Discrepanta de tara bananiera: 70% dintre salariatii români castiga SUB PRAGUL SALARIULUI MEDIU/ Cei mai mari investitori straini – CAPSUNARII/ ”Sustenabilitate” si ”productivitate” – tezele neoliberale ale CRESTERII PROFITURILOR CAPITALULUI PRIVAT PE SEAMA NEOIOBAGILOR LOCALI/ Mugur Isarescu ne crede prea prosti pentru a intelege economia. SEFII BNR AU FOST INDEAJUNS DE DESTEPTI INCAT SA RECOMANDE TAIEREA SALARIILOR, IN 2009, CU EXCEPTIA CELOR PROPRII

10-05-2016 11 minute Sublinieri

MITING - SINDICATE - BUCURESTI

Doi din trei salariaţi din România câştigă mai puţin de 1.700 de lei lunar (380 de euro net), în condiţiile în care România nu reuşeşte să atragă investiţii cu valoare adăugată mare care să ofere locuri de muncă bine plătite. Doar 34.000 de angajaţi câştigă peste 10.000 de lei net pe lună, 400.000 între 3.000 şi 10.000 de lei net pe lună, iar restul de 4 milioane sub 3.000 de lei, arată datele de la Ministerul Muncii obţi­nute de Ziarul Financiar. […]

Structura salariaţilor pe categorii de venituri ilustrează o discrepanţă ma­joră pe piaţa muncii din Româ­nia, în care foarte mulţi salariaţi câştigă foarte puţin şi foarte puţini salariaţi au venituri mari. Astfel, circa 44% dintre angajaţii români au venituri de sub 1.000 de lei net pe lună (adică peste 2 milioane de salariaţi), iar 28% câştigă între 1.000 şi 1.700 de lei net pe lună (adică peste 1,3 milioane de persoane). Totodată, aproape un sfert (23% dintre angajaţi, adică 1,1 milioane de persoane) câştigă între 1.700 şi 4.000 de lei net pe lună, în timp ce 5% dintre salariaţii români (adică circa 250.000 de oameni) câştigă peste 4.000 de lei net pe lună. […]/ integral pe zf.ro
salarii-zf

De la aderare până în prezent, PIB-ul României a crescut cu 26%, de la 126 mld. euro la 160 mld. euro. Exporturile au sărit de la 29 mld. euro la 54 mld. euro, beneficiind evident de una dintre cele patru libertăţi ale UE, libera circulaţie a mărfurilor.

Investiţiile străine au crescut spectaculos de la 3,4 miliarde de euro la finele lui 2006 la 60 de miliarde de euro la finalul lui 2014, beneficiind de o altă libertate fundamentală – libera circulaţie a capitalurilor.

Însă un alt drept fundamental din UE a adus şi o năpastă pe capul României: peste două milioane de români au părăsit ţara, ceea ce, pe termen mediu şi lung, va costa scump România. Cu toate acestea, pentru vremurile pe care le trăim, exodul nemaiîntâlnit este benefic pentru că, pe de o parte, a scutit statul sărac de cheltuieli sociale, iar pe de altă parte muncitorii plecaţi au trimis bani acasă sprijinindu-şi familiile, dar şi statul, care, fără aceşti bani, ar fi avut grave probleme în vremea crizei. Se poate spune că muncitorii români din străină tatea sunt cei mai mari investitori străini în România de vreme ce, la nivelul lui 2014, remiterile erau de 61 mld. euro, iar investiţiile străine de 60 mld. euro.

Ce este de făcut însă ca beneficiile aderării să fie cât mai vizibile?

România trebuia să favorizeze capitalul autohton pentru a merge înainte. De exemplu a fost o bătălie mare pentru salvarea siderurgiei, pe baza unor avantaje foarte clare. Nu ar fi fost posibile performanţele industriei auto fără siderurgie“, a spus ieri la ZF Live fostul negociator-şef al României cu UE Vasile Puşcaş.

„UE va arăta în scurt timp mult diferit de cea de azi, care oricum e mult diferită de cea din 2007“, a mai arătat el.

În aceste condiţii, România ar trebui să încerce să recupereze cât de mult din ce nu a făcut în ultimii ani şi să se ancoreze în politicile europene care favorizează dezvoltarea, atâta timp cât ele mai există.[…]

1. Peste 2 milioane de români au emigrat

Două milioane de români au plecat la muncă în străinătate doar în intervalul 2007 – 2014 (acestea fiind cele mai recente date disponibile), iar numai în 2007 jumătate de milion de români au plecat în altă ţară din UE, în special în Spania şi în Italia. Majoritatea celor plecaţi fac parte din categoria populaţiei apte de muncă, iar salariile pe care le primesc în străinătate sunt de 4-5 ori mai mari decât cele pe care le-ar primi în România.

2. Căpşunarii, cei mai mari investitori străini

În vreme ce guvernele succesive nu au găsit 1,5 – 2 mld. euro pentru o autostradă care să treacă munţii, românii din străinătate au trims acasă, de la debutul crizei până în 2014, 29 mld. euro, dublu cât toate investiţiile străine realizate în aceeaşi perioadă, 14 miliarde de euro. Din 2000 şi până la finele lui 2014 investiţiile străine au fost de 60 de miliarde de euro, faţă de 61,6 mld. euro banii trimişi de românii din străinătate. Prin urmare, este legitim să spunem că românii din străinătate sunt cei mai mari investitori „străini” în România.

3. PIB-ul din 2015, mai mare cu 33 mld. euro

PIB-ul României era de 126 de miliarde de euro în 2007, anul intrării României în Uniunea Europeană, iar anul trecut a ajuns la 159 de miliarde de euro (valoare estimată), cu 26% mai mult faţă de nivelul de acum 8 ani. Deşi PIB-ul a scăzut cu 7% în anul 2009, primul an de criză, în ultimii ani România a dobândit o poziţie net favorabilă în UE în ceea ce priveşte rata de creştere a PIB. Astfel, datele provizorii arată că în 2015 PIB-ul României a crescut cu 3,8%, peste nivelul înregistrat de Polonia (unde creşterea reală a PIB a fost de 3,6%), Ungaria (2,9%) sau Bulgaria (3%), potrivit Eurostat. […]

Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu UE

„Ce constat eu, după 10 ani, este că România a fost doar contagiată de efecte benefice ale aderării, pentru că nici azi nu există o strategie clară în privinţa integrării. Atât la nivelul pieţei interne unice, cât şi la politicile europene. Asta face ca beneficiile totale, simţite clar în Polonia, Ungaria şi alte ţări, să nu fie la fel de mult simţite de cetăţenii şi statul român. Care sunt politicile industriale ale României? Dar în domeniul serviciilor? Care este politica agricolă în concordanţă cu ce se preconizează în cea comună?“ […]/ integral pe zf.ro

“Si in 2007 si 2008 ne preocupa sa avem crestere economica rapida fara sa ne gandim la durabilitatea, la sustenabilitatea ei. Si atunci, ca si acum, aceste cuvinte suna putin pasareste. Corectiile dureaza cateva cicluri electorale. Nu cred ca societatea romaneasca s-a pregatit suficient pentru a intelege substanta acestei dezbateri. O crestere economica nesustenabila, mai devreme sau mai tarziu va fi corectata. Ori de catre piata-prin mecanisme brutale- ori de inversari de politici. Sunt urmate de reprosuri care nu se termina intr-un singur ciclu electoral”, a spus luni Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, la o conferinta organizata de FMI.[…]

Tema convergentei romaniei, tema care ar putea uni natiunea. BNR sprijina pe toate caile ideea unui proiect de tara. Unde am avut comentarii se refera la calitatea acestui proiect de tara. Vrem un proiect consistent si solid.

Dar nu unul care sa sustina de pilda o crestere de 7%. Am mai avut asemenea cresteri si dupa aia au venit corectiile. Vrem un proiect de tara bazat pe o crestere economica durabila, bazata pe productivitate. Nu exista substitut la politicile economice sanatoase. Exista un calcul pe care il regasim si in raport. Acesta arata ca daca productivitatea totala a factorilor ar creste cu 1% peste media UE in urmatorii 25 de ani putem ajunge la 80% din media nivelului de trai din UE.[…]

Potrivit raportului FMI pentru regiunea CESEE publicat vineri, economiile din Europa Centrala si de Sud Est trebuie sa faca reforme pentru a creste productivitatea, sa stimuleze investitiile si sa imbunatateasca oferta de mana de lucru pentru a accelera procesul de convergenta, scrie Agerpres. Dupa o crestere solida in 2015, regiunea Europei Centrale si de Sud Est se indreapta spre o perioada turbulenta. O crestere mai redusa in zona euro si SUA, inasprirea conditiilor financiare globale si slabiciunile din multe economii emergente creeaza turbulente. Cu toate acestea, pe termen scurt, cresterea este preconizata sa ramana robusta in majoritatea statelor din CESEE gratie unei cereri interne solide, precizeaza FMI.

“In Romania, se deruleaza o relansare ciclica, iar cresterea este preconizata sa se intareasca, sprijinita de majorarea salariilor, preturile reduse la combustibili si scaderea TVA”, se arata in raport.

Insa, FMI avertizeaza ca, in pofida unei relansari ciclice, cresterea din CESEE ramane sub nivelul de dinaintea crizei, iar daca aceasta crestere mai redusa va deveni o normalitate acest lucru va insemna un ritm mai lent de convergenta cu Europa avansata.

De asemenea, FMI recomanda economiilor din CESEE sa stimuleze investitiile, pentru aceasta fiind necesara rezolvarea unei serii de chestiuni structurale pentru a stimula investitiile private. “Noi progrese ar putea fi necesare, in special in Romania si Bulgaria, unde ratele de economisire ale gospodariilor continua sa fie negative“, avertizeaza FMI.

In consecinta, Fondul apreciaza ca politicile ar trebui sa se concentreze pe reformele institutionale ce reduc ineficientele si cresc randamentele investitiilor si economiilor private.

In ultimul sau raport “World Economic Outlook”, publicat la inceputul lunii aprilie, Fondul Monetar International (FMI) a revizuit in crestere la 4,2% estimarile privind evolutia economiei romanesti in acest an, de la 3,9% cat estima in luna octombrie a anului trecut. Conform prognozelor FMI, Irlanda este singura tara din Europa care va inregistra in acest an o crestere economica mai mare decat cea a Romaniei, de 5%, in timp ce pe ansamblu Europa va inregistra o crestere economica de 2%, iar Europa Emergenta, regiune care include Romania, va inr

Nota noastra

Cu alte cuvinte, Mugur Isarescu ne spune ca suntem prea prosti ca sa intelegem de ce economia Romaniei sufera atat de mult, pentru ca, in general, economia si exigentele sale sunt o chestiune esoterica pe care o inteleg doar initiatii – cum ar fi chiar domnia sa. Verbiajul esoterico-eseistic al guvernatorului BNR, care invoca termeni magici precum “sustenabilitate”, “convergenta”, “productivitate”, are, insa aceeasi substanta prozaica pe care o are raportul FMI la care face, de altfel, referire.

Pe scurt, ni se spune acelasi lucru: suntem saraci din cauza noastra, pentru ca nu avem productivitate, chipurile. Adica nu atragem indeajuns de multe investitii straine si nu “eficientizam” institutiile. Mai pe scurt, trebuie sa ramanem saraci si sa fim platiti cu salarii de mizerie in numele “sustenabilitatii” si sa ne supunem, in continuare, unor “reforme structurale” care vulnerabilizeaza social si mai mult statul si angajatii. 

Initiatii de la BNR sunt, insa, uneori, chiar mai neoliberali decat papa, adica FMI. Cel putin asa rezulta de aici:

Economistul Lucian Isar susține că fostul președinte Traian Băsescu a fost păcălit să taie pensiile și salariile, așa cum l-ar fi sfătuit un consilier BNR.

Potrivit lui Isar, ar fi vorba despre Lucian Croitoru, ”consilier detașat de BNR, care a impus politica economică din momentul respectiv. Nu a fost nici FMI, ci acești domni”, a spus economistul Lucian Isar, vineri, la emisiunea Subiectiv, de la Antena 3.

”Este evident că fostul președinte Băsescu a fost păcălit să taie salariile și pensiile. Cu expertiza mai mult în comerț decât în economie, fostul președinte a apelat la specialiști.

Specialiștii respectivi au recomandat tăierea salariilor și a pensiilor.

Era evident încă din momentul propunerii că masura era greșită și niciun economist care nu era în sfera de constrângere a BNR nu a validat măsura.

Dovada simplă că specialiștii care l-au influențat pe președintele Băsescu la această decizie economică au greșit major reiese și din faptul că au existat imediat bani pentru reîntregirea parțială a salariilor după doar câteva luni (blocarea tăierii pensiilor de către Curtea Constituțională nu face decât să confirme dimensiunea erorii de calcul a corifeilor). 

Mai mult, guvernul Ponta 1 avea deja banii acumulați pentru reîntregirea completă a salariilor și plata salariilor restante. Tăierea de salarii a contribuit la reversarea ieșirii economiei din recesiune, fapt ce subliniază suplimentar greșeala corifeilor.

Corifeii români s-au ascuns ca de obicei în spatele FMI până când fostul șef FMI a declarat public că nu FMI a venit cu propunerea. Decizia finală, indiferent de propunere, este a autorităților române. 

BNR a avut în 2010 un specialist detașat pe lângă guvernarea Băsescu, consilieru’ Croitoru de la BNR.

Cum angajatorul BNR a reușit un exercițiu de lobby prin care salariile lor au fost exceptate de la tăieri, nu a existat niciun motiv “economic” să nu se susțină validitatea economică a tăierii salariilor și a pensiilor pe lângă fostul președinte Băsescu.

Și uite așa, fără o consiliere economică serioasă, Băsescu a fost păcălit să taie salariile și pensiile”, a scris Lucian Isar pe site-ul său.

In alta ordine de idei, Mugur Isarescu, inainte de 1989, dadea o cu totul alta explicatie pentru decalajele in dezvoltare din economia mondiala:

Pentru eliminarea politicii de spoliere neocolonialistă practicată de marile monopoluri

Țările în curs de dezvoltare, jefuite de zeci de miliarde de dolari datorită inechităților din relațiile economice internaționale

În cuvîntarea rostită de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la recenta ședință a Comitetului Politic Executiv al CC al PCR sînt relevate unele evoluții negative din economia mondială, care afectează îndeosebi țările în curs de dezvoltare, a căror situație s-a înrăutățit considerabil în anul 1985. Referindu-se la factorii care au acționat și acționează în această direcție nefastă, secretarul general al partidului a pus în evidență cu pregnanță practica marilor puteri imperialiste, a capitalului financiar, a monopolurilor transnaționale, care duc o politică deliberată de exploatare și asuprire ne[o]colonială a țărilor în curs de dezvoltare.

Cînd săracii sînt constrînși să facă „daruri” bogaților.

Aprecierile președintelui Romåniei își găsesc o solidă fundamentare în realitățile vieții internaționale, amplu reflectate de numeroase studii și analize efectuate în diferite state, inclusiv în statele occidentale. Astfel, cunoscutul săptămînal de specialitate britanic „The Economist” – într-un recent editorial, sugestiv intitulat „Darul săracului” – analizează una din dintre inechitățile cele mai flagrante din relațiile economice internaționale, și anume enormele profituri obținute de țările capitaliste dezvoltate, de marile monopoluri de pe urma scăderii prețurilor la produsele de bază importate din țările în curs de dezvoltare. Desigur, nu este vorba de o scădere accidentală, ci de practici spoliatoare prin care țările sărace, în cele mai multe cazuri foste colonii sau teritorii dependente, sînt constrinse să vândă fostelor metropole, în general statelor bogate, produsele lor de export la prețuri foarte dezavantajoase pentru producător.

În consecință, cele 24 de țări occidentale membre ale OCDE au plătit cu 65 miliarde dolari mai puțin pentru aceeași cantitate de produse importate din statele lumii a treia – care, deci, au pierdut suma respectivă, imensă, au fost spoliate de aceste zeci de miliarde. Dacă avem în vedere că produsul intern brut al țărilor din OCDE este de 9.000 de miliarde dolari, aceasta înseamnă că țările sărace au fost obligate să „ofere” gratuit țărilor bogate o „primă” gratuită de 0,7 la sută.

Cresc dificultățile pentru lumea a treia.

În timp ce la polul dezvoltat al economiei mondiale cresc bogățiile, la cel subdezvoltat se acumulează tot mai multe grave dificultăți. Diminuarea încasărilor în devize ale țărilor în curs de dezvoltare cu 65 de miliarde de dolari reprezintă mai bine de 10 la sută din totalul veniturilor din exporturi ale statelor respective și aproape 3 la sută din producția lor globală. Altfel spus, dacă politica de jaf neocolonial practicată de monopolurile imperialiste n-ar fi pricinuit pierderi atît de mari țărilor în curs de dezvoltare, în 1985 creșterea lor economică (efectiv de 2,5-2,8 la sută) ar fi fost dublă.

Asemenea consecințe negative sînt resimțite, practic, de toate țările în curs de dezvoltare. Așa cum se relevă în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, țara noastră a fost afectată de inechitățile din relațiile economice internaționale, care au diminuat, în cincinalul trecut, cu 5–6 miliarde de dolari veniturile din exporturi. Pierderile pe care le-am avut, pe această cale – arată secretarul general al partidului – se resimt puternic în economia națională, în creșterea venitului național și au influențe generale asupra mijloacelor de dezvoltare și de ridicare a nivelului de trai.

Mecanisme ale frustrării.

Cum au reușit țările bogate să-și finanțeze o parte din creșterea economică și să-și atenueze inflația pe seama țărilor sărace? Un rol deosebit de important l-a avut și îl are politica spolitoare a dobînzilor înalte, care sporește an de an și în proporții apreciabile datoria țărilor în curs de dezvoltare. Pentru a face față plăților scadente – în condițiile în care cercurile financiare limitează tot mai mult accesul debitorilor la noi credite, iar cele de afaceri, la piețele de desfacere – țările în curs de dezvoltare sînt nevoite să exporte un volum tot mai mare de mărfuri, acceptînd prețurile din ce în ce mai mici oferite de marii consumatori – respectiv statele dezvoltate. Această evoluție, extrem de dăunătoare pentru lumea a treia, este accentuată de politica companiilor transnaționale, care domină piețele produselor de baza exportate de statele sărace. De asemenea, creșterea exagerată a cursului dolarului în perioada 1983-1985 a contribuit, prin mecanisme specifice pieței capitaliste, la scăderea prețurilor de bază la produsele exportate de țările în curs de dezvoltare și creșterea eforturilor lor de a stinge datoria externă.

Pentru înlăturarea inegalităților și injustiției.

Sînt date și fapte care relevă realismul aprecierilor din cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu potrivit cărora înrăutățirea considerabilă a situației economice a țărilor în curs de dezvoltare este tocmai rezultatul politicii deliberate de exploatare și asuprire promovate de marile monopoluri.

De aceea, în concepția președintelui țării noastre această stare de lucruri impune să se acționeze cu toată hotărîrea pentru a determina o schimbare radicală a situației din economia mondială, pentru o nouă ordine economică, care să asigure raporturi echitabile între state, pentru înlăturarea politicii de jaf neocolonialist. În aceste condiții, lupta împotriva subdezvoltării nu este o lupta pentru a lua din ceea ce au bogații și a da, nemeritat, săracilor – cum pretind unele ziare din lumea capitalistă – ci o luptă împotriva inegalităților și a injuștiției.

În vederea realizării acestor deziderate, România, președintele Nicolae Ceaușescu, au propus un ansamblu de măsuri, care, între altele, are în vedere stabilirea unui raport just între prețul materiilor prime și cel al produselor industriale, care să favorizeze dezvoltarea țărilor producătoare de materii prime și, în același timp, să asigure venituri raționale producătorilor industriali, să permită stimularea activității economice în toate statele lumii. Adoptarea unor asemenea măsuri s-ar înscrie, fără îndoială, drept contribuții concrete la lichidarea subdezvoltării, la făurirea unei noi ordini economice mondiale, de care depinde atît progresul, cît și pacea întregii omeniri.

Pe care Isarescu sa-l credem? Pe cel din 1986 sau pe cel din 2016? Pe cel care explica dificultatile economice ale tarilor din afara nucleului tarilor capitaliste si dezvoltate prin jaful neocolonialist practicat de acestea sau pe cel care ne explica necesitatea “convergentei”?  In orice caz, in ambele ipostaze Isarescu se afla la varf, in cadrul elitei care conduce economia unei tari sarace.

Cat priveste salariile mici, lucrul e simplu si nu cere o initiere (oculta?) in tainele finantistilor: pentru marele capital, existenta unor largi piete de desfacere (debusee) si a unor largi piete de forta de munca ieftina este un imperativ absolut pentru a pastra sau creste rata profiturilor. Profitul (lor) – iata explicatia pentru care Romania este tinuta in saracie prin politicile “convergentei”

Legea darii in plata, adoptata recent de Parlament, si posibile majorari salariale pentru bugetari in contextul alegerilor locale si legislative din anul 2016 reprezinta riscuri asupra economiei Romaniei, avertizeaza marti Comisia Europeana, in Prognoza de primavara 2016.

Riscurile asupra perspectivelor economice au crescut semnificativ din cauza incertitudinii cauzate de adoptarea unei legi de descarcare de datorii, de catre Parlamentul Romaniei, in 13 aprilie. Aceasta lege ar putea avea un impact negativ substantial asupra increderii investitorilor si a pespectivei de creditare, pe orizontul de prognozare (pana in 2017 – n.r.) si mai departe – sustine Comisia Europeana, in analiza sa.

Este a doua oara cand Comisia avertizeaza, in prognoza sa periodica, asupra legii darii in plata.

Reamintim ca in 13 aprilie Camera Deputatilor, ca for decizional, a adoptat Legea darii in plata, prin care persoanele care si-au cumparat locuinte pe credit ipotecar pot sa cedeze bancii imobilele respective, fiind astfel exonerate de datorie. In lege s-a introdus un plafon de de pana la 250.000 de euro pentru creditele carora li se aplica facilitatea. Legea a fost promulgata de presedintele Iohannis si publicata in Monitorul Oficial, in ciuda protestelor bancherilor.

Executivul comunitar avertizeaza si asupra riscului majorarilor de cheltuieli bugetare in an electoral, care sa se adauge cresterilor salariale in sectorul public si scaderilor de taxe adoptate anterior.

Principalul risc asupra perspectivelor fiscale rezida in initiative legislative suplimentare” de majorare a cheltuielilor bugetare “inainte de alegerile locale si parlamentare din anul 2016, inclusiv politica salariala in sectorul public“, se mai arata in raportul CE.

De asemenea, dinamica salariala in ansamblu, incluzand majorarile din sectorul bugetar si cresterea salariului minim brut pe economie (la 1.250 de lei din 1 mai 2016) ar putea “eroda competitivitatea” Romaniei sin in sectorul privat.

Majorarile salariale din sectorul bugetar si cea a salariului minim pe economie probabil vor cantari negativ asupra competitivitatii si vor domoli crearea de locuri de munca, sustine Comisia Europeana, care se asteapta la cresterea costului muncii in Romania.

In aceste conditii, rata somajului este astepata sa scada foarte lent, de la 6,8% in anul 2015 la 6,7% in 2017. […]/ integral pe hotnews.ro

 


Categorii

Bancherii, bancile, BNR, abuzurile bancilor, Corporatism, Opinii, analize, Razboiul impotriva Romaniei, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

4 Commentarii la “Discrepanta de tara bananiera: 70% dintre salariatii români castiga SUB PRAGUL SALARIULUI MEDIU/ Cei mai mari investitori straini – CAPSUNARII/ ”Sustenabilitate” si ”productivitate” – tezele neoliberale ale CRESTERII PROFITURILOR CAPITALULUI PRIVAT PE SEAMA NEOIOBAGILOR LOCALI/ Mugur Isarescu ne crede prea prosti pentru a intelege economia. SEFII BNR AU FOST INDEAJUNS DE DESTEPTI INCAT SA RECOMANDE TAIEREA SALARIILOR, IN 2009, CU EXCEPTIA CELOR PROPRII

  1. 🙂

    Mai, tare m-a amuzat nota ta. Chiar cu toată revolta pe care o aduce starea de fapt a lucrurilor ăstora.
    Pentru că este exact cum ai scris-o, inclusiv remarcile la ezoterism și ocultism. Ar mai fi de adăugat, dar vreau să zic că merită trecute pe la cât mai mulți români treaba asta, poate se prinde ceva-ceva.

    Dar cum sunt studii științifice (nu glumesc) care estimează că în final specia umană se va segrega în două rase exclusive și foarte diferite… toate atitudinile elitelor ezoterico-oculte se încadrează cu studiile respective.
    Care sunt cele două rase “estimate științific” vă întrebați ?
    Una mai puțin numeroasă de super elite, care vor deține tot potențialul economic, tehnologic, (stăpânii absoluţi) etc. și una mai numeroasă de sălbatici inapți și înapoiați, degradați până la sub-animalicitate (bune doar de folosit și sacrificat – literalmente).
    Ei o zic, ei se străduiesc să o facă realitate.

    Dar ei nu cred în puterea Sfintei Treimi. Creștinii, da.

  2. http://lucianisar.com/uncategorized/statul-roman-a-salvat-bancile-2-miliarde-de-euro-doar-prin-canalul-titlurilor-de-stat/

    Uimitor, sotul Alinei Gorgiu, co-presedinte PNL sa spuna asa ceva. Se vor spala pe maini si de Isarescu?

  3. Darius Vâlcov spune că amnistia fiscală este necesară deoarece statul nu ar mai putea recupera decât o mică parte din datoriile de aproape 100 de miliarde de lei, deoarece 84 la sută din bani sunt nerecuperabili.
    In cazul persoanelor fizice, vorbim de datorii de 3 miliarde lei care vor fi şterse.
    https://www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/finantele-iau-in-calcul-o-amnistie-fiscala-cine-ar-putea-fi-beneficiarii-965278

    Deci “investitorii” si “oamenii de afaceri” datoreaza statului vreo 97 de miliarde lei, care vor fi sterse aruncate pe umerii contribuabililor. Dragnea sa-l puna pe Valcov in locul lui Dancila ca sa termine treaba mai repede.

  4. Pingback: "Vin vremuri grele". Se pregateste MAREA RESTAURARE a politicilor AUSTERITATII. FMI, Comisia Europeana si BNR desfiinteaza politicile economice dezvoltationiste din ultimii ani. Se cere STOPAREA cresterilor pensiilor, "ajustarea" SALAR
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare