COMISIA CIANURISTILOR: PROSTIRE PE FATA? Proiectul RMGC: distrugerea a patru munti si crearea unui MEGA-BAZIN de CIANURI/ Minciunile cuplului PONTA-ŞOVA/ “Terorismul ecologic” si disperarea mercenarilor de presa cumparati de GOLD/ GRECIA, TROIKA SI AURUL

19-09-2013 25 minute Sublinieri

catavencii-uniti

  • Cotidianul:

Plină de lobby-iști ai proiectului minier. Alburnus Maior: Comisia specială din Parlament – o ”comisie a cianuriștilor”

Asociația Alburnus Maior atrage atenția, într-un comunicat, asupra “gravului afront adus societății civile de eventuala nominalizare în orice tip de comisii parlamentare a unor oameni politici cu un discurs deja vocal prin care enunță propaganda companiei miniere”.

“Birourile permanente ale celor două Camere au stabilit componența comisiei speciale care va dezbate legea specială de distrugere a Roșiei Montane. Plenul reunit al celor două Camere urmează să valideze propunerile acestei comisii. Printre membrii propuși se numără nume sonore angajate în declarații ce susțin distrugerea patromoniului, a mediului sau încălcarea drepturilor omului”, spune asociaţia Alburnus Maior, care militează împotriva proiectului minier.

“Deputatul PSD de Alba, Ioan Dîrzu a declarat că este de acord cu demararea proiectului pentru că aceasta a fost dorința exprimată de participanții la referendum, din cele 35 de localități. (4 septembrie, Ziarul Unirea). În condițiile în care Asociația Alburnus Maior a negat legalitatea Refendumului și a sugerat moților să nu se prezinte la vot, la Referendum au votat 31319 persoane, ceea ce înseamnă, potrivit Biroului Electoral de Circumscripţie Alba, o prezenţă de 43,20%. Dintre aceștia, 62,45% au votat pentru reînceperea mineritului, 35,9% pronuntându-se împotrivă. Raportat la numărul populației cu drept de vot, sub 27% dintre alegători și-au manifestat o susţinere efectivă a mineritului.

Senatorul PSD de Ilfov, Gabriela Vrânceanu Firea a declarat pe durata vizitei la Roșia Montană a Comisiei Unesco că „Proiectul este foarte important pentru oamenii din zonă. În primă fază vor fi mii de locuri de muncă, apoi câteva sute de locuri de muncă” (20 august, Informația de Alba). Dna Firea a postat pe profilul său de facebook o fotografie în care purta uniformă de miner inscripționată cu însemnele companiei Roșia Montană Gold Corporation.

Florin Iordache, deputat PSD de Olt a susținut în Parlamentul României pe 3 septembrie o declaraţie politică intitulată “Roşia Montană – un proiect important pentru România” .

Senatorul PSD de Gorj, Toni Greblă este inițiatorul proiectului de modificare a Legii Minelor nr. 85/ 2003 prin care se prevede exproprierea comunităților locale pentru interesul companiilor miniere. El a declarat că proiectul de exploatare a aurului de la Roșia Montană trebuie să continue, întrucât aduce avantaje mari, în special oamenilor care locuiesc acolo (3 septembrie, ziare.com)”, precizează comunicatul Alburnus Maior.

“Dacă acești lobby-iști ce au prezentat argumentele companiei vor fi parte a comisiei, prin votul în plen a Parlamentului, este evidentă inutilitatea acestei comisii. Dezbateri controlate de companie prin interpuși au mai fost fie în cadrul consultărilor publice, fie în nenumărate emisiuni televizate. În fiecare dintre cazuri au fost minimizate argumentele membrilor Alburnus Maior sau a specialiștilor cu argumente tehnice pertinente și critice la adresa proiectului minier”, mai spune comunicatul.

“O comisie poate dezbate la nesfârșit mici detalii și argumente, dar nu poate răspunde franc la întrebarea dacă se merită să ne subjugăm autoritatea în fața unui interes economic, dacă este în regulă să luăm casele oamenilor cu forța pentru un profit al unei firme private. Prezența cianuriștilor în comisie îi garantează lui Ponta și companiei că întrebările bune rămân fără răspuns clar. În schimb se vor dezbate câte se pot face cu banii din creșterea redevenței cu 2 la sută” a declarat Eugen David, președintele Alburnus Maior.

“Ceea ce nu înțelege domnul Ponta atunci când insistă până în pânzele albe cu comisii și comitete este că degeaba mai vine încă o dată în fața oamenilor cu aceleași argumente stupide favorabile exploatării. Oamenii ies în stradă tocmai pentru că sunt sătui și nervoși de nivelul foarte scăzut al argumentării și al discuției. Este hilar să auzim și în parlament cum repetă toți ca niște roboți aceleași texte obosite despre cum toată țara va fi salvată de cele 634 de locuri de muncă, cum cianură este și în cafea sau cum o mină la suprafață de fapt reface mediul” a declarat Călin Caproș, vice-președinte Alburnus Maior.

La vânătoare de voturi printre mineri, după modelul Ponta? Parlamentarii vor merge la Roşia Montană

Parlamentarii din Comisia specială pentru Roşia Montană au decis miercuri să meargă peste o săptămână la faţa locului. Vizita va dura două zile.

“Vom avea întâlniri cu toţi reprezentanţii, şi ai minerilor, şi ai firmelor, şi ai autorităţilor şi ONG-uri, care doresc să participe”, a anunțat preşedintele Comisiei, Darius Vâlcov.

Vizita va avea loc miercuri şi joi.

Parlamentarii din această comisiei au decis de asemenea ca joi, 26 septembrie, la revenirea de la Roşia Montană să aibă o discuţie şi cu protestarii din Piaţa Universităţii, însă deocamdată nu ştiu pe cine să invite, întrucât nu se cunosc liderii manifestanţilor.

Membrii comisiei au convenit să stabilescă luni cine vor fi reprezentanţii invitaţi la audieri în Parlament din rândul protestatarilor din Piaţa Universităţii care au manifestat împotriva proiectului de la Roşia Montană. Aceștia au votat ca în programul de lucru pentru săptămâna viitoare să fie inclusă audierea reprezentanţilor ONG-urilor şi a protestatarilor din Piaţa Universităţii pentru ziua de joi, 26 septembrie, de la ora 16.00.

Comisia a fost constituită marți și este formată din parlamentari de la toatele partidele, cu excepția PDL, care nu a vrut să-și desemneze reprezentanți.

Preşedintele comisiei este senatorul PSD Darius Vâlcov, iar din comisie mai fac parte Ioan Dârzu, Florin Iordache, Viorel Ştefan, Emacu Gheorghe, Ioan Chelaru, Gabriela Firea, Toni Greblă (PSD), Andrei Gerea, Gigel-Sorinel Ştirbu, Mircea Dolha, Dumitru Popescu, Petru Ehegartner (PNL), Haralambie Vochițoiu, Tudor Ciuhodaru (PPDD), Attila Korodi, Alexandru Vegh (UDMR), Oana Manolescu (minorităţi naţionale), Ioan Moldovan (PC).

Victor Ponta a mers duminică la Roșia Montană, unde le-a promis minerilor că îi va trimite pe parlamentarii Comisiei să discute cu ei, în încercarea de a-i convinge să voteze controversatul proiect trimis de el Parlamentului.

Promisiunile mincinoase ale premierului. Le Monde, despre distrugerea a patru munți și stânga-mprejur a lui Ponta

Proiectul minier de la Roșia Montană presupune folosirea unei cantități de cianuri de 12 ori mai mari decât totalul folosit în exploatările miniere din UE. Cu toate acestea și în ciuda protestelor, premierul Ponta acceptă înființarea unei comisii care va amâna decizia cu luni de zile. Motivul poate fi creșterea acțiunilor Gabriel Resources, scrie cotidianul Le Monde.

Decizia privind un proiect canadian gigantic pentru o mină de aur în România – care a făcut ca mii de protestatari să iasă în stradă de 15 zile – nu va fi luată până în noiembrie, a adecis Parlamentul României, marți 17 septembrie.

Aleșii din majoritatea de centru-stânga au votat pentru înființarea unei comisii speciale dedicată acestui proiect, ignorând apelurile președintelui Traian Băsescu și ale opozanților pentru retragerea rapidă a proiectului de lege controversat care deschide calea exploatării acestei mine, scrie Le Monde în ediția sa de miercuri.

Potrivit premierului Victor Ponta, această comisie va avea sarcina de a analiza documentele legate de proiectul minier începând de la eliberarea licenței de exploatare, în 1999, pentru o societate a statului roman, transferată apoi unei companii private, Roșia Montană Gold Corporation, deținută în majoritate de canadienii de la Gabriel Resources. Comisia va trebui să discute și cu cei care se opun proiectului, dar și cu sindicatul angajaților de la RMCG. Raportul va fi dezbătut la finalul lunii octombrie de către Senat, apoi de Camera Deputaților, la începutul lunii noiembrie.

Distrugerea a patru munți

Gabriel Resources prevede să exploateze 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint, utilizând 12.000 de tone de cianură, de 12 ori mai mult decât cantitatea de cianură utilizată în întreaga Uniune Europeană pentru exploatarea minieră. Societatea promite crearea a sute de locuri de muncă și beneficii economice importante pentru România.

Dar, potrivit arheologilor, această mină în aer liber va duce la dsitrugerea a patru munți și ameninta galeriile miniere din epoca romană.

Schimbarea radicală de poziție a premierului

Cu toate că a promis să blocheze exploatarea de aur de la Roșia Montană în timp ce își făcea campanie, guvernul domnului Ponta a adoptat la sfârșitul lunii august un proiect de lege care facilitează exproprierile și obținerea permiselor necesare pentru această mină controversată, continuă cotidianul francez.

În fața mobilizării împotriva proiectului, de o amploare fără precedent dupa 1990, cu manifestații zilnice în marile orașe, domnul Ponta a afirmat, săptămâna trecută, ca Parlamentul va respinge ”rapid” proiectul de lege contestat. A revenit asupra poziției sale, acceptand să fie înființată o comisie, cu riscul ca dezbaterile să se prelungească săptămâni sau chiar luni de zile.

Duminică, între 20.000 și 25.000 de persoane au ieșit în stradă la București și în zece alte orașe, făcând apel pentru ”salvarea Roșiei Montane” și cerând demisia guvernului.

Călin Caproș, vicepresedinte al asociației Alburnus Maior, din care fac parte locuitorii Roșiei Montane care se opun planurilor canadienilor, consideră că ”este sarcina guvernului să decidă dacă exploatarea minei se va face sau nu”, potrivit criteriilor economice și tehnice. ”Este in interesul companiei ca procesul să se prelungească, astfel încât prețul acțiunilor să crească”, a spus acesta pentru AFP, citată de Le Monde.

Proiectul de lege al guvernului a fost deja criticat de ministrul Justiției și de președintele Băsescu, care a cerut, luni, guvernului să-l retragă.

Adevărul“ a analizat CV-urile membrilor Comisiei speciale care va dezbate proiectul de lege privind Roşia Montană din perspectiva studiilor pe care le-au absolvit. Cei mai mulţi aleşi nu au nici în clin, nici în mânecă cu problemele de mediu.

Darius Vâlcov, senator PSD Preşedintele Comisiei, Darius Vâlcov, a fost primarul Slatinei timp de opt ani, după ce, în prealabil, a fost director de bancă. Vâlcov stă foarte

Credit pentru Ponta ca zăpada: Szakáts István

Credit pentru Ponta ca zăpada: Szakáts István

bine la capitolul studii, însă nu are legătură directă cu mediul. A absolvit ASE-ul şi Facultatea de Drept la Spiru Haret şi are un doctorat în economie.

Gheorghe Emacu, deputat PSD Absolvent de studii militare, Gheorghe Emacu a făcut şi Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti (1987-1992). În perioada 2010-2012, Emacu a fost secretar de stat în MAI, iar între 2003 şi 2004  a ajuns la apogeul politic, după ce a fost numit ministru delegat pentru Administraţie Publică.

Florin Iordache deputat PSD Secretarul Comisiei, Florin Iordache, şi-a făcut studiile la Craiova. A absolvit mai întâi Facultatea de Mecanică, din cadrul Universităţii Craiova, iar în 2002 şi-a obţinut licenţa în Drept. Parlamentar cu state vechi, Iordache este unul dintre specialiştii PSD pe probleme juridice. De asemenea, şi-a dat doctoratul în relaţii economice internaţionale.

Toni Greblă, senator PSD Este de profesie jurist, absolvent al Facultăţii de Drept – Universitatea Bucureşti (1978).  A condus judeţul Gorj înainte şi după Revoluţie ca secretar şi prefect (1990-1993), apoi a trecut la faza internaţională: prim-secretar  la Misiunea României pe lângă Oficiul European al Naţiunilor Unite din Geneva (1993-1997).

Ioan Chelaru, senator PSD A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie (1972-1976) şi Facultatea de Drept, din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi. Are doctorat în ştiinţe juridice şi a mai absolvit Colegiul Naţional de Apărare, instituţie prin care au trecut majoritatea politicienilor (2006). Şi-a început cariera ca avocat în Baroul Neamţ.

Ioan Dîrzu, deputat PSD Este de profesie medic veterinar, dar are şi o bogată experienţă în calitate de manager şi de consilier judeţean. Este deputat de Alba şi reprezintă, în Parlamentul României, locuitorii Colegiului 5, Apuseni-Teiuş, colegiu ce cuprinde şi localitatea Roşia Montană. Se află la primul mandat de parlamentar.

Viorel Ştefan, deputat PSD Este de profesie economist, având un doctorat în economie pe care l-a obţinut la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi. Din 1980 a fost angajat la NAVROM Galaţi, unde a urcat pe scara ierarhică până la funcţia de preşedinte. În anul 1996  intră în politică, iar acum este vicepreşedintele Comisiei pentru buget.

Gabriela Firea, senator PSD Gabriela Firea a lăsat pupitrul ştirilor şi a intrat în politică anul trecut, obţinând un loc în Parlament. Firea este absolventă de Litere, dar a urmat şi două cursuri postuniversitare în cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti. În prezent, este membru în Comisia de Cultură şi Media de la Senat.

Andrei Gerea, deputat PNL   Vicepreşedinte al Comisiei din partea PNL, Gerea a absolvit Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE. A fost, pe rând, electronist, director comercial, respectiv director de sucursală la Banca Ţiriac din Piteşti (2002-2004). În prezent, este liderul grupului liberal din Camera Deputaţilor.

Gigel Ştirbu, deputat PNL Liberalul Ştirbu este teolog, dar renunţat la sutană în favoarea unui post de subprefect. A ocupat, ulterior, funcţia de secretar de stat la Ministerul Culturii şi Cultelor, timp de un an. În prezent, este preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor.

Mircea Dolha, deputat PNL Absolvent al Facultăţii de Drept „Vasile Goldiş“ din Arad, Dolha şi-a început cariera ca administrator al unei firme de transport, a ocupat un post de avocat stagiar şi a intrat în administraţia publică în 2005, ca viceprimar al municipiului Baia Mare şi tot în această perioadă s-a bucurat de un mandat interimar de primar.

Dian Popescu, senator PNL După ce a avut probleme cu legea, Dian Popescu a devenit parlamentar şi membru al Comisiei pentru apărare şi siguranţă naţională din Senat. Popescu este de profesie inginer. A absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic din Craiova (1989-1994), iar ulterior a devenit doctorand al Academiei Naţionale „Mihai Viteazul“.

Petru Ehegartner, senator PNL Membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Ehegartner a absolvit Facultatea de Electrotehnică din Timişoara (1983). În perioada 1991-2012 a fost administrator la două societăţi cu domeniu de activitate în fabricarea de construcţii metalice, respectiv fabricarea utilajelor pentru prelucrarea  metalului.

Ioan Moldovan, deputat PC. Secretar al Comisiei, economistul clujean a ajuns în Parlament pe filiera PPDD. În prezent, Moldovan este membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi consultant tehnic în cadrul S.C. Tehnic Asist. A fost viceprimar al municipiului Câmpia Turzii, in mandatul 2008-2012, din partea PDL.

Haralambie Vochiţoiu, PPDD Un alt vicepreşedinte al Comisiei, Vochiţoiu este unul dintre puţinii membri ai Comisiei care se intersectează cu misiunea parlamentară. Senatorul PPDD a absolvit Facultatea de Mine în 1996, la Universitatea Petroşani. Vochiţoiu a pornit de jos. A fost strungar la UMIROM Petroşani, inginer minier la EM Petrila şi a ajuns la fotoliul de senator.

Tudor Ciuhodaru, deputat PPDD Ciuhodaru este unul dintre cei mai cunoscuţi medici primari de urgenţă, profesor universitar la Facultatea de Medicină Dentară din Iaşi, şi s-a remarcat în politică prin schimbul des de partide. Se află la al doilea mandat de parlamentar şi este membru în Comisia pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor.

Attila Korodi, deputat UDMR   În anul 2001 a absolvit Universitatea Politehnică Bucureşti, inginerie economică în limba germană, iar în 2003 un master în management strategic. Între anii 2007-2008 a fost ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile. În prezent, este membru în Comisia pentru afaceri europene.

Alexandru Vegh, senator UDMR    Este de profesie inginer şi se află la primul mandat de parlamentar. Între 2005 şi 2012 a fost la vârful administraţiei locale, din postura de subprefect şi prefect. În prezent, este vicepreşedinte al Comisiei pentru privatizare şi administrarea activelor statului şi membru în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital.

Oana Manolescu, deputat minorităţi Face parte din Comisia pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor şi reprezintă interesele albanezilor din România. În 1965  a absolvit Facultatea de Chimie de la Universitatea din Bucureşti. Vreme de aproape trei decenii (1969-1996) a fost profesor de chimie la Liceul „Electroputere“ din Craiova.

Mai întâi iese Victor Ponta și vorbește de o sumă de 480-500 de milioane de euro, obligații pe care statul român le-ar avea pentru a ecologiza zona din Roșia Montană și pentru a conserva patrimoniul dacă proiectul minier nu se va face (150 de milioane de euro pentru patrimoniu, restul pentru ecologizare). Apoi, Dan Șova prezintă în Guvern (conform Gandul.info) un document legat de așa-zisele ”beneficii” ale proiectului și sumele pe care ar trebui să le cheltuiască statul român în zonă dacă proiectul nu se va face (revin cu altă ocazie la tâmpeniile cu ”beneficiile”). În documentele prezentate de Șova nu mai e vorba de 480-500 de milioane, ci de 430. Și cu totul altfel distribuite: 46,5 milioane pentru ecologizare, 224,2 milioane pentru patrimoniu și 165 de milioane pentru atenuarea impactului social și infrastructură. Luați un calculator și o să aveți o supriză uriașă: de fapt, totalul de 430 de milioane (vezi facsimilul prezentat de Gandul.info) e 435,7 milioane. Diferența de 5,7 milioane de dolari (care rezultă, negru pe alb, chiar din prezentarea ministrului Marilor Proiecte) arată cu câtă bătaie de joc e tratat proiectul: nu s-a făcut nici măcar o singură verificare a unei adunări banale!!! Totul e, pur și simplu, burtologie!


Contradicțiile nu se opresc însă aici. Documentele prezentate de Șova și declarațiile lui Victor Ponta sunt contrazise de documentele companiei și de hotărâri ale Guvernului României. În fapt, pentru ecologizarea și repararea daunelor produse de fostele exploatări de stat chiar RMGC avansează suma de 23,2 milioane de euro. Nu 46,5 milioane cât apare în documentul lui Șova și nici 330-350 de milioane, cât rezultă din declarațiile premierului! Aceeași sumă (în lei, la paritatea din 2007), o regăsim și într-o Hotărâre de Guvern (HG nr. 644/2007), care prevede cheltuieli necesare pentru aceste operațiuni de 98,7 milioane de lei (asupra faptului că această sumă va fi suportată de statul român indiferent dacă proiectul minier se va face sau nu,vezi analiza de mai jos)!

Să mergem mai departe cu minciunile și contradicțiile. Tot în prezentarea lui Șova, vedem defalcarea ”investițiilor” de până acum făcute de Gabriel/RMGC. Mă opresc doar asupra câtorva cifre pentru a scoate în evidență cacealmaua. Documentul lui Șova (vezi facsimilul de mai sus) vorbește de 74 de milioane de dolari ”cheltuieli juridice, sociale, comunicare administrative” în perioada 1997-2012. Cifrele sunt contrazise flagrant de rapoartele anuale ale Gabriel Resources. Doar între 2008 și 2012 (5 ani din 16), compania a investit 60,5 milioane de dolari pe ”comunicare externă”. În 2011 și 2012 suma chetuielilor judiciare (”legal”, vezi facsimil mai jos) a fost de 12,48 milioane de euro. Practic, cheltuielile cu ”comunicarea externă” (pe 5 ani) și cele cu judiciare (pe 2 ani) ar acoperi suma trecută în documentul lui Șova pentru cei 16 ani, FĂRĂ cheltuieli sociale și administrative!


La capitolul ”Patrimoniu din Roșia Montană”, documentul lui Șova vorbește de 28 de milioane de dolari. Priviți fotografia de mai jos. Pe banerul amplasat de RMGC pe perioada FânFest scrie, cât se poate de colorat,”RMGC a investit 17 milioane de dolari în patrimoniul de la Roșia Montană”!!! (povestea acestei fotografii o puteți citi aici – scoate în evidență o altă minciună grosolană).

Priviți documentul lui Șova și o să mai aveți o surpriză: activitățile legate de strămutare sunt adunate de două ori (!), prima dată separat, la capitolul ”situri strămutare” (50 de milioane), a doua oară ca subcapitol în capitolul ”achiziție proprietăți” (105 milioane)…

Nu intru în alte detalii (lista contradicțiilor între documentele oficiale ale companiei și documentul lui Șova și declarațiile lui Ponta e mult mai lungă). Mai menționez doar un aspect. Legat de cele 224,2 milioane de dolari pe care statul român ar trebui să le investească în patrimoniul de la Roșia Montană, dacă proiectul în sine nu se va face. RMGC a promis că dacă se face proiectul, va ”investi” 70 de milioane de dolari în patrimoniul de la Roșia Montană. Diferența dintre cele 70 și cele 224,2 milioane e dată de patrimoniul CARE VA FI DISTRUS (pentru că e evident că pentru patrimoniul care va fi distrus nu mai e nevoie de nicio cheltuială!). Nu insist acum de ce aceste sume sunt, oricum, umflate (în realitate, e nevoie de mult mai puțin), pentru că e mult mai important un alt lucru: premierul Victor Ponta și ministrul Marilor Proiecte chiar îi cred pe cetățenii români tâmpiți!

La o verificare și confruntare făcută în doar câteva ore am găsit diferențe și contradicții majore . Pur și simplu își bat joc! Habar nu au nici ei, nici cei care le pun la dispoziție documentele astea (și care nu pot face nici măcar o verificare a unei simple oprații de adunare) despre ce vorbesc! Ah, chiar aștept cu nerăbdare ca asemenea documente să ajungă într-o instanță de judecată sau de arbitraj internațională! Și, mai ales, în fața unei instanțe penale! Să vedem cum explică, în fața procurorilor și judecătorilor aceste lucruri!

***

Minciuna cu ”poluarea istorică”

Pentru că tot vorbim de poluarea istorică de la Roșia Montană, se cuvine să revin cu niște date și documente care demontează o altă uriașă minciună a propagandei RMGC și a susținătorilor ei politici, în frunte cu Băsescu și Ponta. Spun RMGC, Băsescu, Ponta și alții că DOAR dacă proiectul minier se va face, se vor repara daunele de mediu produse de fostele exploatări miniere de stat. MINCIUNĂ TOTALĂ: indiferent dacă proiectul minier se va face sau nu STATUL ROMÂN VA SUPORTA aceste costuri! Mai mult, există bani alocați de la bugetul de stat pentru aceste ecologizări, dar aceștia sunt deturnați!

  • După cum am arătat, suma reală necesară pentru aceste lucrări, evaluată și stabilită prin HG nr. 644/2007, este de 98,7 milioane de lei. Dintre aceștia, conform unui răspuns primit din partea Conversmin (companie de stat, aparținătoare de Ministerul Economiei, care se gestionează sumele necesare închiderii minelor și ecologizării fostelor exploatări), până în luna martie a anului trecut, au fost alocați și cheltuiți 16,95 milioane de lei (detalii aici)
  • Conform unui raport al Curții de Conturi, doar într-un singur an (2010), Conversmin cumula ”erori/abateri” de 19,38 milioane de lei. Există numeroase relatări ale presei locale care arată că acești bani au ajuns la diferiți baroni locali (detalii tot aici). Mai mult, conform altor articole din presă, suma totală deturnată de Conversmin s-ar ridica la 80 de milioane de euro (!!!). Așadar există bani alocați pentru astfel de lucrări, dar sunt deturnați. Mai mult, dacă ar exista un interes real, pentru lucrări de ecologizare se pot atrage și fonduri europene.
  • EXTREM DE IMPORTANT: Indiferent dacă proiectul minier se va realiza sau nu, statul român va suporta factura. Acest lucru este prevăzut expres în contractul de societate al RMGC și în licența din 1999.

Contractul de societate al RMGC, art. 5.7. aliniatul 1: ”Urmare a transferului licențelor de concesiune miniere pentru Proiecte de la Minvest catre Societate, până la mutarea de către Minvest a echipamentelor și instalațiilor respective, Minvest rămâne răspunzătoare pentru operațiunile sale în perimetrele respective, precum și pentru eventualele pagube produse mediului ca rezultat al activităților desfășurate în perimetre până la data mutării echipamentelor și instalațiilor, dar care sunt identificate și/sau produc efecte după această dată.”

Licență, art. 7.1.2.: ”După transferul acestei licențe către EUROGOLD RESOURCES S.A (devenită, ulterior, RMGC)., conform art. 7.1.5 al prezentei licențe: a) Toate costurile, chetuielile și obligațiile de demontare și evacuare a echipamentelor și instalațiilor companiei MINVEST S.A. din cadrul perimetrului descris în Anexa B vor fi suportate de către MINVEST S.A.; b)Toate costurile, cheltuielile și obligațiile de reabilitare provocate mediului prin activitatea de exploatare, conform art. 16.1.4. al prezentei licențe vor fi suportate integral de către MINVEST S.A.”

Licență, art. 16.1.4.: ”MINVEST S.A. va fi răspunzător pentru toate daunele aduse mediului înconjurător ca urmare a activităților de exploatare desfășurate înaintea efectuării transmiterii licenței și ale căror consecințe negative pentru mediu se întind și după momentul transferului licenței”

Așadar, chiar dacă RMGC va efectua lucrări de ecologizare pentru daunele de mediu cauzate de fostele exploatări, plata acestora va fi suportată tot de către statul român. Clauze asemănătoare au fost prevăzute și în cadrul privatizării Petrom. OMV Petrom a efectuat ulterior lucrări de ecologizare, după care, în 2008, a pus pe masa României o factură de 511 milioane de euro (peste 75% din prețul încasat de stat la privatizarea companiei). Legat de recuperarea acestor costuri, OMV Petrom a dat statul român în judecată, în 2012, la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris.

Roşia Montană devine turnesolul celor plătiţi de Gabriel Resources, al amatorilor şi al derbedeilor din presă, din politică, din consultanţă şi din tagma păreriştilor. Poamele cad una după alta ca scuturate de pe crengile notorietăţii de proteste şi demonstraţii.

Nu se dezumflă numai personajele care purtau tichia condiţiei lor de sforari şi şantajişti, de trompete şi agenţi de influenţă. Mai cad şi instituţii şi se compromit pretinşi experţi. Cel care s-a autopropus premierul României deşi nici oile nu l-au întrebat vreodată de sănătate, adică Ionel Blănculescu, profeţeşte acum pe DC News criza ţării sale. Consultantul consultanţelor ratate, Ionel Blănculescu, blănculeşte profeţii întunecate. Merită citite pentru a fi selectate pentru o eventuală antologie a penibilului.

Doamne fereşte de profeţiile netoţilor şi ticăloşilor, împlinite din greşeală!

Iată panseurile marca Blănculescu promovate de artiştii promovărilor mascate.

Victoria manifestanţilor din Piaţa Universităţii poate lăsa România încă un deceniu fără industrie, iar o criză severă va izbucni în circa 6-8 luni, din cauza blocării investiţiilor străine. Cedarea în faţa ”terorismului eco” a dat un semnal negativ pe toate pieţele de capital și a scăzut credibilitatea ţării, într-un moment în care prindea contur un proiect de tranzit prin Kazahstan și România a 5% din exporturile Chinei. Planul de a avea în ţară un hub energetic regional a căzut, de asemenea, susţine analistul economic Ionel Blănculescu.

Nici când sunt cu pistolul la tâmplă, americanii nu negociază cu teroriştii, pentru a nu crea un precedent, care ar escalada cererile acestora, a declarat Blănculescu. Din păcate, la noi s-a cedat la presiunea străzii, la emoţie, într-un domeniu unde era necesară raţiune. De acum, vor lua la rând toate marile proiecte: au început să se mobilizeze împotriva Cernavoda, reactoarele trei şi patru, vor pune în discuţie barajul Tarniţa, proiectul Chervron, exploatările Exxon-OMV, din Marea Neagră. De ieri, nu mai avem pe ce ne baza dezvoltarea. Uitaţi de locuri de muncă în orice domeniu, uitaţi de creşterea PIB, de protecţie socială! La momentul actual, România este lovită mai rău decât dacă ar fi pierdut un război.

Totuşi, pierderile pentru Roşia Montană nu pot avea un impact mai mare decât valoarea redevenţelor pierdute şi a despăgubirilor, dacă se vor plăti!

Ba da. Mediul investiţional a primit un semnal extrem de puternic: este o ţară instabilă, care nu îşi respectă angajamentele, unde contractele nu contează, fiindcă apar noi legi sub presiunea străzii. La nivel global, această imprevizibilitate te scoate din orice plan de investiţii. Turcia a păţit ceva similar, a dat cu piciorul la peste 30 de miliarde de euro, după ce a pierdut organizarea Olimpiadei, din cauza Piaţei Taksim. Competitorii profită de turbulenţele interne, ca să nu spun spun că le şi generează, în unele cazuri.

Concret, ce proiecte de investiţii sunt aruncate în aer de către cei din Piaţă?

Toate. Am pus cruce energiei nucleare, explorărilor pentru petrol, planului de a avea un hub energetic zonal, în România. Săptămâna trecută, China a semnat cu Kazahstanul 29 de contracte, în valoare de 30 de miliarde de dolari. Este parte din planul strategic de a trimite 5% din exporturile chineze, prin Kazahstan în Portul Constanţa, apoi pe calea ferată şi pe Dunăre, în Europa. Într-un astfel de climat investiţional, nu văd realizat proiectul. Lucram şi la interconectări, pentru exportul de energie, dar este evident că nu vom mai avea producţie nici pentru intern, fiindcă ecologiştii vor începe să atace celelalte proiecte. Oricum, investitorii privaţi nu mai riscă, în România.

Nu pot avea sprijin public protestele eco pentru blocarea proiectelor de infrastructură.

Poate, dar nu există bani pentru autostrăzi sau canale, speram să-i atragem, în parteneriat cu privaţii. Dacă se renunţă la proiectele energetice, deci la dezvoltarea industrială, de ce s-ar mai băga cineva să finanţeze autostrăzi? Putem să le punem cruce şi acestor proiecte de infrastructură. Nimeni din Piaţă nu s-a gândit la consecinţe: ce vom face mâine, cum asigurăm dezvoltarea ţării, unde vom lucra, de unde creştere economică? Din muşeţel şi plimbat cu bicicleta, nu prea cred că vor trăi 20 de milioane de oameni.

Protestatarii par a fi din clasa de mijloc. De ce nu înţeleg că vor fi afectaţi, dacă economia stagnează?

Nu cred că se gândesc, iar cei care îi manipulează, exact asta vor. De fapt, nu e doar în România această problemă. Europa se dezindustrializează, la presiunea ecologiştilor, care preferă să moară oameni de foame, ca să salveze mediul. Este un curent care vine din comunism, când URSS bloca dezvoltarea Europei agitând tematica ecologistă. Există, însă, o ironie a sorţii: în România, clasa mijlocie nu este la fel de bine protejată ca în occident. În 6-8 luni, ne vom confrunta cu o criză fără precedent, cu probleme în asigurarea finanţării, de la proiectele europene până la întreţinerea drumurilor sau plata pensiilor, pentru că nu au de unde veni banii către stat, dacă nu merge economia. Înainte de mijlocul anului viitor, va fi vizibil dezastrul şi nicio categorie socială nu va scăpa de criză.

Sursa articol: www.dcnews.ro

  • Realitatea.net:

RMGC se teme de acuzaţii de corupţie. Gabriel Resources nu are banii necesari continuării exploatării

Noi dezvăluiri în cazul exploatării miniere de la Roşia Montană. Potrivit raportului anual al companiei Gabriel Resources, document care a fost transmis la redacţia Realitatea TV, canadienii recunosc că au bani, însă doar pentru începerea exploatării. Mai mult, investitorii spun că nu se pot asigura împotriva tuturor riscurilor care pot apărea şi, cel mai important, nu pot garanta că aurul pe care-l vor extrage va putea fi şi comercializat. Totul vine în contextul în care Guvernul României mizează deja pe nişte profituri sigure şi pe sute de tone de aur exploatate.

În raportul anual al companiei, cei de la Gabriel Resources recunosc indirect că, din cauza problemelor politice şi a instabilităţii legislative din România, pot fi percepuţi ca săvârşind fapte de corupţie. Noi am traduce aceste fapte drept lobby-ul făcut de canadieni în presa românească şi printre politicieni.

“Operaţiunile principale ale Gabriel Resources se desfăşoară în România, stat care potrivit Transparency International este perceput ca având un nivel destul de ridicat de corupţie comparativ cu restul Europei. Gabriel Resources nu poate să prevadă natura, domeniul de aplicare sau efectele pe care le-ar putea avea viitoarele reglementări legale, şi de asemenea nu poate să prevadă modul în care legile actuale din România sunt puse în aplicare şi interpretate.” Sursă: Raport Anual Gabriel Resources

Canadienii recunosc de asemenea că nu vor putea acoperi toate riscurile de la Roşia Montană.

“Societatea poate alege să nu să se asigure împotriva anumitor riscuri din cauza unor condiţii, a unor excepţii, a unor costuri sau din alte considerente. Iar în cazul în care va apărea o astfel de răspundere, pentru care asigurarea fie nu este suficientă, fie nu există, aceasta ar putea avea un impact negativ major asupra capacităţii companiei de a începe sau de a continua operaţiunile desfăşurate, urmând ca rezultatele acestora, coroborate cu situaţia financiară a companiei ar putea genera o scădere a valorii acţiunilor acesteia.”
Sursă: Raport Anual Gabriel Resources

În raportul anual al companiei, cei de la Gabriel Resources spun clar că nu au banii necesari pentru toate etapele exploatării miniere de la Roşia Montană.

“În timp ce Gabriel Resources dispune de resurse financiare suficiente pentru finanţarea activităţilor care au fost autorizate la Roşia Montană Gold Corporation, compania nu dispune de resursele financiare necesare pentru a încheia lucrările autorizate deja, nici pentru a cumpăra drepturile de proprietate asupra întregului teritoriu ce urmează a fi exploatat şi nici fonduri pentru a construi mina de la Roşia Montană.”
Sursă: Raport Anual Gabriel Resources

Şi nu în ultimul rând, canadienii nu sunt siguri nici de cantitatea de aur pe care o vor exploata.

“Estimările cu privire la rezervele şi la resursele minerale cuprinse în acest Raport Anual sunt doar estimări, şi nu există certitudinea că va putea fi exploatată o cantitate anume de aur sau de alte minerale şi de asemenea, nu există certitudinea că rezervele şi resursele de minereuri identificate vor putea fi şi viabile pentru comercializare.”
Sursă: Raport Anual Gabriel Resources

Cu alte cuvinte, şi pentru canadienii de la Gabriel Resources investiţia de la Roşia Montană este una plină de riscuri şi mai ales necunoscute. Singurele care au venit cu cifre bătute în cuie sunt autorităţile române, care nu ţin cont nici măcar de preţul aurului care se poate deprecia oricând.

Cornel Nistorescu: Cazul Roşia Montană e cel mai mare scandal de corupţie din istoria postbelică

Jurnalistul Cornel Nistorescu susţine că au fost cumpăraţi jurnalişti, politicieni, experţi pentru a se declara favorabili proiectului RMGC.

A fost cumpărată lumea politică. Oameni din guverne alternative, a fsot cumpărată presa, cumpăraţi şi mituiţi jurnalişti, fie în mod direct, fie prin plimbări la capătul lumii, au fost implicaţi demnitari ai statului român. Omul care a semnat asocierea Septimiu Câmpeanu, adus de Vasile Blaga de la Oradea, este director administrativ la Regal Petroleum. Operaţiunea asta a fost făcută cu Mihail Ianeş, omul care a dat proprietăţi în zona de explorare a petrolului. Lui Frank Timişi şi RMGC, sunt alte denumiri. Un anume parlamentar PDL şi-a făcut o firmă pe numele fiului lui s-a asociat cu Frank Timiş şi şi-a făcut firme care explorează în Marea Neagră. Au fost cumpăraţi şi experţi şi opinenţi în dezbaterile publice. Au fost produse filme şi spoturi în care joacă ţăranii, au fost plătiţi. Nu e dreptul lor să contrafacă o dezbatere pentru a obţine o decizie a statului”, a declarat Cornel Nistorescu, la Realitatea TV.

Miliardarii care se bat pe Roşia Montană, printre cei mai bogaţi americani

John Paulson şi Thomas Kaplan, doi dintre acţionarii Gabriel Resources, şi George Soros, implicat indirect în proiectul de exploatare minieră, au avut un an prosper, potrivit topului celor mai bogaţi americani.

Publicaţia americană de business Forbes a publicat recent clasamentul anual al celor mai bogaţi oameni din SUA, top în care se regăsesc şi cei trei investitori implicaţi şi în proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană prin participaţii deţinute în cadrul Gabriel Resources, scrie adevarul.ro. 

Investitorul de origine maghiară George Soros are cea mai impresionantă avere dintre aceştia, cu 20 de miliarde de dolari care-l plasează pe al nouăsprezecelea loc în clasamentul cu 400 de poziţii.

Acţionarul majoritar al companiei Gabriel Resources nu se lasă cu nimic mai prejos de miliardarii americani implicaţi în proiectul de exploatare minieră. Beny Steinmetz este considerat cel mai bogat israelian, cu o avere estimată de Forbes la peste patru miliarde de dolari.

Thomas Kaplan, istoric şcolit la Oxford transformat în investitor în resurse naturale are o avere de 1,3 miliarde de dolari. Comparativ, cel mai bogat american rămâne Bill Gates, fondatorul Microsoft, cu o avere de 72 de miliarde de dolari. Mai multe pe adevarul.ro.

Geolog: Roşia Montană, “UN DEPOZIT BANCAR NATURAL”

Geologul Aurel Sîntimbreanu a declarat la REALITATEA TV că cei care au protestat la Roşia Montană nici măcar nu sunt mineri. “Cei care cer locuri de muncă sunt din zonele limitrofe, mulţi n-au nicio cunoştinţă despre minerit. Sunt din Abrud şi Câmpeni, angajaţi de companie”, a spus geologul la REALITATEA TV.

Geologul Aurel Sîntimbreanu a declarat la REALITATEA TV că cei care au protestat la Roşia Montană nici măcar nu sunt mineri. “Cei care cer locuri de muncă sunt din zonele limitrofe, mulţi n-au nicio cunoştinţă despre minerit. Sunt din Abrud şi Câmpeni, angajaţi de companie“, a spus geologul la REALITATEA TV.

Acesta a precizatcă Roşia Montană este un “depozit bancar natural”. “Roşia Montană este un depozit bancar natural de care să se bucure toate generaţiile, Roşia Montană trebuie gândită ca un parc turistic, e nevoie de reorganizare şi regândirea gospodăriilor ţărăneşti”, a spus geologul Aurel Sîntimbreanu la REALITATEA TV.

Sîntimbreanu a precizat că noţiunea de minerit nu-şi mai are loc la Roşia Montană. “Acum sunt alte meserii. Cu mare regret spun noi vom fi oameni de serviciu, ei vor veni cu unităţi specializate pentru a realiza o aşa mare capacitate o producţie”, a mai spus geologul.

Domnul Ștefan Marincea, directorul general al Institutului Geologic al României, a avut amabilitatea de a răspunde câtorva întrebări, puse de Select News, pentru clarificarea metodelor și consecințelor unei eventuale exploatări a aurului și argintului la Roșia Montană în condițiile exploatării propuse de Roșia Montană Gold Corporation dar și despre existența unei alternative mai puțin poluante.

SN: Care este principalul risc în privința unei eventuale exploatări a  aurului și argintului la Roșia Montană?

Dir. Maincea: Principalul risc al proiectatei exploatări a Au (aur) și Ag (argint) de la Rosia Montană este cel de mediu, legat în principal de uriașul bazin de decantare a șlamului cianurat prevăzut în proiect. Proiectul prezentat de Roșia Montană Gold Corporation (menționată în cele ce urmează ca RMGC) nu își propune să cianureze un concentrat de minereu, ca în majoritatea proiectelor de acest tip care se derulează în lume sau ca în proiectele similare din Europa (Finlanda, Suedia), ci întreaga masă minieră. Consecința acestui procedeu va fi producerea unei cantități uriașe de șlam cianurat: între 214.905.000 și 256 926 000 tone. Un iaz (bazin) de decantare cu o suprafață de 363 de hectare, dintre care 45 de hectare sub apă, va prelua toată această cantitate de șlam, care va fi reținută de un baraj cu înălțime de 188 metri și lungime de circa 600 de metri, construit pe cursul Văii Corna. Valea Corna este o vale activă, alimentată de izvoare chiar pe amplasamentul viitorului iaz de decantare, afectată de fisuri din sistemul faliei Cornei.

Observațiile de teren arată că bazinul de decantare de pe Valea Corna prezintă numeroase riscuri de mediu, anume: (1) riscul alunecărilor de teren (o „desprindere” poate fi clar observată pe versantul estic al văii); (2) prezența unui număr mai mare de falii decât cel figurat în studiul RMGC; (3) permeabilitatea mare a versantului stâng al văii, care conține gresii și nu „formațiuni argiloase” după cum susține proiectul. Riscul de contaminare a pânzei freatice este mai mult decât evident.

Dr. Stefan Maincea, directorul general al Institutului Geologic al României.

SN: Puteți explica pe scurt, în măsura în care este posibil, care este fluxul tehnologic care va fi utilizat la Roșia Montană?

Dir. Maincea: Tehnic, proiectul își propune procesarea a toată masa mineralizată (214,9 milioane de tone!) prin sfărâmare, aducere în pulbere, tratare cu cianuri prin metoda absorbției în cărbune activ (carbon-in-leach = CIL) într-un circuit, apoi recuperare a Au și Ag absorbite în cărbunele activ prin electroliză ignee și topire. Lipsesc total atât preconcentrarea minereului printr-un procedeu oarecare (flotare, concentrare gravitațională) cât și oxidarea minereului de sulfuri (refractar) care ocupă o pondere de circa 5 % din masa minieră, procedee aplicate în alte exploatări de amploare din Europa (ex. Kittila, Finlanda). Deci fluxul tehnologic este simplu: extracție în carieră, măcinare, cianurare.

SN: Exista o alta variantă tehnologică de exploatare?

Dir. Maincea: Evident, și dacă ne referim la cele utilizate în acest moment în Uniunea Europeană, trebuie să completăm fluxul tehnologic cu faze de concentrare și de oxidare a minereului, după cum am menționat anterior. Masa de minereu de procesat prin cianurare în circuit închis sau utilizând o metodă alternativă precum cea cu  tiosulfat de sodiu, s-ar reduce cu  90 % și s-ar crea alte câteva sute de locuri de muncă în uzinele (facilitățile) de flotație și de oxidare (pentru că am menționat proiectul de la Kittila, din Finlanda, putem spune că acolo oxidarea se face în tancuri închise, prin barbotare cu oxigen, sub presiune). Dacă concentrarea s-ar face prin flotare, ca în vechea exploatare din perimetru, s-ar folosi reactivi biodegradabili în 6 luni, spre deosebire de cianuri, care sunt fotodegradabile, în condițiile de climat ale zonei, în circa 120 de ani.

Ceea ce vedeți mai jos e un instrument de luptă. O sinteză a problemelor Afacerii Roșia Montană, care ar trebui să ajungă pe masa fiecărui deputat și senator. Pentru a reuși să-și facă o minimă imagine de ansamblu asupra cazului. În același timp, este un MANIFEST pe care vă rog nu doar să-l citiți, ci și să-l distribuiți. Dacă aveți posibilitatea, pe www.rosiamontana.org (aici) îl găsiți în format .pdf, pentru a-l putea printa și distribui prietenilor, cunoscuților, rudelor care nu au acces la internet și/sau  nu sunt obișnuiți să citească în format electronic.

Precizez că acest raport este o sinteză, realizată de către Campania ”Salvați Roșia Montană!”. La finalul articolului există o listă de note și link-uri care, la rândul ei, nu este exhaustivă. Sunt informațiile minime necesare pentru a putea înțelege cazul și pentru a putea contracara manipulările propagandistice și minciunile companiei și ale celor care o susțin.

Ca orice manifest, regula e cunoscută: CITEȘTE ȘI DĂ MAI DEPARTE!

[…]

Negociatorii de la FMI au cerut includerea în acordul refăcut cu România ca Guvernul să se angajeze ca, până în 2016, să nu mai fie companii cu capital majoritar de stat, cu excepţia unor domenii strategice. În cele din urmă s-a renunţat la această clauză, a declarat ministrul Economiei Varujan Vosganian, citat de Mediafax

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat că este nevoie de un angajament politic pentru ca în 2016 statul să mai deţină participaţii majoritare doar la unele companii energetice şi din domeniul apărării.

“Ar trebui un angajament politic ca până la finalul mandatului, în 2016, să nu mai fie companii cu capital majoritar de stat. Am spus şi FMI, care a cerut includerea în acordul refăcut a acestui angajament, dar până la urmă s-a renunţat. Am spus ca în doi ani să nu mai existe în România, cu excepţia unei zone din energie şi nucleului de securitate, companii cu capital majoritar de stat”, a declarat Vosganian citat de Mediafax.

Ministrul Vosganian ne prezintă o situatie ceva mai ”fericită” decât cea a Greciei. Desigur, datoriile României la FMI și CE sunt cu vreo 200 de miliarde de euro mai mici decât cele ale Greciei, iar țara nu este condusă de un ”Task Force” de birocrați de la Bruxelles, instalați în cele mai importante ministere, asa cum se întâmplă la Atena.

În Grecia, Comisia Europeană și FMI insistă pe închiderea sau privatizarea urgentă a industriei de apărare, reprezentată de Hellenic Defense Systems (EAS). În caz contrar, primirea unei tranșe de un miliard de euro din imprumutul UE-FMI, în luna octombrie, iese din discuție.

Guvernul elen a propus Bruxelles-ului un plan de reformă a EAS, arătând că această companie nu poate fi lichidată, din cauza îngrijorărilor guvernului legate de apărarea nationala. Grecia este, de altfel, un importator mare de echipamente militare și un client fidel a Germaniei și Suediei în acest domeniu. Însă Comisia nu vrea să audă de aceste considerații și a trimis un e-mail guvernului elen în care arată că propunerile privind restructurarea companiei și/sau pensionarea timpurie a angajaților sunt inacceptabile, din cauza costurilor.

În Polonia se poate altfel

Că se poate si altfel, cu o altfel de politică economică și cu o altfel de strategie față de marii membri UE, o arată Polonia.La începutul lunii septembrie, cea mai importantă companie poloneză de apărare, Polish Defence Holding (PDH), s-a angajat luni într-un parteneriat cu Boeing pentru a explora domenii în care cele două ar putea coopera în viitor. În acelaşi timp, PDH împreună cu BAE Systems au prezentat în cadrul expoziţiei MSPO de la Kielce tancul PL-01, o colaborare care facilitează şi o eventuală reorientare a PDH în vederea extinderii peste graniţele polone. Polonia a și semnat un contract cu India pentru livrarea a 200 de vehicule blindate. Foarte interesant, Ministerul de Finanțe al Poloniei este singurul acționar al PDH.

În Grecia, situație similară cu cea de la EAS și la Larco General Mining and Metallurgical Company, care este unul dintre cei mai mari producători de nichel din lume, o piață pe care oligarhii ruși dețin primele poziții. Larco a intrat de curand în portofoliul Autorității elene pentru privatizare (TAIPED), creată la cererea FMI, pentru a se ocupa cu privatizarea activelor statului. TAIPED deține peste 52% din actiunile Larco, restul revenind Băncii Naționale Elene și companiei naționale de electricitate. Numai că TAIPED a menționat de la început că Larco nu va putea fi privatizată și a propus, sună cunoscut, lichidarea companiilor și vinderea bucată cu bucată a proprietăților companiei.

În Grrecia totul se vinde bucată cu bucată

Lovitura finală în afacerea privatizării industriei miniere din Grecia, scrie Kathimerini, a venit în luna martie, când Comisia Europeană a pornit o investigație legată de subsidiile primite de acest sector din partea statului, de peste 105 milioane de euro, care ar încălca legislația european privind concurența. Comisia insistă pe acest subiect și mai aduce ca argument pentru privatizare sau închiderea companiei prețul mare al electricității (care înseamnă 30% din costurile de producție a nichelului și a altor metale neferoase), care face produsele necompetitive la nivel internațional. Inchiderea Larco ar insemna pierderea a 1.500 de slujbe și a încă 4.000 legate indirect de Larco. Oricum, angajații nu au fost plătiți de luni de zile.

Soluția ”miraculoasă”

Cu toate acestea, premierul Greciei, Antonis Samaras, a declarat, pe 10 septembrie, în cadrul unui discurs ținut la Salonic, că economia Greciei își revine ”Începând cu anul viitor vom avea o nouă scădere a datoriei, la care s-au angajat să contribuie creditorii noștri”, a spus Samaras. Desigur, el și miniștrii săi au soluții pentru creșterea economică. In timp ce minele de nichel se închid, există soluția miraculoasă a minelor de aur.

Companiile Eldorado și Glory Resources dezvoltă, în total, patru mine de aur în Grecia și au promis că vor transforma Grecia în cel mai mare producător de aur din Europa. Companiile australiene si canadiene au început să întrevadă posibilitatea unor profituri mult mai mari in Grecia, într-un moment în care activitatea guvernamentală este supervizată de așa-numita Task Force Greece, condusă de un fost vicepreședinte BERD-neamțul Horst Reichenbach.

Până ca Grecia să fie nevoită să apeleze la FMI și UE, European Goldfields, compania care deținea proiectele miniere amintite a avut nevoie de cinci ani pentru a obține permisele de mediu. Însă după ce țara a fost lovită de criză, atitudinea guvernului s-a schimbat. ’’Grecia s-a trezit și a devenit conștientă de potențialul minier. Politicienii realizează că o poziție în favoarea proiectelor miniere este o soluție pentru crearea locurilor de muncă’’, spunea, în decembrie 2012, un reprezentant al australienilor de la Glory Resources, citat de Bloomberg.

Care locuri de muncă? Eldorado a creat 800 de locuri de muncă mina Skouries, de lângă Salonic. A mai promis, la începutul acestui an, că va mai angaja 200 de persoane.

Numai că, în iulie 2012, Eldorado a anunțat că va amâna începerea producției la mina Skouries și își va reduce cheltuielile cu 35%. Decizia este motivată de scăderea prețului aurului (cu 22% în 2012). În această vară, Reurters cita mai mulți specialiști care estimau că, dat fiind că reducerea costurilor de exploatare a aurului este foarte dificilă, cel mai probabil scăderea prețului aurului va duce la inchiderea activităților miniere, până o nouă revenire pe burse.

Așadar aceasta este ceea ce au primit grecii, cărora li s-a promis, din nou sună cunoscut, că țara lor va fi cel mai mare producător de aur din Europa. Prețul aurului a fost cel care a dictat și astfel ne putem întreba dacă întregul proiect de la Roșia Montana nu este mai mult legat de speculațiile bursiere de la Toronto decât de profitabilitatea exploatării din România. Să nu uităm că listarea la bursa din Toronto s-a produs în 2000, când nu începuse nicio exploatare și nici avizele necesare nu erau obținute, lucru care poartă un cel puțin vag iz de speculă.

 

afis-rm


Categorii

Acordul cu FMI, ROSIA MONTANA, Teroarea "terorismului", Tradatori si lichele

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

8 Commentarii la “COMISIA CIANURISTILOR: PROSTIRE PE FATA? Proiectul RMGC: distrugerea a patru munti si crearea unui MEGA-BAZIN de CIANURI/ Minciunile cuplului PONTA-ŞOVA/ “Terorismul ecologic” si disperarea mercenarilor de presa cumparati de GOLD/ GRECIA, TROIKA SI AURUL

  1. Tocmai ca UE a vizat distrugerea industriei si economiei tarilor ” periferice ” pentru ca mai apoi sa le poata santaja resursele si bogatiile.
    Iar cine le sta impotriva, sigur, se cheama ” teroristi ” ecologici, cuvantul magic al NWO. Pai cine este terorist ecologic, cel care distruge mediul si otraveste populatia, sau cei care sunt impotriva acestei crime ? Acuma tocmai adevaratii teroristi striga la cei pasnici ca sunt teroristi.

  2. Un interviu cu presedintele Academiei Romane, dl. Ionel Haiduc, pe care l-am revazut cu bucurie si tristete pentru ca a raspuns multor intrebari ale mele.
    N-ar fi rau daca ai nostri parlamentari din comitii si comitete sa-l vada inainte de a mai lua orice hotarare.

    https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=WyQVHoGrG4g

  3. Zice Hristos in Evanghelie tare frumos si intelept:

    TATAL MINCIUNII ESTE DIAVOLUL.

    Iar fiul minciunii Ponta. Nu poate pomul minciunii decat sa aduca roade de la tatal sau diavolul…

  4. @ D:

    Acuma nu o fi singurul fiu… Nici macar din conducerea romaneasca actuala.

  5. Cred ca stiati, dar pun asta pt ca nu-mi aduc aminte sa mai fi vazut-o aici, a 8-a din cele 15 propuneri ale USL de guvernare, din aprilie 2012:

    8. Respingerea Proiectului Rosia Montana cu evaluarea pe trei zone: mediu, protejarea interesului national si combaterea coruptiei politice.

    Se gasesc chiar pe victorponta.ro: http://www.victorponta.ro/content/cele-15-propuneri-ale-usl-de-guvernare
    sau aici: http://www.curierulnational.ro/Politic/2012-04-28/Cele+15+propuneri+ale+USL+pentru+guvernare

    Deci ma fac ca nu inteleg: cu un an in urma una dintre propunerile tale de guvernare (!) era RESPINGEREA proiectului, si acum faci lobby PENTRU proiect??? 😮

  6. Pingback: PROPAGANDA AGRESIVA A RMGC PUNE IN PERICOL LIBERTATEA DE OPINIE. Cazul jurnalistei Miruna Munteanu - Recomandari
  7. Pingback: ROMANIA OTRAVITA – Reportaj cutremurator “In premiera” despre DEZASTRELE ECOLOGICE de la Geamana (Rosia Poieni) si Baia-Mare (video+transcript) - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare