Chevron a primit AVIZE DE EXPLORARE (?) pentru GAZELE DE SIST de la Costinesti si Vama Veche/ Corporatiile au invins si la ROSIA MONTANA

• RL: Chevron a primit undă verde pentru exploatarea gazelor de şist la Constanţa

Grupul energetic american Chevron, care deţine concesiuni pentru a efectua prospecţiuni a gazelor de şist în România, a obţinut aprobarea pentru a efectua lucrări de explorare pe litoralul Mării Negre, au declarat miercuri pentru AFP surse din Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, citate de Mediafax.

Agenţia pentru protecţia mediului din judeţul Constanţa a emis autorizaţii de studii seismice pentru blocurile Costineşti şi Vama Veche’ au declarat sursele citate de Agerpres. Potrivit surselor, aceste autorizaţii permit efectuarea unor ‘explozii controlate’ la o adâncime de 10 până la 15 metri.

Aceste autorizaţii ar fi fost eliberate la mijlocul lunii aprilie, în pofida controverselor provocate de metoda de extracţie a gazului de şist prin fracturarea hidraulică. Din punctul de vedere al organizaţiilor semnatare, aplicarea metodei fracturării hidraulice generează riscuri asupra cărora trebuie să se pronunţe întreagă comunitate, după o analiză extrem de atentă şi riguroasă.

Anterior, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, a declarat că din punct de vedere tehnic orice investiţie trebuie să respecte toate normele şi regulamentele privind protecţia mediului. ‘Atât pentru zona Dobrogea, cât şi pentru celelalte zone unde s-au solicitat de către companiile străine licenţe în ceea ce priveşte prospectarea şi explorarea, din punct de vedere al mediului se poate elibera acel aviz de mediu, neexistând niciun risc’, a explicat ministrul Mediului. Rovana Plumb a precizat că pentru a se ajunge la exploatare, trebuie mai întâi să se facă explorarea gazelor de şist, proces care durează 5 ani. ‘Ca să ajungem la exploatare trebuie să vedem dacă avem această resursă şi unde o avem. Ori fără explorare nu avem cum să identificăm, deocamdată suntem în faza de explorare. Da, am dat avize pentru Dobrogea, pentru că nu există niciun fel de risc’, a spus Rovana Plumb.

Chevron, care intenţionează să demareze lucrările de explorare în a doua jumătate a acestui an, a promis că va investi mai multe zeci de milioane de dolari în exploatare dacă vor fi descoperite zăcăminte importante. Potrivit estimărilor Agenţiei americane de informaţii privind energia, România, Ungaria şi Bulgaria au împreună rezerve de gaze de şist de 538 de miliarde de metri cubi.

• Hotnews: Chevron a primit permisiunea de a explora gazele de sist la Costinesti si Vama Veche

Compania americana de energie Chevron, care detine concesii pentru explorarea gazelor de sist in Romania, a primit unda verde pentru o astfel de explorare de-a lungul coastei Marii Negre, a precizat, miercuri, Ministerul Mediului, pentru AFP.

“Agentia pentru protectia mediului din judetul Constanta a emis aviz de prospectie pentru blocurile din Costinesti si Vama Veche“, a precizat Ministerul Mediului. Chevron a primit inclusiv permisiunea de a efectua explozii controlate la o adancime de 10-15 metri, pe o suprafata de 1.800 de kilometri patrati.

Avizele au fost emise la jumatatea lunii aprilie, in pofida controverselor asupra metodei de extractie. Potrivit ecologistilor, aceasta tehnica presupune injectarea in stanca, la inalta presiune, de cantitati uriase de apa si substante chimice, care pot polua apele subterane si instabiliza solurile.  Chevron a obtinut deja in luna ianuarie trei certificate pentru inceperea explorarii in regiunea Barlad. […]

• Jurnalul/ Petru Calapodescu: Rovana “parfumează” gazele de şist

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, altminteri un personaj agreabil, a avut o ieşire la televizor prin care a pus un jenant şi mare semn de întrebare asupra capacităţii românilor de a înţelege nişte lucruri elementare. Este vorba despre mult disputata chestiune a gazelor de şist, care, de vreo doi ani, a inflamat opinia publică. Mai ales că guvernanţii s-au tot bâlbâit şi şi-au schimbat poziţia într-un ritm inadmisibil. Ministresa a anunţat că a dat avizul pentru ca Chevron să treacă la explorarea perimetrelor, dar că asta nu înseamnă şi exploatarea, care ar putea surveni peste 5 ani, dacă va fi aprobată. Rovana Plumb pare să-şi aducă aminte că a condus fabrica de cosmetice Miraj şi caută să “parfumeze” o afacere care nu miroase prea bine. Hai să nu ne amăgim, ar cheltui Chevron cu explorarea, dacă n-ar avea certitudinea că-i va fi avizată şi exploatarea?! 

Dacă în iarna lui 2012 USL vitupera, inclusiv în cadrul moţiunii de cenzură, guvernul de atunci pentru faptul că dăduse companiei americane Chevron acorduri de concesiune în Moldova şi Dobrogea, după preluarea puterii şi-a retuşat radical optica. Macazul a fost schimbat mai ales după ce fostul ambasador Mark Gitenstein şi-a băgat şi aici nasul, cerând explicaţii echipei Ponta-1 pentru instituirea unui moratoriu până la finalizarea studiilor europene privind exploatarea gazelor de şist, ca şi după ce, cu mare tam-tam ex-generalul american Wesley Clark, clar cointeresat în domeniu, a fost anunţat drept consilier al premierului. Traian Băsescu e de asemenea fan înfocat al frângerii plăcilor, care, ştie el sigur, “nu prezintă riscuri serioase”. Dar de care? 

În Europa, nu s-a ajuns la un punct de vedere unitar, la o legislaţie comună. Parlamentul European şi CE au pasat ţărilor decizia, cerând totuşi o atenţie sporită la eliberarea avizelor chiar şi numai de explorare. Unele state (Marea Britanie, Polonia) agreează exploatarea, altele (Franţa, Bulgaria) au instituit însă un moratoriu categoric. Experienţa americană nu e nici ea generalizabilă şi pe deplin convingătoare. La imensitatea teritoriului de peste Atlantic, exploatările, aflate la mari distanţe faţă de localităţi, nu pun aceleaşi probleme ca în România, dar chiar şi acolo, cu toate avantajele economice, a fost afectată pânza de apă freatică, iar oamenii s-au pomenit că-şi pot fierbe supa la flacăra robinetului de apă prin care le veneau gaze în casă. Care-i situaţia în România? În Moldova, se ştie, au avut loc proteste de masă mai mult decât încinse. Pe parcurs, însă, unii dintre liderii manifestaţiilor (oficiali locali, primari, preoţi) au dat-o cotită, gurile rele afirmând că şi în urma unui lobby… stimulativ, de la persoană la persoană, exercitat de Chevron. Oamenii de rând, însă, nu sunt atât de uşor de prostit, întrebând ce se va întâmpla după epuizarea apei freatice (şi aşa epuizată vara, când fântânile sunt sleite, iar animalele mor de sete), sau care vor fi consecinţele fracturării hidraulice într-o zonă cu seismicitate oricum ridicată, Vrancea fiind alături. Răspunsuri n-au primit. Cum n-au primit nici dobrogenii, care, mai ales în zona litorală, nu ştiu ce urmări asupra turismului va avea exploatarea. Scandalul s-a extins şi la Oradea, unde, susţin specialiştii, tehnologia fracturării va duce la moartea celebrelor Băi Felix.

Contenciosul e mult prea complex şi însemnat, mai ales pentru viitorime, pentru a fi închis cu superficialitate, fără o analiză multidisciplinară angajantă clar. Guvernanţii au aruncat pe piaţă argumentul populist că astfel România ar dobândi independenţă energetică şi n-am mai plăti ruşilor de la Gazprom preţuri exorbitante. Pardon! Gazele de şist exploatate n-ar fi proprietatea statului român, care ar trebui să le cumpere de la cel care are concesiunea exploatării, Chevron, evident – tot la preţul pieţei.Iar ca “bonus”, riscurile ecologice majore şi evidente. Implicaţiile nu doar economice ale acestei probleme sunt uriaşe. Înclin să cred că nici un guvern, indiferent culoarea, nu are dreptul să ia decizia ca asupra unui punct oarecare de pe ordinea de zi a şedinţei. Populaţia poate şi trebuie să fie consultată. Inclusiv printr-un referendum naţional, bine organizat, iar nu încropit, parcă deliberat ca să nu fie validat, după cum zic gurile rele, aşa cum a fost cel din judeţul Constanţa…

• Incomemagazine: Ce se ascunde în spatele interesului tot mai mare pentru gazele de şist

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a anunţat recent că a dat avizul pentru ca Chevron să treacă la explorarea perimetrelor. Oficialul a încercat să-i liniştească pe cei care nu sunt de acord cu această decizie, deloc puţini la număr, spunând că exploatarea ar putea surveni peste 5 ani, dacă va fi aprobată.

De altfel, americanii de la Chevron au început deja prospecţiunile în perimetrul Bârlad, iar în vestul ţării sârbii de la NIS, controlaţi deGazprom, în colaborare cu firma canadiană East West, vizează de asemenea gazele de şişt. Tot în vest, se arată înteresaţi şi ungurii de la Mol, care deţin două concesiuni.

Cei mai hotărâţi par, însă, cei de la Chevron care au făcut presiuni puternice pentru convingerea autorităţilor române iar unul dintre cei mai fervenţi suporteri ai lor a fost fostul ambasador american la Bucureşti, Mark Gitenstein.

De cealaltă parte, contestatarii nu au stat pe margine. Reacţiile puternice împotriva exploatărilor au venit de la comunităţile locale, în special cele din Bârlad şi din sudul Dobrogei, unde Chevron mai deţine trei concesiuni (Vama Veche, Costineşti şi Adamclisi), dar şi de la reprezentanţii unor ong-uri. La cel mai recent protest de amploare,  80 de ONG-uri au protestat în stradă, iar la Bârlad s-au strâns în centru 6.000 de cetăţeni.

Cine câştigă şi cine pierde?

Adepţii fracturării hidraulice susţin că pe măsură ce extracţiile vor începe România va câştiga la capitolul independenţă energetică, în condiţiile în care depinde 20-30% de gazul de afară. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale prezice că exploatarea în zona Dobrogei de sud va conduce la investiţii de 80 de milioane de euro. Asta înseamnă locuri de muncă, bani la buget prin contribuţii, taxe şi redevenţe, şi speranţa că preţul gazelor va fi mai scăzut. Accesul la gaze mai ieftine poate ajuta în special industria chimică, cel mai mare consumator intern de gaze.

În condiţiile ridicării restricţiilor de export, România poate ajunge exportator de gaze atunci când condiţiile tehnice vor permite: conducte transfrontaliere – Szeged-Arad (nu merge pe direcţia România-Ungaria), Iaşi-Ungheni sau Giurgiu-Ruse.  Evident că intervine întrebarea dacă nu vom exporta gaze ieftine şi vom importa gaze scumpe pentru consum. Dacă la capitolul câştig sunt multe semne de întrebare, lista potenţialelor pierderi este şi mai mare. Astfel, în eventualitatea unui accident pierd comunităţile locale. În rest, pot fi afectaţi importatorii pentru că se vor vedea nevoiţi ca marfa lor, mult mai scumpă, să nu aibă cautare în România, iar cel mai important dintre aceştia este Gazpromul.

Lista dezavantajelor mai include şi scoaterea din circuitul agricol a aproximativ 480.000 ha (în condiţiile în care zona Barladului este preponderent agricolă), ţinând cont că după terminarea exploatării aceste terenuri nu vor putea fi redate circuitului agricol foarte mult timp.

Un alt dezavantaj major este legat de alimentarea cu apă. În România, sunt foarte puţine localităţi rurale în care exista conducte de apa, în majoritatea satelor oamenii alimentându-se din propriile fântâni. O eventuală contaminare a panzelor de apa freatica ar putea duce la un adevărat dezastru. Potențialul de gaze de șist din România nu este, deocamdată, cunoscut. Se  estimeaza existența unor rezerve de 540 de miliarde de metri cubi în Ungaria, Bulgaria și România, dar fără a preciza în ce fel sunt distribuite acestea. Luând în calcul suprafețele și structura geologică a celor trei țări, se poate presupune că între o treime și jumătate din această cantitate (res¬pectiv între 180 și 270 de miliarde de metri cubi) se află pe teritoriul țării noastre.

Toţi cei care se manifestă azi împotriva exploatării gazelor de şişt – politicieni, ONG-uri, comunităţi locale – susţin că nu au nimic împotriva gazelor în sine ci a tehnologiei utilizate pentru exploatare. Procesul se numeşte fracturarea hidraulică şi presupune forarea unui puţ adânc în rocă, puţ care se căptuşeşte cu oţel şi ciment, se fac mai multe fisuri de-a lungul sondei şi apoi se pompează fluide sub presiune (sunt amestecate zeci de substanţe) pentru a se crea fracturi în rocă astfel încât gazul natural să ajungă în puţul sondei şi apoi să iasă la suprafaţă. Aditivii chimici utilizaţi la amestecul de fluide sunt similari celor din orice casă. Problema cea mare, şi pentru care organizaţiile de mediu sunt o foarte active, este modul de recuperare a apei readuse la suprafaţă.

Specialiştii  susţin că fracţionarea hidraulică în şist este o noutate pentru România, fiind nevoie de realizarea unor studii amănunţite, deoarece nu există nici un studiu profesionist complet care să analizeze gazele neconvenţionale, din care fac parte şi gazele de şist. “Fracţionarea hidaulică în şist este o noutate pentru ţara noastră. Pentru exploatarea gazelor de şist este nevoie de realizarea unor studii amănunţite bazate pe informaţiile din zona perimetrelor pentru care există aprobare, respectiv zonele din Dobrogea. E nevoie de un studiu, deoarece se lucrează în necunoscut, în adâncime şi nu ştii comportamentul în stratul şistului. Astfel, pot avea loc accidente foarte grave şi chiar la distanţe mari faţă de locul în care s-a forat”, a declarat  Maria Cristescu, conferenţiar doctor inginer în cadrul Universităţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti.

• DW: Societatea a fost învinsă

Guvernul condus de Victor Ponta operează o schimbare majoră de curs politic, preluând de la preşedintele Traian Băsescu ştafeta proiectului minier de la Roşia Montana.

Armonia politică de la Bucureşti pare să aibă un preţ destul de amar. Guvernul Ponta dă impresia că întreţine relaţii cordiale cu Palatul Cotroceni nu doar din considerente ideale, ci şi pe temeiuri materiale. Înaintea vacanţei prelungite de Paşti, Guvernul a adoptat fulgerător o hotărâre prin care societatea Minvest Deva este divizată în aşa fel, încât exploatarea aurului conform proiectului cunoscut şi intens contestat să se facă prin intermediul unei noi societăţi. Printre rânduri, Guvernul mărturiseşte că intenţionează să dea undă verde proiectului minier lansat de RMGC.

Conform unei ştiri Mediafax, în cuprinsul Hotărârii de Guvern, ”sunt argumentate şi interesul statului de a avea un control corporativ direct asupra societăţii Roşia Montană Gold Corporation, potenţialul financiar ridicat al proiectului, care justifică un transfer al beneficiilor aferente cotei de 19,3% direct către bugetul de stat, precum şi faptul că statul român trebuie să îşi asigure maximizarea beneficiilor economice şi încasărilor bugetare din proiectul Roşia Montană independent de evoluţia viitoare a Minvest”.

Ministrul delegat cu ”marile proiecte”, Dan Şova, va prelua aşadar admininstrarea părţii române care revine din proiectul minier de la Roşia Montană.
Preşedintele Traian Băsescu are toate motivele să fie mulţumit de activitatea Guvernului, căci el pledase în favoarea proiectului minier cu multe ocazii. Este extrem de grăitor că Traian Băsescu a făcut trimitere la ”minerit” şi în discursul său din Parlament în şedinţa suspendării sale în vara anului trecut, după cum vorbise despre acelaşi lucru şi înaintea instalării guvernului Ungureanu. Preşedintele a vorbit mereu, enigmatic, despre un ”chei” la care doreşte să aducă nava ţării sale şi recent a anunţat triumfător că destinaţia a fost atinsă. Opozanţii preşedintelui, obişnuiţi în mod frivol să creadă că acesta vorbeşte fără sens, nu au dat însă prea multă importanţă acestor mici parabole, care nici nu păreau de altfel să fie adresate publicului larg.

Dacă prin societate înţelegem organizaţiile şi asociaţiile civile, cercurile de dezbateri formale sau informale, manifestaţiile de protest şi, în general, substanţa vie a unei inteligenţe morale în plină desfăşurare, atunci putem spune că societatea a fost învinsă. Tineri idealişti branşaţi la noul spirit de responsabilitate care animă lumea, intelectuali conservatori preocupaţi de legăturile cu trecutul, specialişti din mediul academic care vorbesc limba circumspecţiei raţionale, oameni cu simţul libertăţii personale care nu vor să fie alungaţi de forţa abstractă şi cinică a investitorilor globali, s-au opus în zadar.

Mai există însă un aspect de importanţă capitală şi care spune ceva despre adevărata natură a statului român. De obicei se vorbeşte despre efectele nocive şi de lungă durată asupra mediului, despre încălcarea drepturilor omului şi distrugerea unui preţios patrimoniu istoric, dar nu este mai puţin grav că am asistat la infiltrarea treptată a instituţiilor statului şi la neutralizarea tuturor obiecţiilor legale printr-un masiv efort de ”persuasiune”.

În fine, ar mai trebui, poate, să punem în lumină sentimentul de culpabilitate pe care l-au manifestat şi îl manifestă (totuşi) preşedintele Traian Băsescu şi primul-ministru Victor Ponta şi care ia chipul unei stranii pudori. De ce însă atâta pudoare, dacă e vorba de o afacere bună şi sănătoasă cu toate aspectele la vedere?

• Voxpublica/ Mihai Gotiu:

PERVERSITATE MAXIMĂ: Datele incredibile ale unei Hotărâri de Guvern legate de Roşia Montană. Pentru cine lucrează Ponta de 1 Mai şi de Paşti. BONUS MINDBOMB: Dan Ş-O VA lua (foto)

Guvernul a decis ieri (30 aprilie 2013) înfiinţarea companiei Minvest Roşia Montană, prin divizarea societăţii Minvest Deva. Oficial, printr-un comunicat citat de Mediafax, Guvernul şi-a motivate astfel decizia:

“Hotărârea de guvern are în vedere divizarea parţială, în interesul acţionarilor, a Minvest, în scopul separării activităţii de gestionare a pachetului minoritar de acţiuni deţinut de Minvest la Roşia Montană Gold Corporation de restul activităţilor companiei, precum şi în scopul transferului corespunzător al patrimoniului aferent acestei activităţi, respectiv a pachetului de acţiuni deţinut de companie la RMGC şi a pasivelor rezultate din împrumuturile contractate de către companie în scopul participării la majorările de capital ale RMGC. Având în vedere interesul statului român, este oportun ca activitatea Minvest ce ţine de proiectul Roşia Montană să se facă prin intermediul unei societăţi comerciale noi, rezultate prin desprinderea patrimoniului Minvest legat de proiect, statul român, prin DPIIS (Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine-n.r.), urmând să devină acţionarul direct al acestei societăţi comerciale nou-înfiinţate”.

Neoficial, scopul e destul de clar: trecerea Afacerii Roşia Montană sub controlul PSD. Despre faptul că noul ministru  “responsabil”  de proiect este Dan Şova, fiul Anei Diculescu-Şova, avocat şi lobby-ist al RMGC am scris deja – DETALII AICI.

Dincolo de “comuniunea de interese” (că de “conflict de interese” nu poate fi vorba între Dan Şova şi Ana Diculescu-Şova) sunt detaliile de o perversitate maximă ale vitezei cu care a fost adoptată Hotărârea de Guvern. Mai exact, conform site-ului Secretariatului General al Guvernului (SGG), proiectul de hotărâre a fost înregistrat pe data de 26 aprilie 2013. Avizele (şi eventualele contestaţii/discuţii) ar fi trebuit să fie acordate până pe data de 6 mai 2013, iar reavizarea până pe 13 mai. Asta în condiţiile în care “vacanţa naţională” pe 1 Mai şi Paşte se întinde până (da, aţi ghicit) 6 mai (vezi facsimil). Însă, nici măcar acest propriu termen, oricum aberant, nu a fost respectat, Guvernul aprobând hotărârea ieri (30 aprilie)!

De ce această viteză? Încă din start (a se vedea facsimilul de mai jos) Guvernul a considerat că “nu este cazul” să se consulte cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate; că nu trebuie consultate autorităţile administraţiei publice locale şi nici consultări în cadrul consiliilor interministeriale. Aşadar, oricum Victor Ponta şi Dan Şova nu erau interesaţi nici de opiniile/punctele de vedere/argumentele societăţii civile, ale specialiştilor şi nici măcar ale propriilor colegi de Cabinet! Dar cum mai multe ONG-uri au anunţat că vor contesta legalitatea acestei hotărâri de Guvern, s-au decis că ar fi mai bine să se grăbească.

Alegerea datelor din calendar (suprapunerea cu 1 Mai şi zilele libere de Paşti) nu este doar o coincidenţă în cazul Roşia Montană. La sfârşitul anului trecut, înaintea Referendumului Cianurii din Apuseni, termenele legate de avizarea observatorilor independenţi şi a jurnaliştilor au fost alese cu aceeaşi “atenţie”: decizia Consiliului Judeţean Alba cu privire la condiţiile de acreditare a fost făcută publică cu o seară (joi, 29 noiembrie) înainte de o altă “vacanţă naţională”  (de Sfântul Andrei, 1 Decembrie şi duminică, 2 decembrie), lăsând la dispoziţia celor interesaţi de acreditare (observatori şi jurnalişti) doar patru zile (de luni până joi) pentru îndeplinirea tuturor formalităţilor.

***

Fragment din comunicatul de presă al Campaniei „Salvaţi Roşia Montană!”:

“Demersurile de lobby ale companiei işi arată primele consecinţe – acest proiect de HG, extrem de important pentru compania minieră. Procedura legală de participare la procesul de elaborare a actului normativ şi termenul legal de 10 zile pentru trimiterea de propuneri în scris lipsesc complet. Anunţarea deosebit de discretă a proiectului de HG şi adoptarea programată pentru 6 mai 2013 se suprapun cu vacanţa de 1 mai şi Sărbătorile Pascale. Prin aceasta se elimină, în mod voit, participarea publicului la procesul de elaborare a actului normativ.

Mai grav însă, nota de fundamentare a proiectului de HG nu respectă cerinţele privind motivarea actelor administrative prevăzute de Constituţia României, de Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene şi de Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. Absenţa acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive şi lipseşte de orice eficienţă controlul judecătoresc al actelor administrative.

“Demagogia de care dă dovadă Guvernul Ponta este fără precedent. Noii lobby-işti declaraţi ai Roşiei Montane sunt acum, alături de Traian Băsescu şi Victor Ponta, Dan Şova şi Daniel Barbu. Ne aşteptăm şi la alte încălcări flagrante ale legislaţiei pentru netezirea drumului RMGC, pe care le vom ataca în instanţă precum această HG, dacă va fi adoptată. În acest moment proiectul de la Roşia Montană nu s-ar putea realiza conform legislaţiei în vigoare şi din acest motiv, pentru a se conforma strategiei RMGC, Ponta schimbă legea”, a comentat Dan Mercea, preşedintele Centrului Independent de Mediu.

“Vă propun un altfel de mare proiect pentru România: ce aţi zice de o ţară în care miniştrii nu au acelaşi discurs ca lobby-iştii sau angajaţii Gold Corporation, o ţară în care legea şi drepturile oamenilor sunt respectate? Cum se face că marile proiecte ale României înseamnă îngenunchere în faţa interesului străin? Nu ştiu de unde a apărut acest Şova, dar îmi este foarte clar că şi el, ca şi Băsescu, se crede stăpân pe pământul meu. Aşa cum nu l-am lăsat pe Băsescu să distrugă Roşia Montană, aşa nu îi voi lăsa nici pe Ponta şi nici pe Şova.” a declarat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior.”

Comunicatul integral, aici

***

BONUS: VEZI AICI Dedicaţie specială din partea MindBomb pentru Dan Şova