“Cand ne-o “curentat”, toti tipam”: O ALTFEL DE “INCALZIRE GLOBALA”. Sau despre felul in care INMULTIREA DEZASTRELOR NATURALE pe tot globul este, intr-adevar, o consecinta a actiunii umane… CAZANUL LUMII DA IN CLOCOT

21-09-2017 2 minute Sublinieri

dezastrele naturale

Am gasit pe Facebook un comentariu interesant despre cutremurele repetate (urmate si de o eruptie vulcanica) din Mexic:

Durere in Mexic

In Mexic, incalzirea globala a lovit din nou.

Semnele erau clare de mai demult: oameni simpli decapitati si expusi in vederea tuturor, femei violate, mama impuscata in fata fiului sau, asasinate in masa.

Fabrica de nelegiuiri polua neincetat aerul Mexicului cu astfel de fapte. Narcos peste tot. Pana acolo incat viata a batut filmul, iar un manager al serialului celebru pare ca a fost asasinat de Narcosul real.

Rau de tot cu incalzirea asta globala… Incingem vazduhul cu fapte grozave. Sa nu ne miram ca, apoi, ni se intoarce in fata si ni se surpa pamantul sub noi.

Evident, termenul de incalzire globala e invocat ironic aici. Si da, putem adauga noi, dezastrele naturale sunt, intr-adevar, consecinte ale actiunilor omului. Nu in sensul fals-stiintific al propagandistilor incalzirii globale (cu Papa Francisc in frunte) si nici in sensul ideologic ecologist al Patriarhului Ecumenic Bartolomeu. Oricat de mult contrariaza mintea noastra de oameni moderni, cele mai grave fapte umane care stau la baza dezastrelor naturii nu sunt cele comise impotriva mediului inconjurator (fara a le nega, fireste, caracterul daunator si stricator), ci cele comise impotriva poruncilor lui Dumnezeu si a legilor firii.

Pacatele, faradelegile, nedreptatile strigatoare la cer sunt cele care se aduna ca norii grei si negri de deasupra noastra. Si, daca ele umplu paharul indelungii rabdari a lui Dumnezeu, daca nu mai sunt atatea lacrimi de pocainta cat sa usureze povara acestor nedreptati, atunci, da, se face “agoniseala cumplita”, cum spune intr-o rugaciune, se aduna urgie peste fata pamantului. Pe care fata a pamantului traim cu totii, drepti si nedrepti, credinciosi si necredinciosi, sfinti si pacatosi, deci cu totii patimind la fel.

Si ne aducem aminte aici de cuvantul Parintelui Proclu Nicau, spus in alt context, insa foarte potrivit in acest punct de criza (judecata) duhovniceasca:

“Va spun asa: daca ei vor cauta sa nu robeasca Biserica Ortodoxa, Bunul Dumnezeu va tine toata faptura, toate natiile, toate credintele lor sucite, pe toti ii va tine Dumnezeu. Dar cand are sa-i puie pacatul si vrajmasul ii indeamna sa robeasca Biserica Ortodoxa, ii gata… Ne va durea pe toti odata! Stii cum? Pamantul `ista e ca si cum ar fi o tabla si suntem toti pe tabla aceea. Cand ne-o “curentat”, toti tipam! Si de la mic pan` la mare, toti! Eu sunt simplu, nu pot sa spun altfel… Dar atata va spun: TREBUIE SA NE PAZIM A NU FI LUPTATORI CONTRA LUI DUMNEZEU!”

Nu altfel a fost pe vremea cetatilor Sodoma si Gomora. Pacatele lor impotriva firii si a milei, spune Scriptura, strigau impotriva lor. “Mare-i strigarea impotriva Sodomei si Gomorei, si mari fara margini sunt pacatele lor”. (Facerea 18, 20, ed. Anania).

Cetatile nu erau unele sarace, ba chiar putem presupune ca erau destul de bogate si “dezvoltate”, de vreme ce Lot alesese sa traiasca acolo. Cineva indeajuns de fantezist poate scorni o teorie ca ele au pierit in urma unui dezastru natural provocat poate chiar de activitatile lor economice. Aceasta fantezie se izbeste, insa, de realismul brut al Scripturii, care ne atesta ca asemenea distrugeri nu sunt decat plata grea a pacatelor noastre strigatoare la cer. Si tot in Scripturi aflam si ce ne asteapta pe noi, cei care avem pilda sodomenilor in fata constiintei noastre: “mai usor ii va fi Sodomei decat cetatii aceleia” (Lc. 10, 12) crestine, care a primit intreg harul dumnezeiesc in dar, dar care se leapada de Evanghelie. 

Sa ne gandim si la cuvintele profetice ale Sfantului Paisie Aghioritul:

Trec anii si ce ani grei! Nu s-au terminat subiectele. Cazanul fierbe. Daca cineva nu este putin intarit, cum va putea oare infrunta o situatie grea? Dumnezeu nu i-a facut pe oameni nepricopsiti. Trebuie sa cultivam marimea de suflet. Intr-adevar, daca se va face o zguduitura, Doamne fereste, cati vor sta in picioare? (…) Cautati sa va imbarbatati. Strangeti-va putin. Vad ce ne asteapta si de aceea ma doare. Nu va lasati slobozi. Stiti ce trag alti crestini in alte parti? (…) Acest duh slobod care exista … este o mare lipsa de recunostinta.

Astazi vezi o lume fiarta (…) Pe crestini trebuie sa-i caracterizeze agerimea duhovniceasca si nobletea, jertfa. (…) Insa acesti ani sunt ca o oala care fierbe si suiera. E nevoie de o obisnuinta cu viata grea, de vioiciune, de barbatie (…) Sa va pregatiti de acum, ca sa puteti infrunta o greutate. Hristos ce a spus? Nu a spus: “Fiti gata”? Astazi, cand traim in niste ani atat de grei, cu atat mai mult trebuie sa fim de trei ori mai pregatiti. Nu este numai moartea napraznica cea pe care va trebui sa o infruntam, ci sunt si alte primejdii. Sa alungam asadar aranjarea noastra. Sa lucreze marimea de suflet. Sa existe duh de jertfa. Acum vad ceva care este aproape sa se intample, dar se amana mereu. Numai amanari mici. Cine le face? Oare Dumnezeu imbranceste? Hai, inca o luna, doua… Situatia asa merge. Dar deoarece nu stim ce ne asteapta, pe cat puteti, sa cultivati dragostea. Acesta este lucrul cel mai important decat toate: sa aveti intre voi dragoste adevarata, frateasca, nu mincinoasa. (…)

Sa ne pregatim. Daca nu seamana omul, cum va da Dumnezeu sa creasca graul sau? Omul trebuie sa semene si potrivit cu ce va semana, Dumnezeu va da. Si in armata se spune: ‘Fii gata!‘. Cand este cineva gata? Atunci cand armata este in asteptare, si militarii sunt mereu gata, cu incaltamintele lor, cu armele lor, cu corturile, asteptand ordinul.(…)

Astazi traim in anii Apocalipsei. Nu este nevoie ca cineva sa fie prooroc pentru ca sa inteleaga asta. Lucrurile inainteaza tac-tac. Ce ne asteapta nu stim. Toata aceasta situatie ce s-a instapanit ne vorbeste in acest sens. De aceea cu atat mai mult acum trebuie sa ne sprijinim pe rugaciune si sa luptam impotriva raului prin rugaciune. (…)

INCA UN CUTREMUR PUTERNIC A LOVIT MEXICUL, la fix 32 de ani de precedentul dezastru. SUTE DE VICTIME si cladiri prabusite (imagini video si foto)/ SEISME IN LANT in Pacific/ Dupa IRMA, loveste puternic URAGANUL MARIA, de categoria 5

“Era ca dupa razboi… Vine furtuna peste tara, fratilor, din pricina faradelegilor noastre…” – MARTURII TULBURATOARE DE LA CITITORI care au trait pe viu VIJELIA teribila, cu aspect de TORNADA, dezlantuita duminica la TIMISOARA. Furtuna a daramat o CRUCE DE PE CATEDRALA capitalei Banatului si a distrus Troita din fata ei! MULTE BISERICI AU RAMAS FARA TURLE SI ACOPERIS. Noi imagini VIDEO

MEGA-FURTUNI NEPREVAZUTE AU FACUT PRAPAD IN VESTUL TARII. Opt morti, zeci de raniti, localitati devastate – imagini incredibile de la VIJELIA cu aspect APOCALIPTIC din TIMISOARA, ne-anuntata de meteorologi… (VIDEO, FOTO)

“Fara de veste…”. SEMNUL FURTUNILOR si MIZA CASATORIILOR HOMOSEXUALE. Cedeaza Biserica noastra SANTAJULUI ticalos al “noilor securisti”, alegand TACEREA si NON-COMBATUL in cauza REFERENDUMULUI pentru definirea casatoriei? RUGACIUNE PENTRU SI CATRE IERARHII NOSTRI

MITROPOLITUL NEOFIT (Cipru) despre SEMNELE VREMURILOR, apropierea Razboiului Mondial si a MARILOR CUTREMURE. Care sunt motivele pentru care ingaduie Dumnezeu nenorocirile si CE AVEM DE FACUT: “Nu Dumnezeu provoaca aceste probleme, ci pacatele oamenilor. IN ACESTI ANI, 2017 si 2018, INMULTITI RUGACIUNEA! Este foarte important sa fim gasiti in pocainta”

Cuviosul Paisie Aghioritul: “LUMEA ARDE. PRICEPETI ASTA?”

 


Categorii

Dezastre, calamitati, Minciuna incalzirii globale ("Schimbarile climatice"), Opinii, analize, Raspunsurile Bisericii la problemele vremurilor

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

12 Commentarii la ““Cand ne-o “curentat”, toti tipam”: O ALTFEL DE “INCALZIRE GLOBALA”. Sau despre felul in care INMULTIREA DEZASTRELOR NATURALE pe tot globul este, intr-adevar, o consecinta a actiunii umane… CAZANUL LUMII DA IN CLOCOT

  1. Ca om care de peste 20 de ani lucrez in domeniu, in invatamantul universitar si in cercetare, va spun cu mana pe inima si absolut obiectiv ca nu exista nici un fel de incalzire globala. Ceea ce se remarca este doar faptul ca natura a luat-o razna si toate fenomenele astea neintelese stiintific sunt reunite sub sintagma de ”incalzire globala”. La ora actuala nu este nici macar un singur cercetator in tara noastra care sa admita la modul serios si onest acest fenomen.

  2. Nu vreau sa intru in amanunte, dar se observa strict obiectiv – stiintific ca aceasta denaturare a naturii este legata mai ales de decaderea duhovniceasca si morala a societatii. Sunt enorm de multe argumente (culmea, stiintifice 100%!) in acest sens, dar cine sa le vada (sau sa le recunoasca cu sinceritate)? Majoritatea are ochelari de cal pe care ii tine bine la ochi, cu amndoua mainile, nu cumva sa-i zboare vantul adevarului.

  3. @menumorut
    Sintagma ”incalzire globala” a fost inlocuita de vreo 5 ani cu “schimbari climatice”.
    Acum 2000 de ani, in timpul iernii dacii traversau Dunarea inghetata si ii praduiau pe romanii de la sud de Dunare.
    Astazi Dunarea nu mai ingheata iarna. A avut loc o incalzire globala clara care a topit ghetarii, iar aluviunile intense au dus la formarea Deltei Dunarii.

    Probably 40 percent of the Delta was built in the last 1000 years. Finding that was like a eureka moment
    https://en.wikipedia.org/wiki/Danube_Delta

  4. @ nimeni
    Asa e, Dunarea ingheta pe atunci, dar era o perioada de racire climatica. Asa a fost si in “mica era glaciara”, cand lupii intrau in Bucuresti. Nu sunt doua secole de atunci. In linii mari, fenomene normale.
    Dar acum este altceva.

  5. Autorul acestui comentariu a avut o intuitie dureros de adevarata, as zice chirurgicala cu privinta la “efectele incalzirii globale” si prin referirea la cuvintele parintelui Proclu. Daca pui evenimentele in contextul uraciunii in care traim, iti vine sa te minunezi cum de ne mai tine Dumnezeu inca…

  6. Elena,

    Dumnezeu ne tine pt ca din fericire lumea – cea reala, nu cea de la tv sau din ziare – e mult mai mare si mai plina de gesturi bune si frumoase decat hidoseniile cu care ne impuie astia zilnic capetele.

    Am mai facut referire la un cuvant al par. Antonie de Suroj care ne indemna si sa vedem ceea ce e frumos (duhovniceste zic) si bun in jurul nostru. In caz contrar riscam sa ne inacrim si sa deznadajduim in eficienta lucrarii Domnului. Si astfel devenim si noi fara voie rotite in angrenajul Apocalipsei, accelerandu l inutil.

    Pe de alta parte, nici sa stam cocotati in mijlocul urateniei si sa visam la gloria stramoseasca nu e in regula, desigur :). Si nici sa aratam mereu spre altii cand simpla noastra slabiciune e pricina cedarii in fata raului. Ca doar raul tine de conditia noastra existentiala, am venit in aceasta lume ca sa ne luptam cu el si sa castigam, nu ca sa ne lamentam ca el exista si are ceva cu noi. Nu ca n ar avea… :))

  7. Apropo de Sodoma si Gomora, desfranare si pedeapsa divina.. La Pompei este foarte evident lucrul asta, efectiv f evident. Nu stiu daca am mai spus-o, dar putine locuri m-au impresionat atat de tare, stiu ca suna f subiectiv dar pluteste acolo ceva in aer perfect conservat in pofida timpului si a valurilor de turisti. Brrr…

  8. @Doroteea
    “Am mai facut referire la un cuvant al par. Antonie de Suroj care ne indemna si sa vedem ceea ce e frumos (duhovniceste zic) si bun in jurul nostru.”

    Iti dau dreptate, cautarea frumosului este esentiala pastrarii echilibrului emotional, dar nu prea mai este nimic frumos in lumea de azi, uratul si scarboseniile sunt promovate sub toate formele, de la arta la divertisment.

    Eu numai in mijlocul naturii mai pot gasi frumosul, asta dupa ce curat gunoaiele lasate pe acolo.

  9. Doroteea, Dumnezeu ne (mai) tine inca pt ca este milostiv si indelung rabdator cu noi si a amanat deznodamantul pe care il cunoastem din profetii ca sa ne dea ocazia sa ne schimbam; eu nu vad in lumea “cea reala” atatea gesturi bune si frumoase precum spui, pornind desigur de la mine insami si de la oamenii din jurul meu ( ca sa nu para ca arat spre altii :))

  10. Elena, @nimeni

    Ei, poate nu ati invatat voi inca sa cautati cum trebuie :). E si asta o arta, cautatul ‘florilor de mucigai’, dar se invata, pot da marturie.

    Sa luam de pilda youtube. Postase cineva aici ceva oribil adaugand ca asta e trendul pe youtube. Nu sunt de acord. Gasesc o multime de chestii excelente si instructive acolo. Depinde ce cauti. Internetul e un ocean: gasesti si rechini, si deseuri, dar si pestisori colorati sau fructe de mare sanatoase si plante vii si frumoase! Cam asa si in viata. Orice gest frumos tr apreciat si cultivat. Daca si noi alegem sa ne uitam cu lupa la toate puroaiele si sa vbim doar de ele…sa nu ne miram ca buruienile cresc de vreme e sunt cultivate! Si par. Porfirie spunea repetat ‘nu dati atentie raului pt ca il hraniti!’ (redau inexact forma), dar acest cuvant nu a fost prea bine inteles am impresia.

    Si mai e ceva: uneori devenim prea exigenti si perfectionisti. Nu e bine. Perfectiunea e un scop, rezultatul unei gingase si migaloase lucrari de cultivare a binelui in noi si in altii, nicidecum o asteptare indreptatita si legitima. Si, uitam prea adesea: mania perfectiunii este intim legata de diavolism! El e ‘purist’, aseptic si ultraexigent, nu Dumnezeu. Cand Domnul ne spune ‘fiti desavarsiti” ne indeamna de fapt sa indraznim a stabili standarde inalte pt NOI INSINE. Cu ceilalti, insa ne porunceste sa fim ingaduitori, sa nu judecam, sa fim blanzi si milosi.

  11. …scz, continuare:

    Cred ca ne poate paste uneori ispita pe noi, crestinii, sa procedam exact pe dos: sa fim intoleranti cu ceilalti, sa le pretindem desavarsirea, dar sa ignoram propriile imperfectiuni. Adesea vorbim de pe pozitia unor oameni care stiu si inteleg ceea ce altora le scapa. Dar Dumnezeu a spus: “Eu ma uit la inima omului”, nu la “mintea” si “cunoasterea”lui. Or nejudecarea, mila blandetea si inlocuirea vorbei cu fapta sunt expresii ale lucrarii inimii! (cd spun “nejudecare” nu inteleg lipsa discernamantului si a spiritului critic privind o situatie, ci ingaduinta fata de oamenii cazuti prada raului, refuzul de a trage concluzii cu privire la realitatea sufletului lor, pe care doar Domnul o stie. Pt ca omul e supus unei dinamici permanente, suntem niste bolnavi supusi permanent tratamentului, nu putem sti in ce faza a acestui tratament se afla respectivul. Unii tr sa cada f jos ca sa inteleaga, caderea e o etapa obligatorie in destinul lor, prevazuta de Doctorul sufletelor, dar si cand se ridica aceia ii ajung de multe ori sa ii depaseasca cu mult pe cei ‘cumintei’ care au tinut Calea mai mult de teama decat din autentica daruire. S a m d, exemplele sunt infinite…

    De ex, martorii lui Iehova. Oamenii aia cauta si ei, si nu au avut sansa sa gaseasca pe toate drumurile in locul unde s au nascut. Chiar era la un mom dat o intreb pe Quora Digest despre ei, raspunsurile primite mi s au parut fantastic de interesante, si veneau din partea unora care nu aveau deloc de gand sa fie racolati, refuzasera invitatia, dar care avusesera de a face cu ei si relatau obiectiv experienta respectiva care era una f umana, in general. Ce sens ar avea sa evaluez eu acum pe martorii lui Iehova dupa standarde ortodoxe?? Ar fi asta o dreapta judecata, una care nu tine seama de context? Nu cred. Asa ca ma rezum la a intelege ca au o credinta gresita partial, dar pe ei ca oameni ii las in pace, Domnul sa i judece ca nu e treaba mea.

    Apropo de cautatul binelui si al frumosului in oameni: Quora Digest e un loc excelent. (daca, desigur, nu incepem sa le pretindem bietilor cititori din toata lumea sa se boteze peste noapte ortodox si sa citeasca Vietile Sfintilor!). Pe youtube am gasit tone de inregistrari despre gesturi frumoase (cred ca e si un canal, ‘faith in humanity restored” sau ceva de genul), despre viata homelessilor, despre arta de a te detasa de cele lumesti implinindu le cu ravna totodata (pt ca tine de datoria noastra sa ne ingrijim si de ele daca n am ales sa ne facem pustnici si avem familii…nu? 🙂 ) etc etc etc.. Eu la astea aleg sa ma uit, iar gunoaiele le las in tomberoane, pt ca nu vreau sa fiu ca cersetoarea din pilda par. Antonie!

  12. Da nu se zicea undeva ca nu Dumnezeu face nazdravanii din acestea,ci ii permite diavolului ?

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare