Concluzia summit-ului religios mondial de la Bordeaux: AVEM NEVOIE DE O CONDUCERE MONDIALA MAI PUTERNICA

25-05-2011 5 minute Sublinieri

Convergenta mesajelor ”reprezentantilor marilor religii” cu cele ale liderilor lumii intruniti in tot felul de G-uri (8, 20) nu este o premiera, ci deja devine o regula, o procedura. Pentru a urmari modul in care liderii religiosi pun umarul la edificarea institutiilor supranationale globaliste care tind catre un guvern mondial, a se vedea trimiterile din josul articolului. Ceea ce remarcam, pe scurt, din documentul summitului de la Bordeaux este ca se ating toate temele majore propagandistice ale “noii ordini” – terorism, ‘schimbari climatice’ (adica incalzirea globala redenumita, pentru a se recredibiliza), criza economica, “programe de actiune mereu mult mai eficiente’ si inclusiv ‘apararea ordinii mondiale’, toate justificand, desigur, un ”raspuns global”, nevoia de ”reformare a guvernului mondial” si, nu se putea altfel, o… ”conducere mondiala mult mai puternica”… Cam la fel vedea lucrurile si Papa Benedict in Encicilica sa celebra din 2009. Adica exact cum le doresc si institutiile masonice trans-nationale si trans-religioase… Ce de “coincidente”… Dar pe noi, credinciosii, calugarii si preotii de rand ne intreaba cineva ce vrem si cum vedem lucrurile? Biserica Greciei a dat deja  adevaratele explicatii si, totodata, a formulat un raspuns hotarat, curajos si duhovnicesc, inca de la Craciunul trecut:

„CATRE POPOR”: MARTURISIRE ESENTIALA A SINODULUI BISERICII GRECIEI DESPRE PLANUL DE INROBIRE MONDIALA SI REMEDIILE DUHOVNICESTI

Intre 23 si 24 mai s-a reunit la Bordeaux Summitul religiilor lumii, programat inainte de desfasurarea summit-ului G8. Cei 60 de participanti, veniti din diferitele tari ale G8 si reprezentand marea diversitate a familiilor religioase, au reflectat la principalele mize ale timpului nostru, fie pe plan economic, financiar, politic sau de mediu. Mitropolitul Emanuel al Frantei [mitr. al Patriarhiei Ecumenice pentru Franta si Presedinte al Adunarii Episcopilor Ortodocsi din aceeasi tara – n.n.] a fost organizatorul acestei intalniri si a stiut, in respectul diferitelor religii prezente, sa genereze un consens puternic asupra necesitatii unei participari a responsabililor religiosi ai lumii la o reflectie globala.

Intalnirea s-a terminat prin publicarea unei declaratii comune care a fost transmisa autoritatilor franceze careia ii revine, in acest an, prezidarea G8 si G20. Documentul subliniaza necesitatea construirii unei lumi a pacii pe pilonii dreptatii, compasiunii si reconcilierii.

Proiectul de Declaratie a responsabililor religiosi de la Summitul de la Bordeaux

Acum trei ani, in chinurile celei mai rele crize financiare pe care lumea a cunoscut-o vreodata de la Marea Depresie, liderii lumii s-au reunit la Washington pentru primul Summit G20. Li s-a parut necesar ca pentru o criza globala sa se gaseasca un raspuns global.

Noi, responsabilii religiosi reuniti la Bordeaux in aceste zile de 23 si 24 mai 2011, afirmam convingerea noastra ca noua coeziune aparuta intre State trebuie intarita si extinsa, pentru a include alte State si parti interesate, si ca ea trebuie sa se traduca prin programe de actiune mereu mult mai eficiente. Doar un parteneriat extins si intemeiat in mod solid pe preocuparile comune poate spera sa rezolve problemele structurale care se pun astazi si pe termen lung in domeniile economiei, dezvoltarii, si schimbarii climatice.

Printre altele, notam ca actualitatea in lume, in mod particular in Orientul Mijlociu si in Africa de Nord, face sa apara o cerinta a tuturor popoarelor pentru a le vedea recunoscuta demnitatea fundamentala. Aceasta trebuie sa includa, in egala masura, protectia drepturilor la libertate religioasa, ca si cele la autodeterminare politica. Statele trebuie sa conlucreze pentru asigurarea protectiei minoritatilor, si sa faca fata realitatii numarului crescand de imigranti, luand in considerare situatia, nevoile si drepturile lor.

In calitatea noastra de responsabili religiosi, ne-am adunat inaintea Summiturilor G8 de la Deauville din 26 si 27 mai 2011 si inaintea lui G20 de la Cannes din 3 si 4 noiembrie 2011, pentru a reflecta asupra ordinii lor de zi. Propunem reflectiile noastre participantilor acestor Summituri si ii incurajam sa elaboreze un parteneriat mai puternic si mai strans pentru a infrunta provocarile comune. Reflectiile si recomandarile noastre, sunt enuntate in cele ce urmeaza; ele dezvolta numeroase teme abordate in cadrul Summiturilor precedente ale responsabililor religiosi care s-au tinut in Anglia (2005), Rusia (2006), Germania (2007), Japonia (2008), Italia (2009) si Canada (2010).

Reformarea Guvernarii Mondiale

G8 si G20 ofera amandoua un forum important pentru intalnirea si coordonarea actiunilor liderilor lumii, si aceste intruniri ar trebui sa-si vada legitimitatea intarita, astfel incat sa poata oferi o guvernare mondiala mult mai eficace. Aceste reuniuni trebuie sa aduca mai degraba o completare Adunarii Generale a Natiunilor Unite si a altor procese ale ONU, iar nu sa le submineze.

Trebuie luate masuri pentru ca G8 si G20 sa se inscrie mult mai formalizat [in sensul de forma recunoscuta, oficiala, nu de forma n.n.] in cadrul sistemului Natiunilor Unite. G20 trebuie sa-si deschida portile tarilor slab dezvoltate, si totodata sa furnizeze un sediu permanent Uniunii Africane, Americii Latine, precum si organismelor regionale din Asia.

Functionarea lui G8 si G20 trebuie sa fie facuta mult mai transparenta, astfel incat societatea civila si organismele religioase sa poata lua parte la lucrarile lor, influentand deciziile si asigurandu-se ca angajamentele sunt bine luate si respectate.  Bilantul sarac al promisiunilor facute de-a lungul G8 demonstreaza importanta cruciala a acestui fapt.

Situatia Macro-Economica

Numeroase situatii care au provocat reuniunea G20 in noiembrie 2008 nu au fost inca abordate. Guvernele au fost indreptatite sa ia masurile convenite pentru a redresa sistemul financiar. Totusi, aceste masuri necesare pentru reglarea sistemelor financiare, nu au fost inca nici adoptate, nici aplicate.

Criza a pus in lumina faptul ca pietele nereglementate nu sunt in mod necesar eficiente, stabile, sau capabile de autoreglementare. Tarile G8 si G20 ar trebui sa lucreze mai curand pentru a asigura crearea unui echilibru mai bun intre piete si State, decat sa incerce sa se intoarca la lumea, asa cum era ea inaintea crizei.

Este urgent si indispensabil sa se stabileasca un solid cadru de reglementare pentru a preveni viitoare crize financiare si pentru a proteja persoanele cele mai vulnerabile. Fiecare tara are propria responsabilitate pentru a trata aceste probleme in contextul propriei sale economii. Dar tarile G8 si G20 au responsabilitatea sa atace aceste probleme cand apar sub o forma transfrontaliera (globala).

Schimbarile climatice

Schimbarile climatice fac deja viata oamenilor mult mai dificila in intreaga lume. Persoanele desemnate de societatea noastra sa evalueze riscurile (climatologi, si companii de asigurari), au facut legatura intre recordul de caldura in lume pentru anul 2010 si rata in crestere a catastrofelor naturale. Securitatea actuala si viitoare a tarilor G20 si a celor slab dezvoltate este in pericol. Astfel, tarile G20 ar putea si ar trebui sa creasca nivelul actual al ambitiilor lor intarind angajamentul politic mondial pentru actiune si asigurand punerea la punct a unui tratat constrangator, de care lumea are atata nevoie.

Tarile G20 sunt responsabile de aproximativ 80% de emisia mondiala de gaz cu efect de sera. Ele trebuie sa ia rapid masuri care sa asigure investitii cu o productie scazuta de carbon si sa repuna planeta pe calea diminuarii concentratiei de CO2 in atmosfera, aducand la 350 ppm in loc de 390 ppm inrregistrat astazi. Tarile dezvoltate, si cei mai mari poluatori trebuie sa preia conducerea miscarii pentru reducerea emisiilor, si pentru a crea un fond financiar pentru a finanta tehnologiile necesare unei economii sarace in emisii de CO2.

Este in interesul lumii ca aceste noi tehnologii sa fie utilizate pe calea cea mai larga posibila. Aceasta semnifica faptul ca noile tehnologii dezvoltate sa fie accesibile in mod gratuit pentru tarile in curs de dezvoltare.

Impasul acestor ultimi ani sugereaza ca liderii lumii nu au ajuns inca la un consens asupra implicatiilor enormelor schimbari deja survenite pe planeta noastra dupa cresterea cu ceva mai putin de un grad a temperaturii. Liderii lumii nu au stabilit inca un consens nici asupra numeroaselor posibilitati pe care le-ar putea aduce trecerea la o economie cu o emisie scazuta de CO2, pentru o noua dinamica economica.

Dezvoltare

In contextul actual al rigorilor bugetare, este imperativ ca bugetele de ajutorare [a tarilor sarace, n.n.] sa fie nu doar mentinute, ci chiar sa creasca, pentru ca tarile se forteaza sa onoreze angajamentul lor de a consacra 0,7% din PIB. Tarile G8 si G20 ar trebui sa reafirme angajamentul lor de a consacra 0,7% din PIB-ul lor pentur a ajuta tarile cele mai sarace in cadrul necesarului realizarii Obiectivelor Mileniului ale natiunilor Unite pentru dezvoltare, care trebuie atins in 2015, obiective de care suntem inca departe. Nu trebuie sa se cedeze tentatiei de a atribui fonduri mereu mai mari in functie de agendele politice, neavand decat un raport indepartat fata de ajutorarea tarilor sarace (Afganistan). In cadrul Statelor care sunt in deruta sau in caz de esec, noi mecanisme de ajutor trebuie sa sa dezvolte de catre State, pentru a furniza un ajutor direct celui care are cel mai mult nevoie.

Finantarea este necesara, dar nu este suficienta pentru dezvoltare. In 2010, Consensul unei Dezvoltari pentru o Crestere Comuna a G20, la Seul, a fost o reusita importanta si un mare pas inainte, caci a pus accentul asupra cresterii, investitiilor si competentelor; dar acum consensul trebuie pus in aplicare.

Este important ca tarile dezvoltate sa-si deschida pietele in mod unilateral tarilor in curs de dezvoltare si sa elaboreze angajamente constrangatoare in favoarea sprijinului dat comertului, pentru ca aceste tari in curs de dezvoltare sa poata profita de posibilitatile oferite de liberalizarea pietelor.

Investitia in pace

Investitiile mondiale in favoarea pacii, nesemnificative in raport cu bugetul militar, ar trebui sa creasca, si de asemenea, instrumentele non-militare necesare pentru mentinerea pacii ar trebui intarite si crescute.

Conflictele militare violente – tentativele de a rezolva conflictele prin intermediul fortei militare – au, in general, drept consecinte pierderea de vieti nevinovate, bulversarea societatii, oprirea dezvoltarii si distrugerea mediului. In plus, raspunsurile militare la terorism afecteaza adeseori persoane nevinovate si furnizeaza motive suplimentare gruparilor teroriste, punand totodata in pericol libertatile fundamentale in interiorul societatilor care incearca sa se protejeze de aceasta. Toate eforturile ar trebui sa fie facute pentru a prefera cai non-violente in lupta impotriva terorismului si in discutiile pentru promovarea pacii.

Avem nevoie de o conducere (‘leadership’) mondiala mult mai puternica, pentru a putea opri transformarea in victime diverse grupuri, din cauza culturii sau a credintei lor, si pentru a proteja demnitatea celor care sunt lipsiti de drepturile umane fundamentale, printre care libertatea religioasa si autodeterminarea.

Concluzie

Un parteneriat mai puternic si mai deschis intre guverne si alte parti interesate este esential pentru a raspunde provocarilor de astazi. Cerem in mod urgent si respectuos participantilor G8 si G20 sa continue sa dezvolte si sa intareasca raspunsul global necesar provocarilor la adresa ordinii mondiale.

Noi, responsabilii comunitatilor religioase confirmam angajamentul nostru pentru a lucra impreuna pentru binele comun dincolo de frontierele noastre religioase, cu guvernele si cu alti parteneri voluntari. Ramanem convinsi  – fiecare urmand invatatura si traditia sa – ca dreptatea, compasiunea si reconcilierea sunt esentiale pentru o pace autentica.

Bordeaux

Mai 2011

UPDATE Vezi aici Declaratia finala, redactata in engleza

Spre deosebire – o deosebire de forma, nu de continut – de proiectul de declaratie (draftul) tradus de noi, declaratia finala contine cateva paragrafe suplimentare in care sunt precizate unele afirmatii de principiu sau sunt formulate unele revendicari (de pilda, accesul la tratament contra HIV-SIDA sa fie un drept universal). In Declaratie, de asemenea, in paragraful in care se evoca necesitatea unei conduceri mondiale este formulat usor diferit – in loc de leadership au scris ”stronger cooperation”.

Legaturi:

*


Categorii

Ecumenism, Ierarhi greci, Minciuna incalzirii globale ("Schimbarile climatice"), Noua ordine mondiala, guvern mondial (Pasi catre Antihrist?), Teroarea "terorismului", Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

17 Commentarii la “Concluzia summit-ului religios mondial de la Bordeaux: AVEM NEVOIE DE O CONDUCERE MONDIALA MAI PUTERNICA

  1. Declaratia publica este modificata fata de traducerea dvs,pentru ca ati tradus numai draftul
    O gasiti aici pe cea originala
    http://religionsforpeace.org/bordeaux-summit-statement.pdf

  2. @jurnalistu

    Multumim. Am adaugat si noi un UPDATE. Diferentele nu sunt mari si nu sunt esentiale. Mesajul este acelasi – indemn catre o guvernare globala mai eficienta, mai ”reformata”, o mai solida cooperare mondiala… In fine, teme propagandistice clasice, care in draft au fost formulate ceva mai hard, iar in declaratia finala ceva mai soft.

  3. Am mai revizuit si corectat si traducerea, intre timp.

  4. Sper, totuşi, că nu aveţi nimic împotriva unei gestionări mai eficiente şi coordonate a problemelor tot mai complexe şi mai grave ale unei lumi în derivă?

  5. @Paisie:

    Speranta va este zadarnica. 🙂

    Ce ati reprodus in comentariu nu este altceva decat o axioma propagandistica ce este preluata, de obicei, tale quale, fara o minima proba a logicii sale si a veridicitatii. Cine a demonstrat ca ”gestionarea mai eficienta si coordonata” a problemelor globale (adica o gestiune globala a lor, adica o structura institutionala mondiala) este solutia ”lumii in deriva”? Nu cumva tocmai aceste institutii globale isi au rolul lor in producerea derivei? Conform caror criterii decretam ca lumea e in deriva si stabilim si remediul? De unde pana unde credinta ca fortele care vor avea puterea de decizie in ”gestionarea si coordonarea” globala ar fi unele altruiste, lipsite de partis-pris, de interese ascunse, de agenda? Si asa mai departe…

  6. AVEM NEVOIE DE O CONDUCERE MONDIALA MAI PUTERNICA. Bineinteles! Unica chiar, nu-i asa?
    Ce sa mai zici? Te uiti la fetele lor si te iei cu mainile de cap pentru ca-ti dai seama ca sunt niste inselati, dar si inselatori, in acelasi timp. Biete unelte ale diavolului. Si sunt patrunsi de importanta rolului lor, in vreme ce toata intrunirea asta si bla-bla-ul lor are tot atata valoare si sens cat aveau versurile unui cunoscut cantec “Soarele si pionierii si-au dat mana peste tara”!

  7. @Admine,
    Si ce-ai facut cu replica mea cu probatoriul?
    Cenzura? Chiar iti asumi acest pacat?

  8. @Paisie:

    Mesajul era demn de secolul XIX. Intre timp au mai trecut niste ani, pozitivismul s-a vazut a fi doar o simpla moda intelectuala fara niciun fundament, Malthus este doar un teoretician care fundamenteaza politici de exterminare a oamenilor si noi nu avem timpul sa ne batem capul cu scientisti care decreteaza ca toti cei care nu gandesc ca ei sunt subiectivi.

    Si pentru ca insisti, afla ca ce face ca “probatoriul” sa pice testul falsificabilitatii este tocmai pretentia de a fi proba absoluta. In stiinta nu exista probe si teorii absolute, exista doar ipoteze si verificari punctuale, experimentale. In stiintele sociale gradul de incertitudine e si mai si!

    Asa ca mai citeste oleaca si dupa ce iti faci lectiile mai treci pe aici. Pana atunci, lectura placuta!

  9. Pe 26 mai 2011 a aparut si pe site-ul Adunarii Episcopilor Ortodocsi din Franta, textul Declaratiei finale, care a fost inmanat de Mitropolitul Emmanuel Adamakis (presedintele AEOF si cel care a condus Summitul de la Bordeaux) secretarului general al Presedentiei Franceze pentru G8-G20, Laurent Stefanini.

    Textul acestei Declaratii, difera fata de Proiectul de Declaratie propus initial, si rezultat in urma incheierii Summitului de la Bordeaux, avand un caracter mult mai “soft” in exprimare. Concluziile sunt insa aceleasi, expuse doar mai putin “ingrijorator” pentru lume, sau altfel spus, mai “cu perdea”.

    Pe langa ideile care merg intr-un consens general cu cele politice, observandu-se o chemare pe toate fronturile spre o conducere mondiala – “necesara ca un raspuns la o criza globala” -, am mai putea remarca si alte sensuri, imagini, ale acestor intalniri ce depasesc frontierele (religioase sau politice).

    Fara a intra in detaliile acestor chemari – pentru a urma o cale a unei “Imparatii mondiale”, ceruta nu numai din punct de vedere politic, ci chiar si de catre “reprezentantii religiosi” – ma voi opri la un aspect, poate mai putin comentat, si anume hainele, nu ale imparatului, ci ale Mitropolitului Patriarhiei Ecumenice in Franta, detinator a multor responsabilitati, titluri, si chiar medalii (Legiunea de onoare).

    Dar sa vedem mai intai ce rol au vesmintele clericale:
    Într-un anumit sens, veșmintele clericale sunt un fel de uniformă, permițând identificarea purtătorului după slujba și rangul său, dar ele au și o funcție spirituală, creând pentru credincioși o atmosferă favorabilă înțelegerii faptului că, în Biserică, creștinul caută să se apropie mereu mai mult de Împărăția Cerurilor. Astfel, prin purtarea veșmintelor acestora, clericii devin ei înșiși icoane ale Domnului Iisus Hristos și ale îngerilor Săi, slujind la unicul altar al lui Dumnezeu.
    Tot aici vedem si ca vesmintele neliturgice comporta cel putin sutana (anteriul), rasa,… primite conform vocatiei la hirotonire, si fiecare cu o semnificatie anume.
    Astfel anteriul, haina a pocaintei, care este semnificata prin culoarea ei neagra, nu o putem observa cu aceasta culoare si la Mitropolitul Emmanuel Adamakis in timpul Summitului de la Bordeaux, fiind inlocuita cu una de culoare bej, asa cum se poate vedea in ultima fotografie aparuta la acest articol.

    De asemeni, pentru inmanarea Declaratiei secretarului general al Presedentiei Franceze pentru G8-G20 tinuta adoptata a fost un costum cu o camasa terminata cu un guler in stil “col roman”. A se vedea aici: fotografia. De remarcat ar fi, insa, ca acest tip de camasa cu “col roman” este purtat de preotii catolici in semn de apartenenta la (aceasta) Biserica, si care, pentru lume mai are semnificatia: “atentie, sunt preot necasatorit“. Este de remarcat ca nu putini sunt clericii din lumea ortodoxa care in ultimul timp, in occident (si in special in SUA), au adoptat acest tip de camasa cu “col roman” care le specifica apartenenta la Biserica. Acum, faptul ca o poarta preotii catolicii, chiar si anglicanii, si poate si altii, ar inseamna ca si ortodocsii trebuie sa recurga si ei la aceleasi vesminte, pentru a transmite acelasi mesaj lumii? Se generalizeaza oare un tip de imbracaminte pentru preoti, indiferent de specificitatea crezului lor?

    Care sa fie cauza, sensul si consecintele adoptarii unei astfel de tinute a unui Inalte Fete Bisericesti in aceste situatii? Oare a fost nevoit sa se imbrace conform “standardelor si normelor europene”? Oare se vrea sa se promoveze o imagine a unei Biserici din ce in ce mai secularizate?

    Se spune ca “haina nu-l face pe om”, dar… “Si l’habit ne fait pas le moine, il y contribue!” (Daca haina nu-l face pe calugar, ea totusi contribuie!)

  10. Cum in comentariul de mai inainte am facut cateva remarci cu privire la imbracamintea episcopului ortodox:

    Astfel anteriul, haina a pocaintei, care este semnificata prin culoarea ei neagra, nu o putem observa cu aceasta culoare si la Mitropolitul Emmanuel Adamakis in timpul Summitului de la Bordeaux, fiind inlocuita cu una de culoare bej, asa cum se poate vedea in ultima fotografie aparuta la acest articol.

    …m-am interesat mai indeaproape asupra subiectului si am gasit o explicate cu privire la purtarea hainelor neliturgice de alta culoare:

    Practica purtării veşmintelor neliturgice de diverse culori vine din vremea stăpânirii turceşti. Imamii musulmani îşi revervaseră dreptul de a purta culorile alb sau negru, considerând că umilesc astfel clerul creştin, silit astfel să poarte culori mai strălucitoare (pentru a se deosebi de aceştia n.t.)

    După ce Biserica Ortodoxă a scăpat de sub constrângerile stăpânirii turceşti, clerul ortodox din fostele teritorii otomane a renunţat să mai poarte sutane de diverse culori; această tradiţie a fost însă continuată de clerul rus.

    Dar şi clerul ortodox de alte tradiţii, mai ales cel grec, poartă sutane de culori diverse (mai ales deschise) în zonele cu climat tropical, ecuatorial şi mediteranean. Cremul, griul şi gălbuiul, ca şi bronzul pal (bej şi auriu pal chiar, n.t.) sunt cele mai populare. De asemenea, reverenda de culoare bleu o întâlnim la clerul de pretutindeni.

    Mai ramane acum sa ma lamuresc cum sta treaba cu costumul si camasa cu guler terminata in stil “col roman”…

  11. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Parintele Savatie Bastovoi despre strategiile imperialiste ale Patriarhiei de la Moscova/ ADAUGIRI PE TEMA COMUNICATULUI BISERICII SARBESTI/ Celalalt cap al imperialismului: contributia “bisericilor” la “DIN
  12. Pingback: Razboi întru Cuvânt » DIN CATEGORIA “ZIDARILOR” EUROPENI: Intalnirea “liderilor religiosi” cu sefii institutiilor europene in numele unei credinte comune – a tolerantei si a democratiei… CE AVANTAJ STRATEGIC IN
  13. Pingback: Mitropolitul Emanuel de Paris, seful Adunarii Episcopilor Francezi, despre "MONOLOGUL" SINCRETIST SI PACEA ANTIHRISTICA DE LA ASSISI
  14. Pingback: Mitropolitul Emanuel (din Patriarhia ecumenica) cheama crestinii la AVENTURA "CASEI COMUNE EUROPENE" si crede in COMUNIUNEA CU VATICANUL
  15. Pingback: SINCRETISM RELIGIOS PRE-ANTIHRISTIC la intalnirea “pentru pace” de la Sarajevo (FOTO, VIDEO), cu participarea “iluminatilor” Van Rompuy, Mario Monti, Dalai Lama si a 3 IERARHI ROMANI: PS SILUAN MANAILA (Ungaria), IPS IOAN SELEJAN (
  16. Pingback: Guvernarea mondiala si RELIGIA NOII ORDINI MONDIALE. Rolul ezoterismului tehnocratic si globalist BAHA'I - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  17. Pingback: Patriarhul Daniel la Bruxelles, alaturi de Barroso si Van Rompuy: CRIZA CHEAMA LA MAI MULTA UNITATE IN EUROPA. Cetatenii "europeni" nu ar fi sustine "experimentul unic" al UE pentru ca ar fi... insuficient informati! - Razboi întru Cu
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare