FANUS NEAGU SI HOITARII: “Urat mai traiti, domnilor! De unde aceasta pornire imbecila de a ne spurca izvoarele?”. DUMNEZEU SA-L IERTE!
Îngerul a strigat! Fănuş Neagu s-a stins din viaţă
Ingerul a strigat şi marele scriitor Fănuş Neagu s-a ridicat la ceruri.
“Frumosul nebun” ne-a părăsit mistuit de dorul trecutului autentic şi lăsând în urmă o zestre de metafore, cuvinte-bijuterii, un stil inconfundabil. Îl plâng toţi cei care i-au fost aproape şi-l recompun din amintiri pe cel care şi-a îndeplinit misiunea pe Pământ. Scria ca într-un altar, cu pioşenia credinciosului venit la preasfinţita şi atotputernica limbă română, îmbogăţind-o cu ardoarea unui apostol, strivea cu o plăcere nebună monotonia, dar ştia s-o facă aşa cum altora nu le iese nici din întâmplare, nu suporta convenienţele idioate şi convenţionalii preţioşi. A fost un om demn, dispreţuind regal – ca puţini alţii – curvăsăraia politicianistă care îneacă întreaga lume românească.
Verticalitatea lui ar merita să fie considerată un model pentru generaţiile tinere, ca şi felul în care şi-a câştigat libertatea: citind pătimaş, scriind sau mergând desculţ prin iarbă. Iar printre râurile de cuvinte scrise sau rostite ne-a lăsat şi o lecţie de viaţă: speranţa nu se situează între lucrurile alunecoase, e cel mai ferm dintre sentimentele omului.
Marele scriitor va fi înmormântat joi la Cimitirul Bellu Ortodox
Stela, soţie, Anita, fiica şi Cornel, ginere, anunţă încetarea din viaţă, marţi, 24 mai, a scriitorului Fănuş Neagu, membru al Academiei Române, născut la 5 aprilie 1932. Trupul neînsufleţit va fi depus miercuri, 25 mai, de la orele 13:00, la Uniunea Scriitorilor (Casa Monteoru). Înmormântarea va avea loc joi, 26 mai, la cimitirul Bellu Ortodox, la orele 14:00. Cu profundă recunoştinţă, familia mulţumeşte încă o dată întregului personal al Spitalului Elias pentru sprijinul acordat.
Dar România reală unde e? E destul de ascunsă. E atât de pitită în vreo văgăună încât nici Crivăţul nu-i dă de urmă. Şi totuşi există. Eu am descoperit-o acolo unde nu mă ducea gândul: în spitale. Acolo unde omul se întâlneşte vrând-nevrând cu sine şi cu semenii. În spitale am descoperit un adânc strat de omenie care mă duce cu gândul că ţara asta nu poate să piară. Cred că vinovate pentru tragedia de azi a României sunt sistemul de învăţământ şi pe acelaşi plan clasa politică. Dar noi?!… Noi pe unde ne-om situa? Nu ştiu de ce credem cu toţii că ne stă bine arătând cu degetul spre alţii.
Observ, plin de furie, că de la o vreme, ori de câte ori dispare în noaptea veşniciei un scriitor român de prestigiu, imediat, din deşertul gândirii se ridică doi, trei sau patru vulturi hoitari care se reped să-i smulgă celui dispărut orice urmă de virtute sau talent.
Am în minte două cazuri care m-au cutremurat: valul de insulte azvârlit din prăpastia urii asupra criticului Mihai Ungheanu, avându-l ca autor pe Vladimir Tismăneanu, precum şi vârtejul de isterie barbară dezlănţuit la TVR 1 de Andrei Cornea împotriva lui Adrian Păunescu. Ţin să precizez că n-am schimbat în viaţa mea o vorbă cu domnii mai sus pomeniţi. Nu-i duşmănesc, nu-i preţuiesc, iar până acum mi-erau total indiferenţi.
I-am privit uluit cum împroşcau cu bale de turbare pe aceşti colegi ai mei pe care i-am iubit o viaţă întreagă şi mă opresc astăzi o clipă să-i întreb pe cei doi ticăloşi: Cum de îndrăzniţi să ne înjuraţi morţii chiar în ziua când îi ducem la groapă? De unde această pornire imbecilă de a ne spurca izvoarele? Poftei voastre scelerate de a ne însângera zilele când ne e sufletul cernit mă simt dator să îi răspund cu aceeaşi vehemenţă. Sunteţi doi provocatori de duzină, două jerpelituri. Să ne înţelegem, aveţi tot dreptul să nu vă placă ce au scris Mihai Ungheanu sau Adrian Păunescu – gusturile nu se discută, nu se amendează –, dar sunteţi de-a dreptul ticăloşi când voi, fiii unor torţionari comunişti, veniţi şi îi acuzaţi pe prietenii noştri dispăruţi că fac parte din şirul marilor vinovaţi care au întronat şi slujit dictatura stalinistă în România.
Să tragem răbojul din grindă şi să socotim: tatăl dumitale, domnule Vladimir Tismăneanu, cunoscut sub numele de Leon Tismineţchi, zis Ciungul, a fost agent KGB de când a dat în pământ şi până a murit. Stabilit în România după 23 august 1944, el raporta periodic Ambasadei sovietice tot ceea ce se întâmpla în cadrul CC al PCR. La cererea expresă a lui Gheorghiu-Dej, Hruşciov a aprobat să fie eliminat din cadrele activului de conducere. A fost trecut lucrător la Editura Politică, sub conducerea lui Walter Roman, unde a tradus, sunt dator s-o spun, în chip excelent operele lui Vladimir Ilici Lenin. Ani lungi m-am delectat cu scăpărătoarele lui întorsături de fraze. Reproduc din memorie o misivă a lui Lenin către un secretar PCUS de gubernie: “Stimate tovarăşe N, pentru victoria revoluţiei împuşcă-i imediat pe toţi culacii din gubernie, pe toţi ţăranii mijlocaşi şi şi pe şovăielnici”. Acest şi adverbial îi dă şi astăzi emoţii calofilului care sunt. Pe când tatăl tău se străduia să ne pună sub ochi asemenea “opere”, tatăl lui Mihai Ungheanu ara pământul în arida câmpie a Bărăganului. N-a fost membru al PCR, dar, se înţelege de la sine, el a impus comunismul în România.
Şi acum între noi, domnule Andrei Cornea. Vreau să te învăţ o rugăciune musulmană. Iat-o: Dă-mi, Doamne, să ştiu multe, dar să nu trec prin toate. Dar nu! Tu, balaure filozof (cu s sau cu z, nu ştiu cum îţi convine?), vrei să treci de-a curmezişul prin toate şanţurile.
Adrian Păunescu este, după părerea mea, un poet excepţional. Uneori cu aspre scăderi. Dar nu asta mi s-a părut că te interesează pe dumneata, ci faptul că, în timpul comunismului (adică în timpul vieţii noastre!), a scris când n-a avut încotro şi versuri închinate regimului pe care atât de mult îl urăşti, încât îmi vine să cred că eu, şi nu dumneata, sunt fiul lui Paul Cornea, fost secretar al CC al UTC între 1948 şi 1954. Domnul Paul Cornea, pentru cultura căruia nutresc un deosebit respect, era în acei ani legătura directă a tuturor organizaţiilor de tineret cu următorii tovarăşi din conducerea superioară: Ioşka Chişinevski, Leonte Răutu şi Ofelia Manole.
Chişinevski a fost poate cel mai mare ticălos dintre toţi comuniştii care au pus pingeaua pe grumazul ţării ăsteia. Răutu nu lăsa să mişte nici frunza, nici ramul şi nici un vers din Eminescu. Iar Ofelia Manole… ei, tovarăşa Ofelia Manole, secretară de partid a comitetului regional Bucureşti, a fost cea mai sumbră ticăloasă care a trecut pe Bulevardul Magheru. Bătrânii scriitori pe care i-am cunoscut şi care mi-au rămas în inimă ca mari maeştri preferau să ajungă în Piaţa Unirii ocolind pe la Giurgiu decât să dea ochii cu tovarăşa Manole. Cred că nici Elena Ceauşescu n-a reuşit decât arareori s-o egaleze pe tovarăşa Manole. Cu toţii au răsuflat uşuraţi în ziua când un soldat, îndrăgostit de nepoata tovarăşei, a introdus două rafale de gloanţe în inima ei iubitoare de literatură, pe motiv că i-a refuzat mâna nepoatei sale. Dacă ai şti ce jale a fost în Bucureşti, şi acum sunt oameni care lăcrimează!
În anul 1948, când tatăl dumitale ţinea o strânsă legătură cu corifeii comunismului românesc, învăţătorul Constantin Păunescu, din comuna Bârca, judeţul Dolj, intra în închisoare pentru ani lungi şi grei fiindcă fusese membru al Partidului Liberal. Nu ştiu dacă veniseşi pe lume, dar tocmai în anul acela (ca să vezi brodeală!) marele George Călinescu era dat afară de la catedra pe care o deţinea la Universitate şi în locul lui era numit un dentist, un tinichigiu (bine-a zis psalmistul mai anul trecut că şi azi avem nevoie de tinichigii şi chelneri), răspunzând la numele de Ion Vitner şi care-l avea asistent – ţin’te bine, neică! – pe tovarăşul Paul Cornea. Buldozere, progres şi luptă pentru ridicarea României pe noi culmi. Călinescu nu s-a mai întors niciodată la catedră. Nea Costică Păunescu s-a întors acasă ca să moară. Iar Adrian, fiul său, trebuie să plătească în eternitate pentru faptul că nea Costică a ales greşit: în loc să se ţină de pulpana roşie a lui Papaşa, credea în Brătieni şi în I.G. Duca. Când mor scriitori ca Ungheanu şi Păunescu, neamul românesc simte că i se rup un braţ, un râu sau un codru. Norocul acestui pământ este că în aceeaşi noapte, undeva într-un sat sau într-un oraş, la apus de lună sau la răsărit de soare, se naşte un alt soldat care să acopere tranşeea rămasă goală.
Fănuş Neagu, către jurnalişti: Urât mai trăiţi, domnilor! Hienele care sfîşie dreptul la viaţă
15 septembrie 2008
“În numele amicitiei ce ne leaga,te rog sa inserezi în Jurnalul National aceste rînduri adresate multor ziaristi sau reporteri din mass-media centrala, tineri sau mai putin tineri, dar toti de o seama cu barbaria. O fac atît în numele meu, cît si al unor prieteni ca Radu Beligan, Sergiu Nicolaescu si Stefan Iordache, hartuiti, ca si mine, cu nerusinare tenace, de niste condeie butucanoase.
Va e foame de moarte de ne cautati prin toate spitalele? Asteptati-o cu încredere în pragul casei voastre, va veni, n-a lipsit la nici o întîlnire. Cei care nu ma credeti, puneti mîna pe o lama si ascutiti-o pe venele de la o mîna. Straniu e faptul ca majoritatea dintre voi vor muri fara sa se fi nascut. Un scriitor german, Hans Fallada, a scris un roman intitulat “Fiecare moare singur”. Macar pentru simpatia pe care o purtati scriitorilor straini – cei români de mult nu mai intra în discutie –, încordati-va sa gasiti o explicatie pentru lipsa umbrei voastre pe copertele istoriei contemporane si lasati-ne pe noi în pace. Cred însa ca exemplul Fallada, pe care l-am ales, nu e fericit, întrucît, daca va mai spun ca tot el a scris si romanul “Banii nu fac doi bani”, aleluia!, voi, care stiti ca banii fac totul.
Da, sînt bolnav – cancer de prostata cu diseminari –, ma tratez la Spitalul Elias (ma opresc , sa fac o plecaciune în fata medicilor, asistentelor, infirmierelor si tuturor slujitorilor acestui spital pentru imensa lor dragoste de oameni) si nu doresc altceva decît sa ma lasati în pace cu nenorocul, suferinta, spaimele si sperantele mele. Eu stiu sa îndur, vîrsta m-a învatat multe, dar am o familie, rude, prieteni pe care-i îngroziti cînd ma îngropati a doua oara în decurs de sase luni. Va întreb: o faceti din pustiu sufletesc sau din cea mai elementara lipsa de constiinta profesionala? Apoi, ce bucurie va trezeste suferinta altora? Si, mai ales, pentru ce ne vreti dincolo de dincolo? Literatura nu cititi, prin urmare nici cartile mele, la film nu mergeti, la teatru nici atît. Îmi închipui cu toata sinceritatea ca nici de urît nu ne urîti. Atunci nu încape decît o singura explicatie: sînteti mînati cu biciul de patronii vostri sa aduceti stiri ce sa sature asteptarile unui public, de voi însiva format metodic, de-a lungul timpului, ca amator de telenovele imbecile, senzationalism ieftin, erotism vulgar etc.
As mai avea destule sa va spun, dar ma opresc aici, încheind cu fraza unui mare scriitor rus (voi, se întelege, ati fi vrut sa fie unul american, dar n-am ce face): “Urît mai traiti, domnilor!”.
Vezi si:
- Articolele saptamanii (3): DEMOLAREA REPERELOR SI TEROAREA DELATIUNII POLITIC CORECTE
- LA ADIO: “Suntem prea batrani ca sa ramanem certati, ca poate nu mai avem timp sa ne impacam”. “VINE IN CURAND MIEZUL NOPTII [ACESTEI LUMI]…”
- TOLERANTA SI “CORECTITUDINEA POLITICA”
- CORECTITUDINEA POLITICA NEO-STALINISTA NU UITA SI NU IARTA
Sa-mi fie cu iertare,dar as vrea sa stiu la ce spitale se referea Fanus Neagu?Sau cand vorbea de omenie,s-o fi referit la colegii de suferinta,ca la ce bataie de joc e prin spitalele noastre…Sau poate ca dansul a beneficiat de un tratament aparte,fiind o personalitate.
@Ionut:
Daca au fost cazuri de omenie si in spitalele desfiintate de ministerul sanatatii in numele ”reformei”, si inca manifestate fata de saraci ai nimanui, de ce nu ar fi si in celelalte? Da, e crunt in spitalele noastre, insa inca mai licare, pe ici, pe colo, cate o inima de om…
De exemplu: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/04/05/sa-muriti-bine-cancerul-spitalelor-romanesti-si-abia-inceputul-planului-sistematic-de-exterminare-lenta-a-saracilor-bolnavi-ai-romaniei-dar-daca-il-ascultam-pe-ministrul-cseke-oficial/
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca!
Dumnezeu sa-l ierte.
A fost un om, nu un sfant, dar un om care si-a valorificat talentul. Macar n-a trait degeaba ca altii.
Dumnezeu sa-l ierte!
Mi-a atras atentia in ce spune Fanus Neagu un lucru pe care l-am observat si eu: ura care se duce dincolo de mormint. Pentru ca atentie, nu vorbim de un Stalin sau Lenin care au macelarit milioane de oameni, sau de diversi alti criminali mai mici in rang, gen Ana Pauker….ci de niste oameni care au scris lucruri care, spre deosebire de un Marx sau un Nietzsche nu au semanat spiritul anti-hristic in societate, ca sa zic asa.
Ori aceasta ura sau josnicie morala dusa dincolo de mormint, adica dincolo de limitele umane nu am observat-o ca o componenta constanta de manifestare de-alungul secolelor decit la un singur popor, unul singur. Si acesta nu este cel roman, nici rus, nici grec…. Si in aceeasi categorie intra si extraordinara inversunare impotriva unui poet, poate cel mai mare, mort de mai bine de un secol, Mihai Eminescu, si tot in aceeasi categorie a urii demonice, dincolo de mormint intra si sfintii inchisorilor comuniste.
Erata: ca sa nu se inteleaga altceva: Eminescu si martirii din inchisorile comuniste intra in categoria celor uriti dincolo de moarte.
M-au uns la suflet cuvintele lui! Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca!
@ Ionut si Admin:
Chiar trebuie sa reluam cliseele oficiale? (Vis-a-vis de spitale, medici, etc.) Sincer, nu e fair-play ce ati scris!
@ Cristian:
?!
Ce clisee am scris noi? Ce nu e fair-play? Sigur ati citit atent si ati inteles ce am scris? Ar fi grav daca ni se intareste zi de zi impresia ca Turnul Babel s-a mutat la noi; nu stiu cum se face, mai ales seara…
Atacarea valorilor este o componenta a Razboiului axiologic/ cultural, care face si el parte din Razboiul total ( economic, psihologic, cultural, informatic, mediatic, meteorologic, baceriologic, militar etc.).
Exista centre specializate, deghizate sub diverse paravane ( ex ONG, secte, firme etc.), specializate in manipulare/ intoxicare/ diversiune.
Romania este o tinta de mai multi ani; si, din pacate, si o victima ( cu largul concurs – constient, nu dezinteresat- conducatori- sau inconstient-masele- al romanilor insisi )
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/03/12/articolele-saptamanii-3-demolarea-reperelor-si-teroarea-delatiunii-politic-corecte/
@ Admin:
Imi cer scuze, nu am citit atent ce ati scris dvs.! Ma refeream la cliseul spital-medici-ticalosi in halate albe, cliseu care am impresia ca razbate din ce scria Ionut. Inca o data imi cer scuze.
Nu cred deloc in valabilitatea cliseelor oficiale: lene, (alti mai pretiosi zic nemunca), hotie generalizata, medicii sunt calai, etc. Imi spunea un fost coleg, emigrat in Canada, revenit in tara dupa mai multi ani, ca a avut un sentiment ciudat de… frica la prima sa intoarcere acasa. Citind presa din tara, isi facuse o anumita imagine despre ce se mai intampla in Romania (nu neaparat stirile de la ora 5). Si-a mai revenit dupa ce a vazut ca totusi am ramas oameni si noi, cei din tara, si ca nu e chiar jungla.
Ati auzit de Efectul Pygmalion? “Intr-o scoala elementara, cercetatorii au ales aleatoriu cativa copii si le-au comunicat profesorilor acestora ca respectivii copii au un IQ mult peste medie, deci sa se astepte numai la lucruri grozave de la ei. Dupa numai un an performantele scolare ale copiilor prezentati drept mici genii s-au imbunatatit uimitor de mult, acestia fiind acum cei mai buni copii din scoala.
De ce s-a intamplat asta? Profesorul Robert Rosenthal explica: atunci cand li s-a comunicat faptul ca unii copii sunt mai buni decat altii, prin comportamentul lor profesorii au facilitat reusitele copiilor respectivi. Probabil ca le-au acordat mai multa atentie, i-au incurajat mai mult si prin semnale constiente sau inconstiente le-au transmis mesajul ca au incredere in potentialul lor, ca sunt facuti pentru succes.
Ideea e ca acesti elevi s-au descurcat mai bine doar pentru ca asta se astepta de la ei. Efectul Pygmalion e atat de puternic pentru ca nu presupune doar laude ocazionate de un eveniment de succes. Secretul sau sta in atmosfera generala de incredere in potentialul unei persoane, in miile de moduri subtile prin care o transmitem.”
Sa fie oare Romania supusa unui experiment inversat? Ceva de genul: sunteti incapabili, slabi, hoti, perversi, lenesi, etc. Lasati-va pagubasi.
Cu siguranta asta e! Ne deranjeaza la fel de tare, precum ai sesizat, cred, a doua oara, din raspunsurile date de noi lui Ionut. Vezi si linkul dat anterior, apropo de daramarea sistematica a reperelor, deplansa si de Fanus Neagu. Si vom mai scrie despre asta, cu ajutorul lui Dumnezeu.
O scurta mentionare apropo de darimarea reperelor si crearea de tinte false. Nu mai intrasem de ceva vreme pe site-ul lui Saccsiv. Evolutia sau mai ales involutia acestuia, chiar in comparatie cu numai un an in urma este izbitoare. De la maltrararea tuturor preotilor, ierarhilor ortodoxi pentru ca s-au scarpinat in ureche sau mai stiu eu ce, si pina la vinarea ultimului clip cu lady gaga, nu le scapa nimic. Ca sa nu mai vorbesc de limbajul suburban colcaind de aroganta si tifna de mahala, etc,etc. Dar astea le-am mai discutat.
Ce mi se pare insa mai deosebit este faptul ca dintre toate site-urile ortodoxe dar mai ales pseudo-ortodoxe acesta iese in evidenta prin colectia foarte mare de “virtuali” cu postari, hai sa le zicem foarte eufemistic, traznite. Ori un astfel de site exact asta face, darima repere sanatoase si echilibrate si construeste tinte false, gen asteptarea de pe o zi pe alta a Antihristului si mai ales, dar mai ales dogmatizarea notiunilor de conspiratie, elite, etc, care devine centrala in acest discurs, limbaj.
Si asta este un alt fel de a distruge repere sanatoase si de a le inlocui cu o mentalitate bolnava bazata foarte mult pe inchipuirea de sine.
“Sa fie oare Romania supusa unui experiment inversat? Ceva de genul: sunteti incapabili, slabi, hoti, perversi, lenesi, etc. Lasati-va pagubasi.”
Nu este un simplu experiment! Este un plan meticulos pus la punct, este un razboi de distrugere care a inceput demult, nu dupa ’90, este o reeducare. Dupa ’90 metodele lor preferate sunt cele psihologice ( nu de alta dar sunt eficiente) si au iesit din subteran foarte vizibl in mass media, mai ales prin televizor-principalul instrument de reeducare, “tortura”, spalare a creierului, abrutizare, tot ce vreti. Toate acestea trebuie contracarate cumva!
@ Cristian: Subscriu la ceea ce bine ai punctat. Unul din motivele pentru care suntem atacati de ani buni din toate partile ar fi pentru ca o populatie lipsita de repere morale si piloni ai societatii, lipsita de modele si incredere in semenii sai , e mult mai usor de cucerit…Si eu am cazut in capcana asta si de-asta stiu sigur ca functioneaza, sunt tanara si o perioada m-am lasat intoxicata de toata cultura specifica tineretului sau as putea sa spun non-cultura, denigrarea , ascunderea, uitarea lenta si sigura a adevaratelor valori..ma rog…Cred ca m-a salvat sensibilitatea mai mare, nu stiu ..o retinere..o limita pe care totdeauna am avut-o..si pe care numai de la bunul Dumnezeu am primit-o …In fine, revin… in cazul spitalelor, exista 2 idei de baza: 1) doctorii nu-si fac treaba, sunt prea multi etc…spitalele se inchid, si pentru ce? de spitale va fi nevoie, dar nu de ale noastre, in locul lor se vor face clinici particulare; 2) la noi salariile sunt proaste, se stie dar asta e si scopul…iar tinerii pleaca in tari straine rupandu-se de traditie, cultura, religie, spirit, familie vazand si asimilind idei..unele bune, alte proaste, alte de-a dreptul periculoase (ex: toleranta fata de homosexuali)…Daca as putea as tine Romania sub un clopot de sticla , protejata si draga, parca tot ce vine din afara e otravit…toata poleiala asta ascunde mult venin…Oamenii nostri, romanii sunt buni, dar nu se ingrijesc de aparente…pentru ca nu au nimic de ascuns, poate uneori sunt aspri la vorba, dar intentiile sunt bune..poate te cearta sau te dojenesc, dar te mai aduc cu picioarele pe pamant…poate ca sunt mai conservatori, dar revarsa rauri de bunatatea si caldura…Nu au nevoie sa se prezinte mai buni decat sunt, sa-si puna masti pentru ca sunt autentici, oameni cu frica de Dumnezeu…in spatele chipului gasesti un suflet, cu patimi si binecuvantari , nu un gol…Nici politicienii nu stiu sa minta, sunt atat de stangaci…inca mai e rusine, inca mai e fastaceala…Dar daca ne uitam peste ocean, avem de-a face cu adevarate vedete de cinema in loc de oameni politici, mai mult fac show, decat fac treaba, zambesc perfect si sunt modele pentru societate, si in spate ascund atatea mizerii…Cel mai tare ma sperie oamenii care mint cu zambetul pe buze, care nu tresalta nici macar cu un tremur cand stiu bine ca ceea ce spun e minciuna destinata manipularii multimilor, si care joaca un rol atat de bine ca au inceput sa creada in el…Dar poate ma insel, traversam vremuri ciudate…Cer scuze daca am suparat pe cineva…Doamne ajuta!