Confruntarea marturiilor: TURCIA PUNE LA DISPOZITIE PRESUPUSE INREGSTRARI CU AVERTISMENTELE, PILOTUL SUPRAVIETUITOR NEAGA EXISTENTA LOR/ Fiul lui ERDOGAN, acuzat de afaceri cu ISIS/ MIZELE MAJORE ALE CORIDORULUI SIRIAN PE CARE SE INFRUNTA RUSIA CU TURCIA. De ce s-ar putea ajunge la un RAZBOI, dincolo de INCIDENTUL AVIATIC/ POLONIA vrea anularea TRATATULUI NATO-RUSIA

25-11-2015 13 minute Sublinieri

Gazprom inchide robinetul pentru Ucraina

schema-turciei-avion

Pilotul militar rus recuperat din Siria afirmă că avionul de vânătoare era în Siria şi că Turcia nu a lansat niciun avertisment, relatează BBC News online.

„Avionul nu era în niciun caz în spaţiul aerian turc”, a declarat căpitanul Konstantin Murahtin, recuperat din Siria după doborârea avionului militar rus.

Pilotul militar rus a fost salvat din Siria într-o operaţiune a forţelor speciale ruse care a durat 12 ore.

Nu este clar ce s-a întâmplat cu corpul celuilalt pilot militar rus, omorât de insurgenţi sirieni de etnie turcă.

Armata turcă a doborât, marţi dimineaţă, un avion de vânătoare rus, la frontiera Siriei cu Turcia. Ankara susţine că avionul rus ar fi pătruns în spaţiul aerian turc. Moscova respinge acuzaţiile. Cei doi piloţi ruşi s-au catapultat, iar o grupare insurgentă a etnicilor turci din Siria anunţase că au fost împuşcaţi mortal.

Moscova a anunţat însă că unul dintre piloţi a fost salvat.

  • Hotnews:

AUDIO Armata Turciei publica o inregistrare care pare sa prezinte avertismentele aviatiei la adresa avionului rusesc doborat la granita cu Siria

Armata turca a difuzat luni o inregistrare audio despre care afirma ca reprezinta avertismentul lansat la adresa avionului rusesc, inainte de a fi doborat in apropiere de granita siriana, scrie Reuters.

O  voce de barbat este auzita spunand: “Schimbati cursul”.

Un barbat care a fost prezentat de televiziunile rusesti drept pilotul care a supravietuit in urma doborarii avionului a declarat ca nu a primit niciun semnal de avertisment si ca nu a violat spatiul aerian al Turciei.

Unul dintre pilotii avionului rusesc doborat de Turcia, recuperat de armata siriana /Geamurile ambasadei Turciei din Rusia, sparte de manifestanti / Rusia bombardeaza tot in zona in care s-a prabusit avionul

Unul dintre cei doi piloti rusi ce s-au catapultat din avionul de bombardament doborat marti de Turcia a fost preluat de armata siriana si este dus la baza ruseasca de acolo, a declarat miercuri ambasadorul rus din Franta.

Desfasurarea LIVETEXT a evenimentelor de miercuri:

17.06 “Palma” in parlamentul rus pentru Turcia: Proiect de lege pentru pedepsirea celor care neaga genocidul armenilor

16.51 Turcia nu a transmis niciun avertisment – pilotul avionului rusesc Su-24 doborat de turci

15.29 Avioanele rusesti bombardeaza in zona unde marti Turcia le-a doborat o aeronava si unde acum se duc lupte dure

15.09 Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, in timpul unei conversatii telefonice cu omologul sau turc a refuzat “numeroasele oferte” de a se intalni cu acesta (Interfax citata de Reuters)

14:57Manifestanti au aruncat cu pietre si au spart geamurile ambasadei Turciei din Moscova (AFP)

[…]

12.34Rusia va continua loviturile aeriene impotriva tintelor Statului Islamic localizate in Siria langa granita cu Turcia, a declarat purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitry Peskov.

11.20Situatia din Siria a fost agravata de doborarea avionului, trebuie sa facem totul pentru a evita o escaladare, a declarat Angela Merkel.

11.02 Presedintele turc Recep Erdogan a declarat ca avionul doborat in apropierea granitei a fost lovit in spatiul aerian turcesc si s-a prabusit in Siria.

Erdogan a spus si ca nu vrea o escaladare a situatiei, adaugand ca tara sa a actionat doar pentru securitatea sa si pentru “drepturile fratilor nostri” din Siria. – Reuters

10.57Ministrul rus al apararii, Sergei, Shoigu a declarat miercuri ca Rusia isi va trimite sistemul avansat de aparare aeriana S-400 la baza sa aeriana din provincia siriana Latakia. […]/ integral pe hotnews.ro

Doborârea avionului militar rus de către armata turcă este o “provocare planificată”, acuză ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, dând asigurări că Rusia nu intenţionează să intre în război cu Turcia.

“Avem dubii serioase că este vorba de un incident neintenţionat; credem că este vorba de o provocare planificată”, a declarat Serghei Lavrov după o convorbire cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu.

“Dar nu intenţionăm să declanşăm război împotriva Turciei”, a subliniat şeful diplomaţiei ruse, conform ziarului Washington Post.

Armata turcă a doborât, marţi dimineaţă, un avion de vânătoare rus, la frontiera Siriei cu Turcia. Ankara susţine, fără dovezi, că avionul rus ar fi pătruns în spaţiul aerian turc. Moscova respinge acuzaţiile. Cei doi piloţi ruşi s-au catapultat, iar o grupare insurgentă a etnicilor turci din Siria anunţase că au fost împuşcaţi mortal. Moscova a anunţat însă că unul dintre piloţi a fost salvat.

Ankara apără jihadiştii Statului Islamic pentru că oficialii turci au interese în comerţul cu petrol. Moscova a acuzat Turcia că are afaceri cu Statul Islamic în comerţul ilegal de petrol, finanţând astfel gruparea teroristă. Potrivit isis-erdogananaliştilor, raidurile aeriene rusesti în Siria strică afacerile profitabile ale intermediarilor turci, inclusiv ale unor oficiali de la Ankara. 

În spaţiul virtual din Turcia au circulat fotografii în care Necmettin Bilal, fiul preşedintelui turc Recep Erdogan, apare însoţit de presupuşi lideri ISIS. 

Există informaţii potrivit cărora acesta este implicat direct în afacerile ilegale cu petrol cu Statul Islamic. Acesta a luat cina cu cei doi jihadişti, care au pretins a fi în spatele masacrelor din Siria şi Rojava, informează Russia Today.

“ISIS are sute de milioane de dolari sau chiar miliarde obtinuti din vanzarea de petrol. În plus, sunt protejaţi de armata unei ţări intregi. Se poate întelege de ce au devenit atăt de îndrăzneţi şi actioneaza ostentativ. Se poate întelege şi de ce ei pot ucide oamenii într-un mod atât de barbar sau de ce pot comite acte teroriste în intreaga lume, inclusiv in inima Europei”, a declarat Vladimir Putin, dupa doborârea avionului militar rusesc.

În luna octombrie, secretarul de stat american pentru combaterea terorismului David Cohen a declarat că Statul Islamic câştigă un milion de dolari pe zi din vânzarea de petrol.

“Potrivit informatiilor noastre, luna trecut[, ISIS a vândut petrol cu reduceri mari de preţ unui numar mare de intermediari, inclusiv unora din Turcia, care au transportate petrol pentru a-l revinde. Se pare, de asemenea, că o parte din petrolul extras din zăcamintele aflate pe teritoriile controlate de Statul Islamic a fost vândut către kurzii din Irak şi apoi revandut în Turcia”, a declarat acesta.

  • Gandul.info:

Lelia Munteanu: Mai au ruşii şi turcii timp de ISIS?

Ar fi bine, atunci când încercăm să pricepem situaţia din Siria, să privim nu doar spre cer (unde avioanele se calcă pe aripi), ci şi spre pământ, ba chiar în pământ.

Unii argumentează chiar, asemenea doctorului Constantin Crânganu de la Brooklyn – o somitate mondială în cercetări energetice – că ar trebui să privim mai ales în subsol, numind Siria “Gazoductstan”, iar războiul prin procură “Cruciada Gazoductelor”. Un punct de vedere de-a dreptul pasionant, aşa cum îl prezintă, care însă nu trebuie absolutizat. Nu sunt exclusiv mize economice în Levant, dar mizele economice sunt foarte importante şi le vom vedea strălucind în tot cinismul lor la sfârşitul conflictului.

Regiunea în care s-a prăbuşit avionul rusesc lovit de turci e parte din traseul unui vis întrerupt brutal de preşedintele  Bashar Al-Assad: gazoductul  Qatar- Arabia Saudită-Siria-Turcia şi de aici spre Europa, care ar scoate Rusia din cărţi. Fireşte că are şi Rusia un vis, încurajat de guvernul de la Damasc: gazoductul Iran-Irak-Siria-Mediterana şi de aici spre Europa, scoţând Turcia din cărţi.

Dacă Bashar Al-Assad va fi debarcat de la putere, aşa cum îşi doresc vecinii – turcii, qatarezii şi saudiţii – Latakia a intra pe axa Iskenderun-Hatay, lăsându-i pe ruşi orfani de profit.

Să ne întoarcem la incidentul de ieri. Miliţiile turkemene se aflau, de cîteva zile, sub bombardamentul rusesc care susţinea  atacul la sol al armatei guvernamentale. Ceruseră cu disperare ajutorul fraţilor turci, declarând că populaţia civilă din cele aproximativ 5o de sate vizate sistematic e aproape decimată. Chiar dacă au exagerat sperând să fie băgaţi în seamă, nimeni nu se îndoieşte că ”operaţiunile chirurgicale” în stil american, cu care se laudă ruşii, numai chirurgicale nu sunt (o sursă din cadrul opoziţiei siriene, deci profund subiectivă, număra 500 de victime civile, de la începutul ofensivei ruseşti, pe tot cuprinsul ţării).  Analişti militari acreditează ideea că reacţia (prea) rapidă de ieri dimineaţă a turcilor a fost tocmai pentru a le arăta turkmenilor că le pasă.

Cu alte cuvinte, pripeala a fost un răspuns la jelania de duminică a comandantului  Ömer Abdullah, şeful miliţiei turkmene “Sultan Abdülhamit”, implorând sultanul de la Ankara: “În fiecare zi, fraţii noştri turkmeni mor. Aşteptăm susţinere guernamentală. De ce ne-au lăsat singuri? Adunăm zilnic martiri. De ce am fost abandonaţi? Nu înţeleg”.

Fireşte că în zona despre care vorbim nu e nici urmă de ISIS. Armata rusă se afla în raiduri de pedepsire ale inamicilor lui Al-Assad. Iar turkmenii se numără printre aceştia.

Turcii, la rândul lor, nu s-au grăbit – de când, abia în august, au intrat în coaliţia condusă de Statele Unite – să bombadeze ISIS. I-au pedepsit pe inamicii kurzi.

Cine se ocupă, totuşi, de ISIS? (În afara coaliţiei tacticoase conduse de americani). Ruşii şi turcii, în timpul liber.

Doar ca să vă faceţi o idee despre ce se întâmplă acum pe cerul Levantului: Rusia loveşte din bazele sale din Siria şi de pe Marea Caspică, Statele Unite lovesc din Turcia, din bazele situate în ţările Golfului şi de pe Oceanul Indian, Franţa – din Emirate şi din Iordania şi, în curând, de pe portavionul “Charles de Gaulle”, care taie ţanţoş apele Mediteranei de Est.

Lelia Munteanu: Globalnaia Navigaţionnaia Sputnikovaia Sistema

Dovezi concludente ale ambelor părţi asupra incidentului sever petrecut azi-dimineţă la graniţa Siriei cu Turcia vor apărea în următoarele ore.

Până când dovezile încălcării spaţiului aerian turc de un avion SU-24 rusesc vor fi aduse la cunoştinţa opiniei publice, părerile specialiştilor militari în aviaţie sunt împărţite, după interese. A apărut şi o formulă maliţioasă, ca explicaţie a incidentului – “eroare de Glonass”, cu referire la sistemul de poziţionare globală prin satelit al ruşilor, Globalnaia Navigaţionnaia Sputnikovaia Sistema (Glonass), corespondentul GPS-ului american.

Cert este că încălcări similare ale spaţiului aerian al Turciei (respectiv al NATO) de către aviaţia rusă, care luptă în Siria împotria Daesh şi în spirijinul regimului Bashar Al-Assad, s-au mai petrecut şi în octombrie. Cert, de asemenea, este că turcii şi-au modificat şi înăsprit ROE (Regulile de Angajament) în această privinţă, iar piloţii avionului doborât în Jabal Al-Turkman (Munţii Turkmeni, în Guvernoratul Latakia) nu se puteau aştepta ca, în conformitate cu majoritatea uzanţelor internaţionale, SU-24 să fie interceptat, încadrat şi escortat în afara spaţiului aerian.

Graficul radarului turc urmează să fie studiat. Argumentul că avionul s-a prăbuşit la Yamadi, deci nu încălcase graniţa, nu stă în picioare, fiindcă – odată atins – mai putea parcurge zeci de kilometri în interiorul Siriei.

Ideea că bombardierul de atac la sol doborât ar fi sondat reacţia (vigilenţa) Turciei e o speculaţie de ageamii (SU-24 nu e dotat pentru astfel de acţiuni).

Ciudată e şi declaraţia oficialilor turci, cum că avionul ar fi fost somat de 10 ori în 5 minute, iar rapidul SU-24 n-ar fi luat-o la goană (pare a fi căzut cu aripile desfăcute).

Presupunerea că la graniţa turcă s-ar fi desfăşurat una dintre cunoscutele provocări tipic ruseşti e greu de susţinut. Rusia nu are nici un interes, în acest moment istoric, să intre în conflict cu Turcia şi cu atît mai puţin cu NATO, dat fiind că doreşte să se coordoneze cu coaliţia condusă de Statele Unite împotriva ISIS.

Adevărata problemă, care a culminat cu incidentul  doborârii avionului, îmi pare a fi populaţia turkmenă de la graniţa Siriei cu Turcia, respectiv miliţia Alwiya al-Ashar (ai cărei luptători au tras în cei doi piloţi în timp ce se catapultau, ceea ce poate fi catalogat drept crimă de război). Alwiya al-Ashar, parte a aşa-numiţilor rebeli moderaţi, luptă împotria regimului de la Damasc, cu susţinerea Turciei şi ajutată de programul logistic al CIA. În dimineaţa aceasta, când a fost doborât, avionul rusesc executa o misiune de sprijinire a trupelor guvernamentale care luptau la sol tocmai împotriva Alwiya al-Ashar.

Turcii se plânseseră ambasadorului rus că spaţiul lor aerian este periclitat de acţiunile de bombardament desfăşurate de avioanele ruseşti contra miliţiilor turkmene de la graniţă, declarând că civilii turkmeni suferă din această pricină.

Nimeni – mai ales turcii şi ruşii, legaţi prin interese economice solide –  nu are interesul să escaladeze acest incident mai mult decât e necesar pentru a regla nişte conturi tactice. Înclin să cred că lucrurile vor rămâne la nivelul declaraţiilor caustice.

În seara zilei de marți, 24 noiembrie, după incidentul soldat cu doborârea de către forțele turce a avionului rus Su-24, guvernul de la Ankara a trimis o scrisoare ambasadorului bitanic la ONU, cel care asigură acum președinția Consiliului de Securitate.

Scrisoarea relatează incidentul și contextul în care a avut loc și arată: ”Nerespectând avertismentele, ambale avioane zburând la o altitudine de 19.000 de picioare au violat spațiul aerian turc pe o distanță de 1,36 si 1,115 mile, timp de 17 secunde, începând de la ora locală 9.25.05”. Unul dintre cele două avioane a fost doborât, iar din scrisoare se poate deduce că este vorba despre avionul care a pătruns 1,15 mile în interiorul Turciei.

Având în vedere contextul din Siria, unde se concetrează forțe din Rusia, SUA, ale aliații din NATO, milițiile sprijinite de Occident și țările arabe, forțele jihadiste și ale aliaților arabi ai Vestului, cele 17 secunde puteau schimba cel puțin fața Orientului Mijlociu.

De fapt se pare că a fost vorba de mai puțin de 17 secunde. Moscova a negat oficial că avioanele au intrat în spațiul aerian turc. Presa rusă admite ipoteza Ankarei și face un calcul: 1,15 mile in 17 secunde ar însemna că avionul supersonic Su-24 a zbura cu sub 400 de km pe ora, o viteza la limita portanței. Este foarte probabil ca cele 17 secunde să fi fost doar 7 sau chiar mai puțin.

Chiar și în cazul în care asemenea incidente au mai avut loc, este de remarcat vigilența extremă a aviației turce și modul în care a acționat la o violare de zece secunde a spțiului aerian suveran. De unde această extremă scrupulozitate și această reacție dură? De nu au fost deschise până acum canale de comunicare între Turcia și Rusia, atât timp cât acestea au apărut de mai bine de o lună în cazul forțelor ruse și al celor americane?

Vineri, 20 noiembrie, Turcia a avertizat Rusia cu ”consecințe grave” dacă Moscova nu va înceta raidurile aeriene în zona din nord-estul Siriei, în apropierea frontierei cu Turcia, și dacă nu va înceta aceată operațiune ”cât de repede posibil”. Avertismentul a fost unul general, nelegat de vreun incident anume.

Incidentul avea să vină marți, 24 noiembrie, când aviația turca a doborât exact în această zonă un avion Su-24 al aviației ruse. Aceasta în condițiile în care ministrul rus de Externe urma să sosească la Ankara o zi mai târziu. Vizita a fost amânată.

Poziția Turciei față de zona siriană de la frontiera ridică o serie de semne de întrebare, inclusiv legate de ce înțelege Ankara prin spațiu aerian.

Se împlinesc mai bine de doi ani de când regimul de la Ankara susține crearea unei zone de interdicție aeriană în nordul Siriei, o zonă de pe teritoriul Siriei protejată de aviația turcă și cea americană, o zonă tampon care să nu fie amenințată de jihadiștii din gruparea Statul Islamic li de forțele guvernamentale siriene. Ultima încercare presedintelui Recep Tayyip Erdogan de a obține acceptul SUA și al puterilor occidentale în general pentru crearea unei asemenea zone în Siria s-a petrecut la Summitul G20 de la Ankara, în urmă cu o săptămână. Mesajul președintelui Barack Obama a fost unul mai degrabă negativ – o zonă de interdicție aeriană în nordul Siriei nu-și are rostul, deoarece Statul Islamic nu are aviație, iar avioanele Turciei sau ale SUA nu vor putea respinge un atac al forțelor terestre jihadiste fără multe victime colaterale în rândul civililor sirieni din zonă.

Aceasta a fost poziția oficială. Pe teren lucrurile stau altfel, scrie Asian Times. Avioanele americane și cele turcești au susținut o miliție turcmenă (populație de orgine turcă din zona de nord a Siriei) care a preluat controlul, săptămana trecută, asupra a doua orașe din nordul Siriei, exact în zona în care Ankara ar dori impunerea restricției aeriene. Cu alte cuvinte, a început operațiunea prin care Turcia își impune controlul asupra unei zone din teritoriul Siriei de unde va exclude orice implicare a jihadiștilor, a Rusiei sau a fortelor regimului de la Damasc.

Având în vedere zona în care aceste evenimente se desfășoară – nord-estul Siriei – este foarte posibil ca în colimatorul strategilor de la Ankara sa se afle principalul centru urban al regiunii –Alep. Este un oraș care de mai bine de doi ani este disputat de forțele lui Assad și cele ale asa-zisei opoziții moderate, iar între timp ce aceste doua tabere se bat a treia câștigă – Statul Islamic a reușit să întrerupă căile de aprovizionare și începe un asediu. A pune mana pe Alep, cel mai mare oraș din Siria, este o mișcare tactică majoră, care poate duce la ieșirea zonei de nord-est a tarii de sub controlul regimului Assad. Or, zona de excludere aeriană pe care dorește să o impună Turcia se interpune între Alep și culoarele de zbor ale aviației ruse de la baza de la Latakia.

În acest context a avut loc incidentul soldat cu doborârea avionului rus de către forțele turce. Un semn că președintele Erdogan dorește cu aproape orice preț să creeze acea zonă controlată de Turcia în nordul statului vecin. De ce însă această îndârjire a regimului de la Ankara?

Răspunsul oficial ține, așa cum este frumos, de latura umanitară a crizei siriene. În această zonă sigură ar urma să fie create tabere pentru refugiați, spre liniștea cetățenilor turci (copleșiți de peste două milioane de refugiați sirieni), dar mai ales spre liniștea Europei. Însă un alt răspuns nu are atât legatura cu refugiații sirieni și nici cu legăturile dintre Ankara și turcmenii din Siria. Este un răspuns care poate explica și de ce Turcia, țară membra NATO, a permis traficul cu produse petroliere al Statului Islamic (o importantă sursă de venit), traficul cu artefacte care a finanțat gruparea jihadista, tranzitarea teritoiriului turc de sute de jihadiști din țările UE care reîntorși în țările lor au pregătit atentate, un raspuns care are legătura și cu întârzierea de către Ankara a punerii bazei aeriene de la Incirlik la dispoziția SUA pentru raiduri împotriva Statului Islamic. Este vorba desprea teama președintelui Erdogan nu fata de jihadiști, ci față de kurzi și de miscarea strategica a regimului al-Assad, care le-a oferit kurzilor sirieni perspectiva autonomiei, asigurându-și din partea lor o binevoitoare neutralitate.

Nordul Siriei este populat de kurzi. Bine organizați militar, aceștia au creat o zonă relativ stabilă în interiorul Siriei, un stat de facto care se întinde către frontiera irakiană, cu posibilitatea de a face joncțiunea cu Regiunea Autonomă Kurdistan de aici, la fel, cea mai stabilă regiune irakiană. Gruparea YPG (Unitățile de Protecție ale Kurzilor) a reușit să înregistreze victorii notorii în fața Statului Islamic și să creeze în nordul țării o zona stabilă comparativ cu restul Siriei. Sprijinul Turciei a venit foarte greu și doar pe fondul unui potențial genocid și la presiuni internaționale în favoarea acestei organizatii kurde, cum a fost cazul cu eliberarea orașului Kobane, la granița cu Turcia, în primăvara acestui an. Fortele kurde din Siria s-au dovedit a fi cei mai eficienti aliati in combaterea statului islamic, mai cu seama daca lupta pentru eliberarea propriilor zone. La fel se intampla si cu fortele kurde Peshmerga in Irak. Demersul lui Erdogan îndreptat către slăbirea acestor forțe eficiente este unul dificil și riscant.

Controlul asupra kurzilor este un obiectiv major al Turciei, indiferent de regimul aflat la putere. Președintele Erdogan a fost cu atât mai avântat în aceasta politică cu cât la alegerile parlamentare din aceasta vara partidul etnicilor kurzi a obținut 80 de mandate din totalul de 550 si devenea relevant pentru formarea unui guvern. Alegerile anticipate din luna noiembrie, câștigate de Erdogan, au rezolvat aceasta neașteptată ”problemă”, iar puterile europene nu au avut de ales decât să susțină revenirea electorală a partiduilui lui Erdogan – în fond era forța politică care își impusese oamenii în toate structurile statului și astfel singura capabilă să gestioneze criza imigranților de care se tem capitalele europene. Tratarea deficitară a acestei crize în ultimii ani i-a oferit lui Erdogan posibilitatea de șantaja acum Europa.

Cât privește Statele Unite, președintele turc a avut un alt aliat, din tabăra dură de la Washington. În ultimul an, președintele Erdogan l-a avut de partea sa în acest demers strategic pe generalul american John Allen, numit in 2014 în funcția de coordonator al coaliției occidentalo-arabe conduse de SUA împotriva Statului Islamic. John Allen a fost unul dintre promotorii ideii unei zone de interdicție aeriană în nordul Siriei, de fapt securizarea de către Turcia a zonelor kurde, eliminarea acestui risc si, mai departe, pregătirea în acest sanctuar a viitoarelor lovituri asupra regimului Assad. Unele voci susțin că președintelui turc i s-a cerut în contrapartidă pentru prevenirea apariției unui stat kurd în Siria să renunțe la proiectul rus South Stream. Însă intelectualul John Allen, primul general de infanterie marină care ajunge în Council of Foreign Affairs, pare să fi căzut în dizgrația președintelui Obama, care îl înlocuiește de la comanda coaliției în octombrie 2015.

Jocul nu este pierdut pentru președintele Turciei. Barack Obama, cel care s-a opus oficial planului Turciei în nordul Siriei, este pe finalul mandatului, iar prezidențiabilii cu șanse (Hillary Clinton și Ben Carson) s-au pronunțat în favoarea planului instituirii controlului turc în nordul Siriei chiar cu câteva zile înainte de incidentul soldat cu doborârea avionului rus.

De altfel, președintele Erdogan pare să știe că nici măcar respingerea la nivel oficial de către președintele Obama a ideii unei zone de excludere aeriană este o vorbă goală. La 19 noiembrie, la trei zile după summitul G20 din Turcia, Erdogan declara: ”Este nevoie de mai mulți pași pentru o zonă de excludere aeriană și un program de antrenare și echipare. Acum instituțiile noastre lucrează pentru asta. Timpul este o altă problemă, însă procesul este sub control”.

La nici o săptămână, un avion rus era doborât chiar în viitoarea zona de excludere aeriana, pe care se pare că președintele Erdogan o consideră deja existentă. Pe lângă fricțiunile cu Rusia, incidentul de marți poate fi interpretat și ca o testare a reacției Washingtonului și o încercare de a forța mâna nehotărâtului președinte Obama și de a oferi prim-planul consilierilor și militarilor mai duri de la Washington. Nu în ultimul rând, asemenea acțiuni din partea Rusiei pot îngreuna considerabil formarea unei coaliții împotriva Statului Islamic cu participarea Rusiei.

Rezultatul este readucerea pe aceeași linie moartă a soluționării conflictului, chiar și dupa implicarea unei noi mari puteri. Iar forța Statului Islamic se datorează tocmai acestor interese divergente în regiune, unde se pare că, pentru moment, continuarea luptelor (atât in Siria, cat și în Irak) este varianta care, în ciuda declarațiilor oficiale, este cel mai mic numitor comun al părților implicate. Statul Islamic devine astfel un adversar util tuturor forțelor implicate și astfel poare să-și asigure pe mai departe supraviețuirea. Iar aceasta în timp ce UE, cea care trebuie să înghită cea mai mare parte din mizeria acestui conflict, nu își face aproape deloc auzită vocea.

Gazprom a oprit miercuri livrarile de gaze in Ucraina pana cand Kievul va face o noua plata in avans, a anuntat compania rusa citata de Reuters.  Gazprom a avertizat ca exista “riscuri serioase” pentru tranzitul gazelor rusesti catre Europa (via Ucraina) in aceasta iarna.

Nu este prima oara cand compania de stat Gazprom, “bratul energetic” al Kremlinului, provoaca o criza a aprovizionarii gazelor in Ucraina. S-a mai intamplat si in 2014, cand situatia s-a rezolvat in cele din urma, dar in amintirea Europei ramane criza majora din 2009. Atunci, oprirea livrarii de gaze prin conductele din Ucraina a afectat 18 state europene, producand disfunctii majore in tari precum Polonia, Slovacia, Cehia.

Gazprom acuza acum Ucraina de comportament economic incorect si sustine ca e indreptatita sa opreasca furnizarea gazelor chiar la inceputul iernii. Rusia raspunde astfel si crizei electricitatii din Crimeea, peninsula anexata ilegal de Rusia fiind lasata in intuneric de cateva zile in urma unor evenimente neclare.

Ministrul Afacerilor Externe al Poloniei, Witold Waszczykowski, a declarat într-un interviu că Polonia vrea anularea Actului fondator NATO-Rusia, pentru a elimina astfel baza pretextului invocat de Rusia, că NATO nu poate instala baze permanente în statele nou intrate în Alianţă, după 1997 – Polonia fiind unul dintre acestea.

Tratatul NATO-Rusia, semnat în 1997, care reglementează relaţiile dintre Alianţă şi Moscova şi care prevede printre altele că NATO nu va desfăşura arme nucleare pe teritoriile noilor state membre, este „un acord cu caracter politic, fără forţă de lege, încheiat într-o altă realitate internaţională”, a declarat ministrul de Externe al Poloniei, Witold Waszczykowski, într-un interviu pentru Gazeta Wyborcza.

Şeful diplomaţiei poloneze a declarat că acest acord ar trebui anulat şi a cerut egalizarea nivelului de securitate între vechii şi noii membri NATO.

„Germanii consideră că aceasta ar însemna adoptarea unei atitudini de confruntare cu Rusia. Noi întrebăm atunci: cui vreţi să oferiţi mai mult confort? Unui stat care este aliatul vostru în Uniunea Europeană şi în NATO, sau unui stat care nu face parte din aceste structuri şi care poartă al treilea său război în Siria, după cele din Georgia şi Ucraina?”, a declarat ministrul polonez, conform Agerpres.

„Considerăm că în NATO nu trebuie să existe două niveluri de securitate, unul pentru Europa Occidentală, unde staţionează trupe americane, unde există baze militare şi instalaţii defensive, şi un altul pentru Polonia, unde nu există aşa ceva. Şi totuşi, Polonia este cea care se învecinează cu Rusia, iar aceasta ne şantajează”, a mai declarat ministrul de externe de la Varşovia.


Categorii

Rusia, Siria, Turcia

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

14 Commentarii la “Confruntarea marturiilor: TURCIA PUNE LA DISPOZITIE PRESUPUSE INREGSTRARI CU AVERTISMENTELE, PILOTUL SUPRAVIETUITOR NEAGA EXISTENTA LOR/ Fiul lui ERDOGAN, acuzat de afaceri cu ISIS/ MIZELE MAJORE ALE CORIDORULUI SIRIAN PE CARE SE INFRUNTA RUSIA CU TURCIA. De ce s-ar putea ajunge la un RAZBOI, dincolo de INCIDENTUL AVIATIC/ POLONIA vrea anularea TRATATULUI NATO-RUSIA

  1. http://www.theguardian.com/world/2015/nov/24/turkey-shoots-down-jet-near-border-with-syria

    Deci Nato sustine fatis Turcia (a se vedea declaratia secretarului general). Iar Rusia nu cred ca va lasa lucrurile asa cum sunt.

  2. off topic:
    Circula un clip http://www.activenews.ro/externe/Gruparea-Statul-Islamic-a-lansat-un-clip-in-care-ameninta-cu-represalii-Romania-si-alte-59-de-tari-127232 total diferit fata de cele de pana acum, exceptie facand cel adresat sua si realizat tot in stil cinematografic. Se pare ca cineva se grabeste si vrea cu tot dinadinsul ca sa inceapa odata razboiul cu toti.

    De vreo cateva saptamani, pe youtube poate fi vazuta marturia unui baiat de 15 ani, Nathan, care a trecut prin experienta mortii clinice si povesteste unui rabin ceea ce a vazut in vis. Baiatul nu are nici un fel de pregatire (asa sustine) religioasa si vorbeste cu entuziasmul varstei despre razboiul ce va veni si care va dura 2 saptamani, despre mesia si venirea lui, despre felul cum toti, 70 la numar (popoare) se vor napusti asupra Ierusalimului intr-o confruntare de 2 zile in care vor muri multi evrei, despre faptul ca Muntele Maslinilor va fi impartit in doua regiuni, despre calea pocaintei si intoarcerea la religia lor, etc.

    (Aici este si transcrierea interviului http://cosmicconvergence.org/?p=11905 )

  3. Lasand la o parte si motivele spirituale, cum scria cineva mai sus despre cei ce se grabesc sa-si intampine “mesia”:

    http://www.zerohedge.com/news/2015-11-25/why-we%E2%80%99re-sliding-towards-world-war

  4. Problema evitarii unui razboi, de proportii, poate fi deja exclusa din calcul. Prea multe şi prea mari interese acolo, prea multi şi imprevizibili actori şi mai ales prea puțină, daca nu inexistentă, onestitate, legalitate, loialitate, etc, duc sigur şi rapid spre decanşare, nu spre evitare. Care din cei implicați, este cinstit şi accepta sa se retraga pentru a evita conflictul ?
    Escaladarea deja, este in curs, prin lovituri pe la spate, prin intrepuşi, prin orice. Sa nu ne amagim, cu gândul ca, ce s-a şi proorocit, va putea fi evitat.
    Acolo sunt interese mafiote suprapuse peste interese geopolitoce, peste inerese legitime şi nu în ultimul rând peste interese demonice. Unde s-a inoculat virusul, se va declanşa boala. Deja temperatura este in crestere, iar imunitatea zero.

  5. @anAMary
    Razboiul nu mai poate fi evitat dar duritatea cu care-l vom percepe poate fi micsorata prin pocainta si rugaciune. Asa au spus toti sfintii. Dumnezeu, ingerii si sfintii asta asteapta de la noi ca sa ne poata sari in ajutor. O de-am intelege toti lucrul acesta macar in ceasul al-12-lea. O spun eu care sunt pui de naparca si careia mi se potriveste foarte bine cuvantul Sfantului Ioan Botezatorul: Pui de naparca cine va vestit voua sa fugiti din calea maniei lui Dumnezeu!

  6. Pingback: TENSIUNEA INTRE RUSIA SI TURCIA ESCALADEAZA. Putin a refuzat sa se intalneasca cu Erdogan. Presedintele Turciei: “RUSIA SA NU SE JOACE CU FOCUL”/ Al treilea om in stat din Rusia, aflat in vizita in Romania: “RUSIA ARE DREPTUL SI LA RASPU
  7. “Dupa cum se stie, taberele sunt cam impartite, chiar daca oficial au un scop comun si anume gruparea terorista Stat Islamic. Daca Rusia, China, Iranul si Siria lupta cu adevarat impotriva ISIS si pentru sustinerea actualului presedinte sirian, de partea cealalata, SUA, Israelul si Turcia sustin Statul Islamic, organizatie care de fapt a fost creata si antrenata de servicile secrete ale acestor state, cat si pentru al detrona pe Bashar Al Assad, singura intrebare in acest sens este, contra cui vor lupta cu adevarat Germania, Anglia si Franta?”
    […]

    Sursa: http://vremuritulburi.com/2015/11/29/toate-armatele-importante-ale-lumii-se-aduna-in-siria/

  8. Pingback: PUTIN ACUZA TURCIA CA A DOBORAT AVIONUL PENTRU A-SI PROTEJA NEGOTUL CU STATUL ISLAMIC. Cum a raspuns Erdogan/ NATO va invita MUNTENEGRU in alianta/ Germania se implica in razboiul din Siria/ DE CE NU TAIE SUA ROBINETUL DE DOLARI AL ISIS? | Cuvântul Ortod
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare