Chevron obtine avize pe bana rulanta in VASLUI. In Ucraina, un proiect CHEVRON a fost RESPINS de COMUNITATEA LOCALA/ Gaze de sist sau DISTRUGEREA BAILOR FELIX?/ Cum i-au EXPLODAT IN FATA Poloniei GAZELE DE SIST

• Mediafax: Chevron obţine certificatul de urbanism pentru explorarea gazelor de şist într-o zonă din Vaslui

Compania petrolieră Chevron a obţinut certificatul de urbanism pentru explorarea gazelor de şist într-o nouă zonă din judeţul Vaslui, a patra de până acum, după ce Consiliul Judeţean eliberase aceleaşi document, în decembrie 2012 şi ianuarie 2013, pentru alte trei perimetre de explorare.

Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a eliberat cel de-al patrulea certificat de urbanism pentru societatea Chevron România în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie necesară amplasării unei noi sonde de explorare a gazelor de şist pe teritoriul judeţului Vaslui.

Noua zonă unde compania americană ar urma să îşi amplaseze sonda de explorare este în comuna Puieşti, la un kilometru şi jumătate de localitatea Cetăţuia.

Potrivit documentelor depuse la CJ Vaslui, Chevron deţine trei parcele grupate pe o suprafaţă de 29.600 de metri pătraţi în extravilanul localităţii Puieşti.

Ca şi în cazul celorlalte trei certificate de urbanism primite în decembrie 2012 şi ianuarie 2013, societatea care doreşte explorarea gazelor de şist va trebui să depună o serie de documente pentru a putea să obţină şi autorizaţia de construcţie, cum ar fi acordul de mediu, precum şi avizele Companiei Apele Române şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

La jumătatea lunii iulie, compania petrolieră Chevron a obţinut acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj de explorare a gazelor de şist pentru trei zone din judeţul Vaslui, respectiv Păltiniş (Băceşti), Siliştea (Pungeşti) şi Popeni (Găgeşti), decizia fiind luată de către Comitetul de Analiză Tehnică din cadrul Agenţiei de Protecţie a Mediului (APM) Vaslui.

Comitetul de Analiză Tehnică din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Vaslui a emis acordul de mediu pentru ca societatea Chevron România să amplaseze sonde de foraj de explorare în cele trei zone deţinute în concesiune în judeţul Vaslui. În baza acordurilor de mediu date de către APM Vaslui şi a altor documente solicitate la eliberarea certificatelor de urbanism, societatea Chevron România va putea obţine autorizaţia de construcţie de la Consiliul Judeţean Vaslui pentru sondele de explorare pentru identificarea eventualelor zăcăminte de gaze de şist.

Consiliul Judeţean Vaslui a eliberat, în lunile decembrie şi ianuarie, certificate de urbanism pentru cele trei zone din judeţul Vaslui unde compania americană Chevron vrea să facă prospecţiuni pentru o posibilă exploatare a gazelor de şist. Cu valabilitate de un an, cele trei certificate de urbanism au fost emise pentru suprafeţe extravilane cuprinse între 35.000 de metri pătraţi şi 73.400 de metri pătraţi de teren din zona localităţilor Păltiniş (Băceşti), Popeni (Găgeşti) şi Siliştea (Pungeşti).

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara, în 9 iulie, că nu există “niciun fel de risc” pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor în cazul explorării gazelor de şist şi că “poziţiile” exprimate de vasluieni în dezbaterile publice sunt “în procent de 99,9% legate de exploatarea gazelor de şist, nu de explorare”.

• Energyreport: Proiect Chevron pentru gaze de şist, respins de un consiliu local din Ucraina. În România, unde “totul” se decide la Bucureşti, compania americană se pregăteşte de forat

Proiectul inţial al Chevron pentru explorarea de gaze de şist pe o suprafaţă de 5.260 de kilometri pătraţi din vestul Ucrainei, depozit cu o capacitate estimată de 1.500 miliarde metri cubi, a fost respins de o comunitate locală, informează Reuters. Va urma un alt vot pentru care deputaţii din regiunea  Ivano-Frankivsk cer garanţii că eventuala exploatare nu va pune în pericol mediul din zonă. Chiar şi presupunând că această regiune va accepta proiectul, Chevron va mai avea nevoie de aprobarea unui al doilea consiliu din regiunea Lviv pentru ca acordul să fie încheiat.

În România e mult mai… simplu. Asta pentru că bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, şi nu al unităţilor administrativ-teritoriale. Aşa că se decide la centru, iar cum centrul e departe, nu se simt probleme de mediu.

La centru însă, atât Kievul cât şi Bucureştiul au aceleaşi argumente când susţin gazele de şist: independenţa de gazele scumpe din Rusia.

Pentru blocul Olesska, care face obiectul acestei discuţii, Chevron şi-a propus investiţii iniţiale de 350 milioane de dolari, şi asta doar pentru a verifica valoarea comercială a depozitului de gaze. Apoi eventual, pentru prima fază a extracţiei, compania americană a promis investiţii de 3 miliarde de dolari, a declarat Eduard Stavytsky, ministrul Energiei din Ucraina.

Revenind la România, Chevron a obţinut deja în iulie acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj şi explorarea gazelor de şist în trei zone din judeţul Vaslui, în ciuda opoziţiei mai multor consilii locale. Compania americană mai deţine concesiuni şi în Constanţa, zonă pentru care americanii au anunţat că vor iniţia studii seismice tot pentru trei perimetre.

De altfel, compania americană a semnat deja în 30 iulie cu Dafora un contract pe patru ani vizând lucrări de foraj la trei sonde în zonele Siliştea, Popeni şi Iana din Vaslui, contract de circa 10,38 milioane de dolari (fără TVA).

• Realitatea.net: Guşă, despre exploatarea gazelor de şist la Băile Felix: Apele termo-minerale ar fi distruse

Consultantul politic Cozmin Guşă a vorbit, la Realitatea TV, despre problemele care pot apărea în urma exploatării gazelor de şist la Băile Felix.

“Acest demers singular pe care trustul Realitatea Media îl face de câteva luni în România ar putea să pară ciudat, asemeni nebunului care se apucă să strige despre adevăr în piaţa publică şi nimeni nu îl crede pentru că este o altă părere. Nu vreau să mă duc mai departe decât la fostele privatizări ale României, de la Petrom OMV care ne vinde astăzi propria benzină la preţuri mult supra-evaluate, până la grămada de fier vechi care a ajuns astăzi Oltchim tot din pricina unor privatizări trucate şi unde societate civilă, din nefericire, nu s-a sesizat”, a spus Guşă.

Consultantul politic spune că pungle de apă termo-minerale de la Băile Fleix ar fi distruse în urma exploatării gazelor de şist.

“Orice geolog proaspăt absolvent ar putea să vă explice cum se deteriorează pe termen mediu şi lung, uneori definitv, mediul ambiant, şi mă refer nu numai la scoarţa terestră, ci şi la ce e deasupra scoarţei terestre, în urma acestui proiect care astăzi se numeşte fracturare hidraulică. Poate o să-l reboteze într-o zi şi o să auzim de un alt termen. Dar procedura rămâne aceeaşi, o procedură care distruge mediul. Mediul nu înseamnă că astăzi ne vine apă tot timpul, mediu înseamnă că apa nu mai poate să fie băută, oamenii se îmbolnăvesc. Spre exemplu, la Băile Felix, pungile de apă termo-minerale care se acumulează în mii de ani vor fi distruse şi acest unicat în Europa va dispărea. Guvernul ar trebui să spună: avem nişte atuuri, nu putem exploata în orice loc din România gaze de şist, nu putem la orice preţ. Trebuie asigurări că apa va fi potabilă”, a spus Guşă.

“Statele Unite au o problemă astăzi din pricina faptului că şi-au dorit independenţă energetică la capitolul gaze, au ales această exploatare de gaze de şist care le-a creat probleme majore în câteva state. A creat guvernului Obama o mare problemă. Exploatările din Statele Unite se vor bloca. Statele Unite îşi vor exporta aceste investiţii. Unul dintre state este România. La nivel geopolitic, înseamnă o închinare definitivă a resurselor pe care le avem“, a mai spus consultantul politic.

• Energy Report: Poloniei îi explodează gazele de șist în față: licențe de explorare și exploatare date pe șpagă, netransparent și fără licitații

Procurorii polonezi au declanșat urmărirea penală pentru corupție împotriva a patru funcționari de stat și a trei oameni de afaceri, acuzați că au pus la punct o schemă infracțională prin care companiile interesate de resursele de gaze de șist ale Poloniei obțineau licențe de explorare și exploatare plătind mită. Cazul reprezintă o nouă lovitură pentru ambițiile Poloniei de a deveni un producător european de top de hidrocarburi neconvenționale, după ce, la finalul lunii iunie, Curtea Europeană de Justiție a dat un verdict prin care a concluzionat că autoritățile de la Varșovia au încălcat legislația europeană acordând autorizații de punere în producție pentru gaze de șist fără organizarea în prealabil a unor licitații competitive transparente.

Potrivit procuraturii, trei funcționari de la Ministerul Mediului și un al patrulea de la Institutul Geologic de Stat au fost acuzați că au primit șpăgi între 4.100 și 17.340 de dolari de la companii interesate, pentru a le facilita acestora obținerea de licențe de explorare și exploatare a gazelor de șist.

Procuratura poloneză nu a dezvăluit numele funcționarilor de stat și ale afaceriștilor acuzați de corupție, care lucrau în sectorul de explorare hidrocarburi, și nici pe cele ale companiilor de petrol și gaze implicate în acest caz. Potrivit postului polonez de televiziunie TVN24, printre cei acuzați se numără un fost director al departamentului de licențe pentru petrol și gaze al Ministerului Mediului de la Varșovia, precum și un manager al DPV Service, subsidiara poloneză a distribuitorului maghiar de gaze naturale Emfesz.

Alte surse din mass-media poloneză susțin că ar fi fost puși sub acuzare și trei angajați ai companiei Silurian Petrolinvest și că șpăgile ar fi fost date în perioada 2009-2011, în legătură cu acordarea unui număr de 12 licențe.

„Împotriva acestor șapte persoane, din care trei oficiali ai Ministerului Mediului, un angajat al Institutului Geologic de Stat și trei reprezentanți ai unor firme de gaze, au fost formulate 11 capete de acuzare de corupție activă și pasivă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Procuraturii poloneze, Mariusz Pieczek. Inculpații riscă pedepse de până la 8 ani de închisoare.

Același post de televiziune, TVN24, susține că acuzații redactau ei înșiși, contra mitei primite, dosarele și documentația pe care ulterior companiile le înaintau autorităților, solicitând acordarea de licențe de explorare și exploatare a gazelor de șist.

Exact ce le lipsea

Scandalul pică cum nu se poate mai prost pentru statul polonez, după ce mai mulți jucători de top din industrie au decis, începând cu jumătatea anului trecut, să renunțe la planurile legate de gazele de șist poloneze, din cauza dificultăților de natură geologică întâmpinate în activitatea de explorare, dar și a piedicilor puse de sistemul polonez de reglementări în domeniu.

Guvernul din Polonia a acordat peste 100 de licențe de explorare pentru gaze de șist, sperând să devină un producător european de top de hidrocarburi neconvenționale și să-și reducă dependența energetică față de centralele bazate pe cărbune și de importurile scumpe de gaze naturale din Rusia. Însă până în prezent au fost forate mai puțin de 50 de sonde, întrucât condițiile de explorare de la fața locului s-au dovedit a fi mult mai dificile decât estimau inițial autoritățile și companiile interesate.

În plus, anul trecut, estimările oficiale privind resursele de gaze de șist ale Poloniei au fost reduse drastic, la 346 – 768 miliarde de metri cubi, mult sub cifra avansată inițial de US Energy Information Administration, de 5,3 mii de miliarde de metri cubi.

Mai mult, scandalul de corupție survine după ce, la finalul lunii iunie, Curtea Europeană de Justiție a dat un verdict prin care a concluzionat că autoritățile de la Varșovia au încălcat legislația europeană acordând autorizații de punere în producție pentru gaze de șist fără organizarea în prealabil a unor licitații competitive transparente.

Procesul de licențiere încalcă legislația europeană

Curtea Europeană de Justiție a decis, printr-un verdict publicat pe 27 iunie anul acesta, că statul polonez a acordat cele peste 100 de licențe de explorare pentru gaze de șist laolaltă cu autorizații de punere în producție care nu au fost scoase la licitație, încălcându-se astfel Directiva europeană privind hidrocarburile.

Verdictul ar putea avea consecințe grave pentru Polonia. Guvernul polonez a decis să acorde respectivele autorizații de punere în producție deținătorilor de licențe de explorare fără să mai organizeze licitații tocmai pentru a proteja interesele companiilor cu licențe de explorare.

Asta după ce acestea se declaraseră profund nemulțumite de niște propuneri anterioare de modificare a legislației poloneze, care stipulau că acordarea autorizațiilor de punere în producție s-ar fi făcut separat de cea a licențelor de explorare, ceea ce ar fi însemnat că acele companii care derulau lucrări de explorare s-ar fi confruntat cu riscul de a fi investit degeaba în acestea, în caz că nu ar fi obținut și autorizații de exploatare.

„Polonia nu și-a îndeplinit obligațiile legale care îi reveneau potrivit Directivei europene privind hidrocarburile, de a asigura un proces nediscriminatoriu de licențiere a operatorilor”, a declarat Marlene Holzner, purtător de cuvânt al comisarului european pentru Energie, Gunther Oettinger.

Directiva prevede că semnarea acordurilor de concesiune pentru hidrocarburi trebuie precedate de licitații bazate pe criterii obiective, nediscriminatorii. În replică, autoritățile de la Varșovia susțin că și-au modificat deja legislația, pentru a o aduce în linie cu exigențele UE și că așteaptă ca Comisia Europeană să constate oficial acest lucru până la finalul acestei luni.

Unele companii ar putea cere despăgubiri

„Suntem foarte nemulțumiți de acest verdict al Curții Europene de Justiție. E foarte dureros pentru noi, dar acum am modificat legea, astfel încât concesiunile să fie acordate exclusiv în urma unor licitații”, a declarat ministrul adjunct al Mediului din guvernul polonez, Piotr Wozniak, adăugând că licențele deja acordate nu vor fi afectate, întrucât au fost acordate de bună credință și respectându-se legislația în vigoare la acea dată.

Autoritățile de la Bruxelles au confirmat că verdictul Curții Europene de Justiție privește mai degrabă compatibilitatea sistemului legislativ polonez cu normele UE decât legalitatea licențelor deja acordate. Pe de altă parte, însă, companiilor cărora nu le-au fost acordate licențe ar putea da în judecată guvernul polonez pentru a obține despăgubiri, spune Przemyslaw Ruchlicki, expert la Camera de Comerț a Poloniei.

„Dacă vor da în judecată guvernul Poloniei, ar avea o șansă să obțină despăgubiri”, spune Ruchlicki.

Potrivit presei poloneze, autoritățile de la Varșovia ar putea fi nevoite să plătească bani grei drept despăgubiri acestor companii, deși, potrivit PwC, eventualele procese legate de acest caz vor fi lungi și dificile. Asta pentru că reclamanții vor trebui să dovedească că neprimirea de licențe le-a provocat prejudicii financiare și, în plus, că li s-ar fi acordat licențe dacă legislația UE ar fi fost respectată de către Polonia.