mai tânăr şi mai modern, mult mai sensibil la problemele de mediu.

Un alt motiv este acela că reputaţia americană la nivel global are de suferit. Doar Siria şi Nicaragua nu au semnat Acordul de la Paris.

Argumentele echipei Obama. De ce este greşită decizia lui Trump şi ce efecte are

Mai mulţi foşti consilieri şi membri ai echipei lui Barack Obama de la Casa Albă au semnat un articol comun în Foreign Policy, în care argumentează de ce decizia lui Donald Trump este greşită.

Ei arată că suveranitatea SUA nu este afectată de Acordul de la Paris, pentru că acesta nu are un caracter obligatoriu, ci voluntar, lucru recunoscut de altfel chiar şi de Trump. Consilierii lui Obama arată că, dacă ţintele stabilite în acord i se par greşite lui Trump, el le poate schimba, fără a fi nevoie să se retragă din Acord.

„A doua mare minciună” este, consideră consilierii lui Obama, că acest acord omoară joburile americanilor. „De fapt, el ajută SUA să creeze locuri de muncă în secolul 21. Tocmai de aceea zeci de lideri ai corporaţiilor americane, inclusiv unii dintre consilierii preşedintelui, i-au cerut să nu părăsească Acordul”. Ei arată că se investesc deja miliarde de dolari în energiile regenerabile, mult mai mult decât în combustibilii fosili şi că China încearcă să cucerească această piaţă. Tocmai de aceea, un pas înapoi în acest domeniu ar duce la pierderea de locuri de muncă.

Efectele acestei decizii a lui Trump, aşa cum sunt descrise de echipa lui Obama, sunt negative pentru SUA şi pentru întreaga lume.

„Donald Trump însuşi poate că va trăi să vadă catastrofe climatice care lovesc ţara. Copiii şi nepoţii lui cu siguranţă le vor trăi”, arată consilierii, care exemplifică dezastre naturale care lovesc SUA din ce în ce mai des şi mai puternic.

„Trump abdică de la rolul SUA de lider şi invită China să umple golul lăsat”, mai spun aceştia, arătând că deşi Trump acuză China că este avantajată de acest Acord, retragerea SUA o va avantaja şi mai mult. De acest avantaj vor profita atât chinezii de rând, cât şi companiile chineze în raport cu cele americane, în competiţia pe pieţele care depind de energie.

Acest pas înapoi va avea efecte nu doar în colaborarea internaţională pe probleme climatice, ci poate şi în faţa altor ameninţări – terorismul, pandemiile: „Retragerea din acest Acord trimite un mesaj clar către toate ţările din lume: nu aveţi încredere în Statele Unite. Şi de ce ar avea, dacă semnalăm atât de evident că politica externă a SUA este atât de politizată, iar acordurile semnate de o administraţie nu vor fi onorate de următoarea administraţie. Dacă cea mai puternică ţară din lume a decis brusc că semnarea şi respectarea unui acord nu mai contează, de ce ar mai conta pentru alte state? De ce s-ar mai teme Rusia de sancţiuni când invadează teritoriile altei ţări, sau Coreea de Nord de rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU?”.

Putin glumeşte pe tema Acordului climatic: Să îi mulţumim lui Trump, căci în Rusia e foarte frig

Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, a glumit pe tema retragerii Statelor Unite din Acordul Paris, subliniind, râzând, că ruşii ar trebui de fapt să mulţumească Administraţiei Donald Trump pentru perspectiva încălzirii climei, întrucât la Moscova tocmai ninsese.

În contextul în care Acordul Paris prevede măsuri pentru menţinerea valorii medii a creşterii temperaturilor pe plan mondial sub 2°C, liderul de la Kremlin a glumit că decizia preşedintelui SUA, Donald Trump, de a se retrage din Tratatul climatic ar putea fi bună pentru Rusia.

“Noi, aici, nu prea simţim creşterea temperaturilor”, a spus Vladimir Putin, în glumă, la Forumul economic de la Sankt-Petersburg.

“Cred că ar trebui să îi mulţumim preşedintelui Trump… Pentru că la Moscova a nins astăzi, iar la Sankt-Petersburg a plouat, este extrem de frig. Îl putem învinovăţi pe Trump şi imperialismul american pentru orice. Este vina lor. Dar nu o vom face”, a spus Vladimir Putin, citat de site-ul agenţiei Tass.

Fiind de faţă, prezentatoarea NBC Megyn Kelly l-a întrebat pe Vladimir Putin despre poziţia sa serioasă faţă de retragerea SUA din Acordul climatic, amintindu-i că alţi lideri europeni au criticat decizia.

Putin a răspuns, stârnind râsete în audienţă: “Eu nu sunt lider european sau cel puţin aşa se crede…”

Trecând la un ton serios, liderul de la Kremlin a subliniat că “Rusia are propria poziţie“. Preşedintele rus a refuzat să condamne decizia Statelor Unite de retragere din Tratatul climatic, pledând pentru “colaborare” cu Washingtonul în scopul ajungerii la un acord. “Nu l-aş judeca pe Obama, oh, vreau să spun pe Trump, pentru decizia luată. Este necesară colaborare cu preşedintele SUA; fără colaborare, nu vom ajunge la niciun acord”, a explicat Vladimir Putin.

Donald Trump, preşedintele SUA, a anunţat joi seară decizia privind retragerea Statelor Unite din Acordul climatic de la Paris, cerând modificarea tratatului.

• Antena3: Care este țara ce va respecta Acordul Paris şi va lua chiar măsuri suplimentare pentru reducerea poluării

India va respecta Acordul de la Paris şi este pregătită să aplice chiar măsuri suplimentare pentru reducerea poluării, a declarat sâmbătă premierul indian, Narendra Modi, după o întrevedere cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.

„India este favorabilă Acordului Paris şi va depune eforturi în acest cadru, poate chiar dincolo de acest cadru”, a afirmat Narendra Modi în cursul unei vizite oficiale în Franţa.

La rândul său, Emmanuel Macron a anunţat că se va deplasa la New Delhi în cursul acestui an, pentru “primul summit al alianţei energiei solare”, alcătuită deocamdată doar din Franţa şi India. Organizaţia se va extinde şi va cuprinde numeroase alte ţări”, a spus liderul Franţei.

• Digi24: Decizia Rusiei după ce SUA au anunțat că se retrag din Acordul de la Paris

Rusia nu va reveni asupra deciziei sale de a respecta Acordul pentru Climă de la Paris, pentru combaterea încălzirii globale, în pofida retragerii SUA, a declarat vineri vicepremierul Arkadi Dvorkovici, citat de Reuters, relatează News.ro.

“Am luat decizia de a ne alătura şi nu cred că o vom (schimba – n.r.)”, a dat el asigurări.

Donald Trump a anunţat joi că SUA se retrag din Acordul de la Paris, atrăgând critici din partea comunităţii internaţionale şi a unor companii importante.

“Nu vrem ca alţi lideri şi alte ţări să mai râdă de noi. Şi nu o vor mai face”, a insistat Trump. “Aceleaşi ţări care ne cer să rămânem în Acord sunt ţările care au costat împreună America mii de miliarde de dolari prin practici comerciale dure şi, în multe cazuri, prin contribuţii laxe la alianţia noastră militară crucială”, a adăugat el.

Acordul de la Paris, semnat de SUA şi alte 187 de ţări, este menit să ţină creşterea temperaturii globale “mult sub” 2 grade Celsius faţă de nivelul preindustrial. Numai Siria şi Niacaragua nu au semnat acordul.

• Razvan Constantinescu: CUM SALVA ”ACORDUL DE LA PARIS” PLANETA. și cum vrea ”nebunul” să o distrugă

“În calitate de Președinte am o obligație și această obligație este către poporul american. Acordul de la Paris subminează economia noastră, ne afectează muncitorii, ne slăbește suveranitatea, impune riscuri legale inacceptabile și ne plasează într-o poziție dezavantajoasă față de celelalte țări ale lumii. Trebuie să-l înlocuim cu un nou acord care să protejeze mediul cu adevărat.”

Wall Street Journal: “Realitatea este că această retragere este în interesul economic al Americii și nu va avea nicio influență asupra climei.” Potrivit studiului făcut de ”National Economic Research Associates”, părăsirea Acordului de la Paris va permite salvarea a 2,7 milioane de locuri de muncă până în 2025.

Trump a fost ales democratic pe baza unui program care promitea să nu mai risipească bani pe discutabila încălzire globală, ci să creeze locuri de muncă, pe care acum îl pune în aplicare; aceasta se numește democrație, un concept care nu mai prezintă niciun interes pentru stânga care crede că elitele trebuie să decidă ce este mai bine pentru popor.

Ce prevedea acordul:
– până în 2040, SUA trebuia să-și reducă producția de cărbune cu 86%; în același timp, China era autorizată să deschidă sute de noi mine, iar India să-și dubleze producția până in 2020; interesant mod de a reduce emisia de CO2;
– SUA trebuia să-și reducă producția de gaze naturale cu 13%, cea de hârtie cu 12%, cea de ciment cu 23%, cea de oțel cu 38%, acoperind necesarul rezultat din import, adică produs de alte țări; care o fi logica și unde este reducerea gazului cu efect de seră?

Trump: ”Acordul de la Paris nu protejează clima, ci redistribuie bogăția noastră către alte țări. Așadar, noi nu putem să construim mine noi, ei da (!) Chiar și Europa este autorizată să construiască în continuare mine de cărbune noi. Și atunci cu ce contribuie asta la lupta împotriva încălzirii globale? În rezumat, Acordul nu elimină locurile de muncă, ci le transferă înafara SUA. Chiar dacă Acordul de la Paris ar fi pus în practică integral și toate țările l-ar respecta ad litteram, el estimează că va reduce temperatura globală cu două zecimi de grad Celsius până în 2100! În realitate, 14 zile de emisii de CO2 în China anulează toate câștigurile datorate Statelor Unite de acum și până in 2030, asta după ce noi am cheltuit miliarde și miliarde de dolari, am închis uzine, am pierdut locuri de muncă și am avut de plătit un cost mai ridicat al energiei, atât de către întreprinderi, cât și de către cetățeni.”

În acest context, globalistul Macron nu a scăpat ocazia de a-l ironiza pe Trump (“Make our planet great again!”) care, imediat după ce a fost ales, spunea: “Cooperarea la nivel mondial, a întreține relații cu alte națiuni, a te înțelege bine cu ele, este un lucru foarte important. Dar nu există niciun imn internațional sau o monedă mondială ori un drapel mondial. De aceea, eu nu reprezint globalizarea, eu îmi reprezint țara.”
(adaptare după un articol de Bogdan Calehari)

• Iulian Capsali: Trump e încă viu

Tratatul de la Paris este o golănie a marilor oligopoluri, care primeau subvenţii uriaşe, de multe sute de miliarde, din bani publici, dar şi un instrument prin care Nouă Ordine Mondială controlează guvernele naţionale.

După ce l-a denunţat și a scos SUA din tratat, nu-l văd prea bine pe Trump. De altfel, după cum titrează Agerpres, întâlnirea grupului globalist Bilderberg va fi centrată pe subiectul Trump.

“Grupul Bilderberg, un club discret alcătuit din circa 130 de reprezentanți de marcă ai elitelor mondiale politice, economico-financiare și din mass-media, se va reuni începând de joi la Chantilly (SUA) pentru obișnuita întâlnire anuală cu ușile închise, președinția lui Donald Trump urmând să fie subiectul central al discuțiilor, transmite AFP.”

• Cotidianul: Ieșirea din Acordul de la Paris nu e singura. Alte patru idei “nebunești” ale lui Trump

Decizia celei mai mari puteri mondiale de a ieși din Acordul de mediu de la Paris, semnat de aproape 200 de state, este surprinzătoare la prima vedere dar este una din principalele promisiuni făcute de Donald Trump în timpul campaniei electorale. “Am fost ales să reprezint cetățenii din Pittsburgh, nu Paris” este argumentul forte cu care își justifică Trump alegerea de ieșire. Lumea știe de ideile “nebunești” ale șefului de la Casa Albă dar când acesta începe să le pună în aplicare toți par șocați. Unele dintre promisiuni sunt în desfășurare, precum interzicerea musulmanilor din anumite state să intre pe teritoriul Statelor Unite sau ridicarea zidului dintre SUA și Mexic. Alte patru promisiuni sunt pe țeavă și în momentul în care vor fi puse pe tapet vor provoca noi reacții virulente, conform publicației Les Echos.

Ruperea acordului nuclear cu Iranul

Semnat în iulie 2015 și intrat în vigoare în ianuarie 2016, acordul nuclear cu Iranul a fost salutat, în general, ca fiind unul istoric. Acesta a ridicat sancțiunile economice impuse regimului de la Teheran în schimbul unei înghețări a programului său nuclear astfe încât deschiderea Iranului a săltat brusc interesul marilor companii occidentale. În acest moment, obiectivul lui Donald Trump este clar: el vrea să „rupă“ acordul. În timpul recentei sale vizite în Arabia Saudită, Trump a dat de înțeles foarte clar că Ryadhul va fi interlocutorul SUA în Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, promisiunea de rupere a acordului poate fi foarte dificilă pentru că documentul a fost aprobat la nivelul ONU, nu doar de către SUA și Iran. Acest lucru înseamnă că redeschiderea negocierilor multilaterale va fi un proces extrem de lung.

Reintroducerea torturii la Guantanamo

Aceasta este una dintre propunerile șoc din timpul campaniei electorale, în ciuda criticilor organizațiilor internaționale. Președintele american vrea să redeschidă închisorile secrete ale CIA și menținerea închisorii de la Guantanamo, aflată pe insula cubaneză. Guantanamo a fost una din zonele întunecate ale regimului lui Barack Obama, care a promis să o închidă. Pe de albă parte, Trump, nu mai vrea eliberarea celor 41 de deținuți astfel că la 15 ani de la crearea sa de către George W. Bush, Guantanamo are toate șansele să rămână activă. Aici sunt au fost închiși cei acuzați de terorism.

Renegocierea NAFTA

Intrat în vigoare în 1994, Acordul de Liber Schimb Nord-American (NAFTA) a permis Statelor Unite, Mexic și Canada să aibă mai puține bariere comerciale între ele. Tratatul este acum în vizorul lui Donald Trump. Președintele vrea să renegocieze documentul pe care il consideră „cel mai rău acord semnat vreodată în istoria Statelor Unite“. În cazul în care Canada și Mexic nu sunt dispuse să negocieze sau în cazul în care oferta lor nu satisface, Trump a avertizat că ar fi gata să iasă complet din acord. Președintele SUA a semnat pe 23 ianuarie un decret oficial care declară intenția sa de a renegocia. Discuțiile ar trebui să înceapă în iulie.

Forțarea ieșirii Chinei din OMC

O măsură pusă în aplicare de Bill Clinton este criticat de Donald Trump: aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în 2001. Această intrare a fost negociată de ani de zile de către autoritățile chineze, care au reușit să obțină acordul a două treimi din membrii OMC înainte de un vot unanim în Parlament. Această prezență permite Chinei să negocieze tarife mai mici. Tocmai de aceea Donald Trump a atacat China. Pentru președintele SUA, CINA a făcut mult rău în sectorul de producție din SUA. Deja, administrația Trump a declarat că ar putea lua măsuri unilaterale pentru a „proteja lucrătorii americani“.

• Gandul.info/ Lelia Munteanu: Meetingul bilderbergerilor, la o aruncătură de băţ de Casa Albă

La nici 40 de kilometri de Washington, în Chantilly, s-a încheiat în seara aceasta întrunirea anuală a tenebrosului Club Bilderberg.

Ce e Clubul Bilderberg? Cel mai corect răspuns la întrebarea asta mi se pare: “depinde pe cine întrebi”.

Degeaba citiţi “Who’s who” de la dreapta la stânga. Bilderberg e nume de hotel. Acel hotel din Oosterbeek (Olanda) care a găzduit, în 1954, prima întrunire a Clubului  de bancheri, finanţişti, politicieni de decizie, mari antreprenori, conducători de multinaţionale, proprietari şi şefi media, fondat şi finanţat de David Rockefeller şi gândit de Henry Kissinger. (Nu-mi propun să spun nimic acum despre vlăstarul numit Comisia Trilaterală – care a beneficiat de aceeaşi finanţare, dar de gândirea lui Zbigniew Brzezinski, Dumnezeu să-l ierte; întrebaţi-l pe Isărescu).

Ce urmăresc membrii Clubului? N-au spus-o niciodată explicit, dar sigur nu e vorba despre bani (îi au cu asupra de măsură), ci despre putere.

În deplină discreţie, elita organizatoare comunică presei doar locul (dotat obligatoriu cu teren de golf), data, tematica întrunirii şi lista participanţilor (care poate să nu fie completă, fiindcă membrii şi invitaţii au dreptul de a refuza să le fie făcut public numele). Restul sunt simple speculaţii post hoc – bucuria conspiraţioniştilor.

Anul acesta, ordinea de zi a arătat astfel: 1) Administraţia Trump. Un raport în derulare; 2) Relaţiile transatlantice: opţiuni şi scenarii; 3)  The Trans-Atlantic defence alliance: bullets, bytes and bucks (ar fi fost păcat să traduc; printre invitaţi  se află secretarul general NATO Jens Stoltenberg); 4) Orientarea UE; 5) Poate fi încetinită globalizarea? (temere justificată pentru unii care visează la un guvern mondial); 6) Locuri de muncă, venituri şi aşteptări neîmplinite; 7) Războiul contra informaţiilor; 8) De ce creşte populismul?; 9) Rusia în cadrul ordinii internaţionale; 10) Orientul Mijlociu; 11) Proliferarea nucleară; 12) China (e prezent şi ambasadorul chinez la Washington); plus evenimentele la zi. (Interesant e că nici anul acesta, nici în 2016 sau 2015 terorismul n-a fost un subiect).

Primul punct, cel referitor la Administraţia Trump – pus în legătură cu punctele 2, 3, 5 şi 8 – a stârnit un ţunami de comentarii. Unii analişti îşi închipuie că bilderbergerii s-au întrunit să uneltească răsturnarea preşedintelui Americii. Nici vorbă, Donald J. Trump are avocaţi de nădejde, începând cu stâlpul Clubului, Henry Kissinger, asiduu vizitator al Biroului Oval, şi continuând cu invitaţii: consilierul pe probleme de Securitate Naţională McMaster, milionarul Wilbur Ross, ministrul Comerţului, şi Chris Liddell, strategul şef al Casei Albe.

În ce măsură ar putea imprevizibilul preşedinte Trump să tulbure ordinea mondială, aşa cum e ea croită în minţile  bilderbergerilor – iată o întrebare al cărei răspuns, dacă a fost dat la întrunire, nu-l vom afla niciodată.
 
Filosoful şi politicianul american Nicholas Murray Butler, care n-a trăit să vadă înfiinţarea Clubului Bilderberg, concluzionase la vremea lui: “Oamenii se împart în trei categorii – un grup restrâns, care produce evenimente; un grup ceva mai numeros, care urmăreşte şi controlează ca acestea să fie duse la bun sfârşit, şi o majoritate covârşitoare, care nu află niciodată ce s-a petrecut de-adevăratelea”.   

• Gandul.info:

Putin atacă NATO. Este “instrument” al SUA, destrămarea sa ar fi de folos Rusiei

Destrămarea Alianţei Nord-Atlantice ar fi în avantajul Rusiei, a declarat, într-un interviu acordat postului american NBC, preşedintele rus, Vladimir Putin, subliniind că NATO este un “instrument” al Statelor Unite.

Întrebat dacă eventuala destrămare a NATO ar fi de folos Rusiei, Vladimir Putin a declarat: “Dintr-un anumit punct de vedere, dacă Alianţa Nord-Atlantică s-ar destrăma, poate că ne-ar ajuta. Dar încă nu vedem că Alianţa s-ar destrăma”.

“Alianţa Nord-Atlantică a fost creată ca instrument al Războiului Rece, pentru a lupta împotriva Uniunii Sovietice în aşa-numitul Război Rece (…) Acum nu mai există Pactul de la Varşovia, dar NATO este încă acolo, iar întrebarea este de ce; există un singur răspuns: indiferent de ce spune oricine, NATO este un instument al politicii externe a SUA”, a adăugat liderul de la Kremlin. 

James Mattis: Administraţia Donald Trump ar crea NATO dacă Alianţa nu ar exista deja

Administraţia Donald Trump ar înfiinţa Alianţa Nord-Atlantică dacă organizaţia militară nu ar exista deja, a afirmat acum câteva zile secretarul american al Apărării, James Mattis, citat de postul CBS News şi de publicaţia The Hill. “În discuţiile pe care le-am avut cu preşedintele în momentul numirii în funcţie, a ridicat o serie de probleme despre NATO. Iar răspunsul meu a fost că, dacă Alianţa Nord-Atlantică nu ar exista, am vrea să o înfiinţăm, întrucât apără valorile noastre şi democraţia”, a declarat James Mattis într-un interviu acordat CBS News.

Donald Trump a fost “deschis” ideii susţinerii organizaţiei internaţionale, a adăugat şeful Pentagonului. “În mod evident, Donald Trump trebuia atunci să ia decizia dacă mă va numi sau nu secretar al Apărării“, a insistat Mattis.

James Mattis a făcut aceste declaraţii în contextul în care preşedintele Donald Trump a criticat în mai multe rânduri Alianţa Nord-Atlantică, iar la un moment dat a numit-o organizaţie “desuetă”, revenind ulterior asupra afirmaţiei.

În declaraţiile făcute la summitul de la Bruxelles, Donald Trump a reluat ideea aducerii bugetelor militare la nivelul de 2% din PIB, preşedintele american afirmând că “23 dintre cele 28 de state membre NATO încă nu plătesc cât ar trebui pentru apărare”. Surse diplomatice de la Berlin au transmis că Germania va suplimenta bugetul pentru apărare, dar nu pe termen scurt, iar ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, a catalogat, într-un interviu acordat DPA, drept “absurd” obiectivul stabilit de Donald Trump. Cu ocazia summitului de la Bruxelles, Alianţa Nord-Atlantică a adoptat un plan de acţiune pentru intensificarea acţiunilor de combatere a terorismului, însă Franţa şi Germania au semnalat că este vorba de un gest pur simbolic.

• Cotidianul:

După summitul G7. Merkel: A trecut vremea în care ne puteam baza unii alţii

“Vremea în care ne puteam baza pe deplin unii pe alții aproape s-a încheiat”, a declarat, duminică, Angela Merkel, potrivit AFP.

“Noi, europenii, trebuie să ne luăm destinul în mâini”, a declarat, la Munchen, cancelarul german. Desigur, acest lucru se poate face numai în spiritul prieteniei cu Statele Unite și Marea Britanie, a mai spus Merkel.

“Însă, trebuie să ne luptăm pentru viitorul nostru, ca europeni, pentru propriul nostru destin”, a mai susţinut Merkel.

Declarații au fost făcute de Angela Merkel în capitala Bavariei după summitul G7 (Germania, Franța, Italia, Japonia, Canada, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie) de la Taormina, în Sicilia, unde unitatea dintre cele șapte țări cele mai bogate din lume s-a destrămat în fața lui Donald Trump care a refuzat să sprijine Acordul de la Paris împotriva încălzirii globale.

Tensiuni majore la cel mai înalt nivel. Trump șterge din nou pe jos cu Germania

Președintele SUA Donald Trump a arătat din nou acuzator marți spre Germania după ce cancelarul Angela Merkel a pus duminică sub semnul îndoielii Statele Unite ca aliat de încredere al Europei.

”Avem un deficit comercial MASIV cu Germania, plus (că) ei plătesc MULT MAI PUȚIN decât ar trebui pentru NATO & armată. Foarte rău pentru SUA. Asta se va schimba”, a scris Trump pe Twitter.

Într-o primă replică venită din Germania, Trump a fost atacat dur de Martin Schulz (detalii aici)

Anterior, președintele american a criticat Germania și vânzările sale de mașini către SUA în cursul unei întâlniri joi cu liderii UE, relatează Der Spiegel, citat de AFP.

“Germanii sunt răi, foarte răi“, a afirmat Trump în cadrul întâlnirii sale cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, și cu alți responsabili ai UE la Bruxelles, conform publicației.

“Priviți milioanele de mașini pe care le vând în SUA. Oribil. Vom opri asta”, a spus liderul de la Casa Albă, potrivit “participanților la întâlnire”.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat duminică, la un miting, că Europa trebuie să-și ia destinul în propriile mâini, dând de înțeles că SUA, sub conducerea președintelui Donald Trump, și Marea Britanie, după votul pentru Brexit, nu mai sunt parteneri de încredere.

Luni, purtătorul său de cuvânt Steffan Seibert a precizat că Merkel este o “atlantistă din convingere profundă”, dar consideră că, pentru a menține o relație sănătoasă între Germania și SUA, ”este corect, din punctul său de vedere, să se vorbească deschis despre dispute”.

Explozia anti-Trump a fostei prime doamne. Clinton: Putin vrea să ne distrugă

Într-un surprinzător interviu oferit la o conferință organizată în California, Hillary Clinton a explicatde ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2016. Este vorba despre: ”cei o mie de agenţi ruşi”, fostul director FBI James Comey, presa republicană, WikiLeaks, misoginismul.

”E important ca americanii să înțeleagă că Putin vrea să ne distrugă. El este un fost agent KGB. Am văzut probe despre implicarea Rusiei și le-am putut verifica. Însă ele au fost eliminate. Rușii lansează atacuri cibernetice într-un mod incredibil. Multe dinter informațiile pe care le-au furat le folosesc în scopuri interne. Cred că este bine să ne întrebăm cum au influențat campania și cum au știut exact ce mesaje să lanseze. Cine le-a spus? Cu cine se coordonau sau cu cine interacționau? Mă gândesc la Trump. În opinia mea, rușii nu ar fi știut să transforme atât de bine informațiile în arme decât sfătuiți de americani”, a spus Clinton.

Apoi Clinton a vorbit despre rolul publicațiilor online care l-au sprijint pe Donald Trump, sugerând că acestea lucrau în colaborare cu Rusia. ”Au influențat informațiile pe care se bazau oamenii. Dacă vă uitați pe Facebook, majoritatea informațiilor plasate erau știri false. Ei aveau legătură cu, din câte știm acum, o mie de agenți ruși. Acum știu de ce oamenii de pe Facebook se gândeau: «Vai, Hillary Clinton a făcut asta, nu știam»”.

Hillary Clinton consideră că fostul director FBI James Comey i-a distrus șansele de a deveni președintă pentru că a anunțat, într-o scrisoare către Congres, cu zece zile înainte de alegeri, că redeschide ancheta în cazul folosirii ilegale a e-mailurilor de serviciu, în perioada în care a fost șefa diplomației SUA. ”Acum știm că scrisoarea lui Comey s-a bazat parțial pe o notă falsă primită de la ruși. A fost o operațiune clasică de dezinformare a rușilor. Apoi el a trimis acea scrisoare și de atunci am început să scad”.

Nu în ultimul rând, fosta primă doamnă a SUA acuză faptul că americanii sunt misogini. ”Am participat la mai multe dezbateri cu bărbați care candidau. Ei strigau la mulțimea adunată și mulțimii îi plăcea asta. Am încercat și eu, însă nu cu același succes”, spune Clinton, care acuză același sexism și când vine vorba de discursurile sale plătite cu sute de mii de dolari, rostite în fața bancherilor de pe Wall Street: ”Bărbații sunt plătiți pentru discursuri… și eu am fost plătită pentru discursurile mele. Nu am crezut vreodată că cineva îmi va distruge cariera doar pentru că am ținut două discursuri”.

”Clinton a dat vina pe toată lumea în afară de ea și refuză să spună că a fost un candidat îngrozitor”, a scris pe Twitter președintele Trump. Același lucru a fost sugerat și de fostul vicepreședinte democrat Joe Biden, care în două luări de cuvânt recente i-a reproșat lui Clinton că nu a făcut nicio referire în timpul campaniei la baza electorală democrată, ”familile care câștigă 90.000 de dolari pe an, au doi copii, nu se descurcă și sunt speriate”.

Calin Marchevici: Miliardarul cere reformarea UE. Soros: ”Statul mafiot” al lui Orban și America pe care Trump ar crea-o dacă ar putea

Miliardarul americano-maghiar George Soros cere ”reinventarea radicală” a UE, pentru ca acest proiect să se salveze în fața unui pericol existențial. Într-un articol de opinie publicat de Project Syndicate, Soros, care este supus de unui atac constant din partea guvernului țării sale de origine, avertizează că UE este înconjurată de țări ostile valorilor sale – ”Rusia lui Vladimir Putin, Turcia lui Recep Tayyip Erdogan, Egiptul lui Abdel Fattah el-Sisi și America pe care Donald Trump ar crea-o dacă ar putea”.

Soros atrage însă atenția și asupra conflictelor interne din UE, care ar putea duce la sfârșitul uniunii, în cazul în care nu ar fi aplicate reforme substanțiale, care să rezolve problemele care au făcut ca UE să devină ”disfuncțională”. Criza financiară care a început în 2008 a făcut ca multe tratate care guvernează UE să devina ”irelevante”, spune Soros, adăugând că ”zona euro a fost transformată într-o învoială în care țările creditoare dictează termenii țărilor datornice care nu-și pot îndeplini obligațiile”.

Asemenea dezechilibre de putere au făcut ”ca unele state membre să-și reafirme suveranitatea, nu să cedeze și mai multă suveranitate”, scrie Soros, care propune înlocuirea unei ”Europe cu mai multe viteze cu o Europă cu mai multe căi de dezvoltare, care să lase statelor membre mai multe opțiuni democratice și care ar avea un efect mult mai benefic”.

O asemenea propunere, care se apropie de viziunea multor guverne eurosceprtice, este suprinzătoare, cu atât mai mult cu cât unul dintre aceste guverne este cel condus în Ungaria de Viktor Orban, inamicul declarat al lui Soros. Însă miliardarul și-a nuanțat poziția, condamnând ”minciuna și corupția statului mafiot pe care l-a creat Orban” și lăudând ”inițiativele spontane” care au apărut în Ungaria, o ”opoziție curajoasa” la partidul Fidesz, al lui Viktor Orban.

”Rezistența din Ungaria este la fel de suprprinzătoare pentru Orban cât este și pentru mine”, a scris Soros. ”Orban a încercat să-și contruiască politicile ce pe un conflict personal cu mine, făcându-mă ținta propagandei guvernului său. El se prezintă drept apărătorul suveranității Ungariei, iar pe mine drept un speculant care își folosește banii pentru a inunda Europa cu imigranți ilegali, în cadrul unui vag și infam complot”.

”Adevărul este însă că sunt mândru că sunt fondatorul Universității Central Europene, care în 26 de ani a devenit una dintre primele 50 de universități din lume în ce privește majoritatea științelor sociale. Susținând CEU, am reușit să o fac să-și apere independența în fața influențelor din exterior, fie că e vorba de influențele guvernelor sau ale altora (inclusiv ale fondatorului ei)”.

”Nu este suficient să ne bazăm pe statul de drept pentru a apăra societățile; trebuie să ne bazăm și să apărăm și lucrurile în care credem. CEU și granturile fundațiilor mele fac asta. Soarta lor este în joc acum. Însă sunt încrezător că principiul apărării libertății academice și al libertății de asociere vor pune în cele din urmă în mișcare roțile lente ale justiției europene”, a scris Soros.

Miliardarul american a luat această poziție în momentul în care guvernul de la Budapesta a propus o lege a învățământului universitar care poate duce la interzicerea CEU pe motiv că, deși este este o universitate străină (din SUA), nu are campusuri decât în Ungaria. Adoptarea legii a fost amânată de mai multe ori, pe fondul protestelor de strada și a lobby-ului făcut de conducerea CEU în SUA și la Bruxelles. Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a amânat până în octombrie pronunțarea asupra acestei legi. În plus, guvernul Orban a mai pregătit o lege care poate duce la interzicerea ONG-urilor cu finanțare străina care nu-și fac cunoscute absolut toate sursele de finanțare.

Când Soros se declară surprins de ”opoziția curajoasă” la adresa guvernului Orban, el face referire la protestele din Ungaria împotriva amintitelor legi (dar și a celor care au dus la un cvasimonopol al statului în audio-vizualul și presa scrisă din Ungaria) și la apariția Mișcării Momentum (organizată de tineri ce lucrează în sistemul privat), care s-a transformat în partid politic pe 19 mai. Luarea de poziție a lui Soros, așteptata deliberare a Comisiei de la Venetia, procedura lansata în Parlamantul European pentru suspendarea dreptului de vot al Ungariei în Consiliul UE, precum și contrareacția guvernului (care a organizat o ”consultare națională” sub sloganul ”Opriți Bruxelles-ul”) anunță toate lansarea campaniei electorale pentru alegerile din primăvara anului 2018.

Calin Marchevici: Cum scapă Ungaria de furia UE

Prinse într-o dispută aprigă legată de legea ce ar interzice funcționarea Universității Central Europene (CEU) sponsorizată de George Soros și de legea ce ar putea interzice ONG-urile cu finanțare străină, Ungaria și Comisia Europeană pare să ajungă la un „armistițiu“.

În primul rând, guvernul de la Budapesta a anunțat că va amâna pentru luna iunie dezbaterea în parlament a legii privind CEU, iar pe 30 mai, Comisia de la Veneția a anunțat că va amâna până în octombrie pronunțarea asupra acestei legi. În plus, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a suspendat dezbaterile pe marginea legii ungare a ONG-urilor. Consiliul Europei (de care ține și Comisia de la Veneția) este o organizație distinctă de UE, însă Bruxelles-ul se folosește de opiniile sale privind drepturile omului.

Aceste amânări de care pare să beneficieze guvernul lui Viktor Orban vin ca urmare a aplicării unei tactici care legitimează democratic măsurile împotriva CEU și a ONG-ului. Este vorba despre „consultarea națională“ lansată în aprilie de guvernul Orban, sub sloganul „Să oprim Bruxelles-ul“. Cetățenii au avut timp până pe 20 mai să răspundă la șase întrebări legate de imigrație, reducerea prețului utilităților, imixtiunea ONG-urilor cu finanțare străină în deciziile strategice, reducerea taxelor. Datele consultării sunt în stadiu de prelucrare, însă se pare că uriașa majoritate a celor 1,3 milioane de răspunsuri primite susțin linia guvernului.

Desigur, o serie de institute de sondare contestă relevanța demersului, susținând că au răspuns doar simpatizanții partidului lui Orban și cei cu o educație slabă. Având în spate susținerea populară, Orban poate nesocoti opinia Comisiei de la Veneția, ba chiar poate contesta și procedura inițiată în Parlamentul European, pentru suspendarea dreptului de vot al Ungariei în CE, pe motivul deteriorării democrației. Amânarea acțiunilor decisive, atât la Bruxelles, cât și la Budapesta, anunță că disputa se va încheia în spatele ușilor închise, după alegerile din Germania, iar Orban mai poate clama încă o victorie de etapă în fața Comisiei Europene.