DUPA REFERENDUM. Grecia – asteptata de Merkel cu “PROPUNERI SERIOASE”/ De ce si pana unde va sustine SUA-FMI guvernul TSIPRAS?/ Demisia lui VAROUFAKIS – concesie simbolica fata de TROIKA?/ “Acordul (cu creditorii) este SINGURA CALE” – declaratia sefului Grecilor Independenti

6-07-2015 10 minute Sublinieri

Casa Albă a declarat luni că Grecia și liderii europeni ar trebui să încerce găsirea unui compromis cu privire la criza datoriei grecești, care să permită rămânerea țării în zona euro, transmite Reuters.

”Referendumul s-a încheiat, dar viziunea noastră rămâne aceeași”, a spus purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale a SUA, Josh Earnest, potrivit căruia este în interesul Europei și al Statelor Unite să fie rezolvată criza financiară din Grecia.

Earnest a mai menționat că soluționarea crizei datoriei grecești — ”o provocare europeană” — depinde de Atena și de creditorii săi internaționali (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Centrală Europeană).

El a adăugat că, pentru ca Grecia să aibă creștere și stabilitate economică, este nevoie de un pachet de finanțare, dar și de reforme.

Luni, liderul Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a estimat că votul negativ dat de alegătorii eleni la referendumul de duminică a făcut discuțiile cu creditorii internaționali mai dificile, însă obiectivul rămâne menținerea Greciei în zona euro.

”Rezultatul referendumului nu ne aduce mai aproape de o soluție. În realitate, respingerea propunerilor nu face decât să îngreuneze lucrurile”, a declarat Dijsselbloem.

Pe de altă parte, liderii principalelor partide de guvernământ și de opoziție din Grecia s-au angajat în scris că îl vor susține pe premierul Alexis Tsipras în negocierile cu creditorii internaționali.

”Prim-ministrul va merge la Bruxelles pentru a negocia în numele întregului popor grec”, a spus liderul formațiunii Greci Independenți, Panos Kammenos, după întâlnirea dintre președintele grec Prokopis Pavlopoulos, premierul Tsipras și liderii formațiunilor parlamentare de la Atena.

Întrebat despre perspectivele unui acord între Grecia și creditorii săi internaționali, Panos Kammenos a apreciat că ”acordul este singura cale”.

  • Digi24: 

Grecia, un aliat imprevizibil. De ce Washingtonul ține partea Atenei

O ieşire a Greciei din zona euro poate degenera foarte uşor dintr-o problemă economică într-una strategică. Pentru Occident, cel mai pesimist scenariu este acela în care Grecia iese atât din Uniunea Europeană, cât şi din NATO şi se aruncă în braţele Rusiei.

Lucrurile nu ar sta mult mai bine nici dacă o Grecie dată afară din zona euro ar rămâne membru ostil al Uniunii Europene şi al NATO. Acesta este şi motivul pentru care Washingtonul a încercat în ultimele luni să găsească o soluţie pentru datoria greacă. Însă Europa nu a mai fost dispusă să îi asculte pe americani.

Potrivit Financial Times, atât administraţia Obama, cât şi Fondul Monetar Internaţional au încercat în repetate rânduri să convingă Europa să şteargă o parte din datoria Greciei în schimbul reformelor. A fost implicat în negocieri chiar şi Pentagonul, prin secretarul american al apărării, care a încercat să îi convingă pe liderii europeni de importanţa strategică a Greciei.

Americanii ştiu că o ieşire a Greciei din zona euro ar complica planurile NATO într-o perioadă în care Rusia are o atitudine tot mai agresivă, iar teroriştii Statului Islamic şi-au făcut simţită prezenţa în Europa. În recenta sa vizită la Bucureşti, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că prezenţa Greciei în alianţă nu este amenințată de problemele economice.

„Grecia este un aliat loial și un aliat care își respectă angajamentele în NATO. Și mă voi baza pe Grecia și în viitor”, a spus secretarul general al NATO.

Însă, potrivit unei analize Foreign Policy, o ieșire a Greciei din zona euro ar pune guvernul de la Atena pe o poziție ostilă față de guvernele occidentale și l-ar putea apropia de Rusia. Dacă ar ieși din zona euro, dar ar rămâne în UE, Grecia ar avea puterea să influențeze deciziile de la Bruxelles privind sancțiunile îndreptate împotriva Moscovei.

Cel mai pesimist scenariu pentru Occident este însă acela în care ostilitatea provocată de ieșirea din zona euro ar duce mai departe la o ieșire din Uniunea Europeană și la renunțarea la NATO. Nu numai că Atena ar intra și mai mult în sfera de influență a Rusiei, dar, în același timp, ar putea fi dezgropate animozitațile istorice dintre Grecia și Turcia. Acum cele două țări au o atitudine rezervată una față de cealaltă, pentru că ambele sunt membre ale NATO. Însă niciuna nu și-a uitat trecutul.

Importanța strategică a Greciei este dată și de poziționarea sa geografică. Ar trebui să fie poarta de intrare a gazelor caspice în Uniunea Europeană în momentul în care conducta TAP ar fi funcțională. De acolo, prin viitorul „coridor vertical”, gazele ar urma să ajungă și în România, deși țara noastră s-ar putea să nu aibă nevoie de ele având în vedere noile descoperiri din Marea Neagră.

Din punct de vedere geostrategic, cel mai bun scenariu este acela în care Grecia ajunge la o înțelegere cu creditorii și rămâne în zona euro. Acesta este și motivul pentru care Statele Unite au ajuns să facă lobby în Europa pentru guvernul de la Atena. Însă, în cazul în care nu se va ajunge la o înțelegere, Statele Unite nu par dispuse să ofere un ajutor financiar direct Greciei.

Europa cere Greciei responsabilitate. Grecia cere restructurarea datoriilor

Un summit de urgenţă al zonei euro are loc mâine, iar Guvernul grec este aşteptat acolo cu propuneri concrete care să deblocheze negocierile. De la Paris, Angela Merkel şi Francois Hollande au transmis că au înţeles mesajul poporului grec şi că sunt solidari cu acesta. Ceea ce nu înseamnă că Grecia nu trebuie să fie responsabilă şi să facă eforturi ca să merite ajutorul pe care îl va primi. De la Atena, răspunsul a venit din partea lui Euclid Tsakalotos, cel care a fost învestit în această seară ministru al Finanţelor. Acesta spune că Guvernul nu se teme de ceea ce urmează.

François Hollande, preşedintele Franţei: Uşa este deschisă pentru discuţii. În Europa există loc pentru solidaritate, aceasta este peste tot în Europa, dar există şi responsabilitate. Acest echilibru între responsabilitate şi solidaritate trebuie să fie linia de conduită pentru zilele care urmează.

Angela Merkel, cancelarul Germaniei: Condiţiile prealabile pentru a începe noi negocieri asupra unui program concret în cadrul Mecanismului European de Stabilitate nu sunt încă îndeplinite. Acesta este motivul pentru care aşteptăm în acest moment propuneri precise ale premierului grec, un program care va permite în acelaşi timp Greciei să revină la prosperitate.

În timp ce la Palatul Elysee, Franţa şi Germania lăsau uşa deschisă pentru noi discuţii, dar cu un accent pus pe responsabilitatea de care Grecia trebuie să dea dovadă, la Atena noul ministru de Finanţe făcea la rândul lui declaraţii. Nu dintre cele care să-i liniştească pe creditorii internaţionali.

Euclid Tsakalotos, ministrul grec de Finanţe: Este clar că ceea ce creditorii internaţionali cer nu poate fi îndeplinit. Poporul grec a arătat că nu este egoist, nu este individualist, că nu îi este teamă. Acelaşi lucru îl va face şi guvernul grec în zilele care vor urma.

În culmea triumfului, premierul grec Alexis Tsipras a declarat că importantă acum pentru Grecia este restructurarea datoriei.

Alexis Tsipras, premierul Greciei: Sunt conştient că mandatul pe care l-am primit nu înseamnă să ne rupem de Europa, ci este un mandat pentru întărirea poziţiei de negociere ca să căutăm o soluţie viabilă. De această dată, chestiunea datoriei va fi pe masa negocierilor. Până şi FMI a recunoscut asta în ultimul său raport.

De la Washington, Christine Lagarde a transmis că FMI va oferi asistenţă financiară Greciei, dacă va primi o solicitare în acest sens. Chiar şi aşa, delegaţia greacă la negocierile cu creditorii nu trebuie să se aştepte la o misiune uşoară.

Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup: Grecia trebuie să ia măsuri dificile, altfel ţara nu-şi va reveni, Guvernul nu va funcţiona şi nici economia, iar dacă Guvernul şi oamenii resping măsurile dificile, vom ajunge într-o situaţie foarte grea.

Negocierile se anunţă a fi cu atât mai dure cu cât până pe 20 iulie, Grecia trebuie să plătească către Banca Centrală Europeană o tranşă de 3,5 miliarde de euro.

Kremlinul anunţă că preşedintele Vladimir Putin a primit luni un apel telefonic de la premierul grec Alexis Tsipras, al cărui Guvern se află într-o cursă contra-cronometru pentru a ajunge la un acord de salvare cu creditorii, relatează The Associated Press în pagina electronică.

Cei doi lideri au discutat despre rezultatul referendumului de duminică din Grecia şi despre “o serie de probleme privind continuarea dezvoltării cooperării ruso-greceşti”, a anunţat Kremlinul.

În convorbirea cu Tsipras, Putin şi-a “exprimat susţinerea faţă de poporul grec în vederea depăşirii dificultăţilor cu care se confruntă ţara”, potrivit preşedinţiei ruse.

Şeful celei de a doua cea mai mare bancă de stat din Rusia, VTB, a declarat în weekend că Rusia ar putea fi interesată să achiziţioneze active greceşti, în cazul în care acestea ar urma să fie privatizate.

Andrei Kostin a precizat că Moscova ar putea să fie interesată de porturi, aeroporturi, căi ferate sau companii din sectorul energetic

Însă este puţin probabil ca Rusia să acorde Greciei împrumuturi, a subliniat şefuil VTB.

Pe de altă parte, Tsipras a discutat luni, la telefon, cu preşedintele Băncii centrale Europene (BCE) Mario Draghi, potrivit unor surse guvernamentale elene citat de ziarul francez Le Figaro.

De asemenea, şeful statului grec, Prokopis Pavlopoulos a discutat la telefon, luni înainte de prânz, cu preşedintele François Hollande.

Aceste discuţii au avut loc în timpul unei pauze a reuniunii liderilor tuturor partidelor greceşti, convocaţi de către Alexis Tsipras, sub egida preşedintelui Pavlopoulos.

Tsipras a discutat deja la telefon cu Hollande, duminică seara, după anunţarea victoriei taberei “nu” în referendumul prin care grecii au respins un plan european de salvare a ţării.

  • ActiveNews:

FMI, primul anunț după referendumul din Grecia: Suntem pregătiţi să oferim asistenţă, dacă ni se va cere

FMI va oferi asistenţă financiară Greciei dacă va primi o cerere în acest sens, a anunțat directorul Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, citată de BBC News online.

“Fondul Monetar Internaţional a luat notă de referendumul desfăşurat duminică în Grecia. Urmărim îndeaproape situaţia şi suntem pregătiţi să oferim asistenţă Greciei dacă ni se va cere”, a spus Lagarde.

Cetăţenii greci au votat în proporţie de 61% împotriva măsurilor propuse de creditorii internaţionali, 38,99% pronunţându-se în favoarea acestora.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

El este cel care va purta negocieri cu creditorii. Euclides Tsakalotos, noul ministru de finanțe al Greciei

Ministrul adjunct grec de externe Euclides Tsakalotos este noul ministru de Finanțe al Greciei. Numirea sa, despre care se vorbea încă de dimineață, a devenit oficială.

Desemnarea lui Euclides Tsakalotos în funcția de ministru de finanțe a fost anunțată la finalul reuniunii liderilor formațiunilor politice parlamentare, desfășurată timp de aproape șapte ore la sediul președinției.

Tsakalotos s-a născut la Rotterdam, în 1960, a studiat economia la Oxford și predă la Universitatea din Atena. Noul șef al Finanțelor provine din rândul formațiunii Syriza și face parte din comitetul de conducere. El este cel care, de acum înainte, va purta noi tratative cu creditorii.

Euclides Tsakalotos coordona în Ministerul de Externe de la Atena relațiile economice internaționale.

Ministrul grec de finanțe, Yanis Varoufakis, şi-a anunţat în această dimineaţă demisia din guvernul condus de Alexis Tsipras. Decizia sa de a demisiona intervine în condițiile în care referendumul convocat pe tema măsurilor de austeritate s-a soldat cu o mare victorie a Guvernului, iar premierul Alexis Tsipras anunțase, duminică seara, că vrea să reia negocierile cu creditorii internaționali, dar în alte condiții.

“La scurt timp după anunțarea rezultatelor referendumului, am fost informat despre o anumită preferință a anumitor membri ai Eurogrupului și a unor ‘parteneri’ asociați față de ‘absența’ mea la reuniuni, o idee pe care primul ministru o consideră potențial utilă pentru obținerea unui acord. Din acest motiv, părăsesc Ministerul de Finanțe astăzi”, a scris Yanis Varoufakis, pe blogul său.

Mesajul EXCEPŢIONAL al Ministrului grec de Finanţe i-a înfuriat pe liderii europeni. A fost postat cu o zi înainte de DEMISIONA

Ministrul grec de finanţe, Yanis Varoufakis, a scris că votul de “NU” de duminică înseamnă, de fapt, un “maiestuos şi mare DA pentru o Europă democratică şi raţională”.

Victoria taberei anti-austeritate l-a făcut pe Varoufakis să posteze un mesaj foarte puternic pe blogul său, în care liderii zonei euro sunt acuzaţi că au dorit să transfere datorii private pe umerii poporului grec. Luni dimineaţă şi-a anunţat demisia.

“‘Pe 25 ianuarie, demnitatea a fost redată poporului grec. În cele cinci luni trecute de-atunci, am devenit primul guvern care a îndrăznit să ridice vocea, să vorbească în beneficiul poporului său, spunând “NU” iraţionalităţii distrugătoare a programului extins şi fals de Bailout.

Am făcut cunoscut faptul că programele de Bailout ale Greciei au fost exerciţii care au intenţionat să transfere pierderi private pe umerii celor mai slabi greci, înainte de a fi transferate pe umerii altor plătitori de taxe din Europa.

Am articulat, pentru prima oară, în Euro-group, un răspuns economic pentru care n-a existat un răspuns credibil.

Am expus proiecte moderate, tehnic fezabile, care ar face să nu mai fie nevoie de alte “bailout”-uri.

Am ținut troika în bârlogul ei din Bruxelles.

Am internaționalizat problema umanitară a Greciei şi rădăcinile ei în politici intenționat recesioniste.

Am împrăștiat speranța în afara granițelor Greciei că democrația poate respira în spațiul unei uniuni monetare ce până acum era dominată de frică.

Terminarea unei interminabile, auto-distrugătoare austerități şi restructurarea datoriei publice a Greciei au fost țintele noastre. Dar acestea au fost şi obiectivele creditorilor noștri. Din momentul în care alegerea noastră părea iminentă, în decembrie, puterile au început o vânătoare de bănci şi plănuiau, într-un final, să închidă băncile Greciei. Scopul lor?

Să umilească Guvernul forțându-l să capituleze în fața austerității ;

Să ne forțeze să acceptăm o înțelegere care nu oferea niciun angajament că se va restructura datoria Greciei.

Ultimatumul din 25 iunie a fost mijlocul prin care aceste ținte urmau să fie atins. Astăzi, poporul grec a trimis ultimatumul înapoi către expeditori, în ciuda fricii pe care media controlată de oligarhi a transmis-o zi şi noapte în casele noastre.[…]

Acest “NU” al nostru este un mare şi maiestuos DA pentru o Europă democratică. Este un NU pentru o viziune distopică a Europei, care funcționează ca o cușcă pentru popoarele sale. Este un zgomotos DA pentru o zonă Euro care oferă perspectiva unei justiţii sociale, cu bunăstare pentru toţi europenii”, a scris Varoufakis pe blogul său.

După o săptămână de speculaţii, zvonuri, avertismente şi demonstraţii pro şi anti-austeritate, 61% dintre greci au votat împotriva condiţiilor cerute de creditori în schimbul continuării susţinerii financiare, victorie care probabil ca avea un cost mare pentru Grecia, potrivit analiştilor Stratfor.

Este o victorie pentru partidul de guvernământ Syriza, care a susţinut votul negativ, dar una care va costa scump Grecia, se arată în analiza Stratfor citată de MarketWatch.

Premierul Alexis Tsipras a spus că va reveni la negocierile pentru un acord cu creditorii, dar majoritatea guvernelor din zona euro au anunţat că nu vor oferi condiţii mai bune Atenei. Mai important este faptul că rezultatul referendumului va crea chiar mai multe incertitudini legate de viitorul sectorului bancar al Greciei.

În primul rând, Atena va solicita imediat Băncii Centrale Europene lichidităţi suplimentare pentru bănci, care sunt dependente de fondurile obţinute prin programul de asistenţă financiară de urgenţă ELA de la începutul acestui an.

Continuarea finanţării din programul ELA depinde de evaluarea sistemului bancar elen de către BCE, instituţia acordând sprijin de acest tip numai băncilor solvabile.

Tsipras a introdus controlul capitalului pe 28 iunie, cu promisiunea că măsura va fi de scurtă durată, dar incertitudinile politice şi financiare cresc probabilitatea ca măsura să nu poată fi anulată în curând.

Băncile elene rămân fără bani şi nu pot supravieţui fără sprijin din partea BCE. Dacă instituţia va refuza să dea băncilor elene fondurile necesare, Grecia va avea două opţiuni. Prima implică confiscarea unei părţi din depozite, aşa cum s-a procedat în Cipru în timpul crizei din 2013. A doua opţiune este mai drastică, revenirea la drahmă pentru recapitalizarea băncilor prin tipărirea de bani.

În al doilea rând, Guvernul grec va începe probabil să solicite la Berlin, Paris şi Bruxelles reluarea negocierilor, sarcină care nu este uşoară. Atena cere restructurarea datoriilor, o concesie dificil de acceptat de către creditori.

FMI a sugerat în mai multe rânduri o nouă restructurare a datoriilor Greciei, dar majoritatea ţărilor din zona euro se opun ideii. Ştergerea datoriilor este o măsură nepopulară în ţările europene nordice, precum Germania şi Finlanda, în timp ce unele guverne din sudul Europei, în special Spania şi Portugalia, resping acordarea de concesii Guvernului elen de stânga, cu câteva luni înainte de alegerile generale care vor avea loc în ţările respective.

În Portugalia vor avea loc alegeri în octombrie, iar în Spania în noiembrie sau decembrie, iar guvernele conservatoare se tem că acordarea de concesii Guvernului elen va întări opoziţia de stânga din ţările lor.

În al treilea rând, Tsipras se va confrunta în propria ţară cu o situaţie politică şi socială extrem de complicată. Victoria taberei “Nu” va întări poziţia membrilor cei mai ridicali ai Syriza şi o va slăbi pe cea a moderaţilor, limitând abilitatea premierului de a negocia cu creditorii.

Tabăra “Nu” a câştigat votul, dar un număr substanţial de greci se tem că rezultatul referendumului va duce ţara mai aproape de ieşirea din zona euro, ceea ce i-ar putea costa economiile.

Grecii sunt deocamdată calmi, dar prăbuşirea sectorului bancar şi ieşirea din uniunea monetară ar declanşa în mod sigur proteste de stradă care ar putea obliga Guvernul să demisioneze.

În consecinţă, creditorii Greciei nu vor face imediat concesii Atenei. Autorităţile din Berlin şi alte capitale ar putea aştepta în schimb să vadă dacă agravarea crizei bancare din Grecia va eroda susţinerea pentru Tsipras.

Strategia Greciei, între timp, va fi să provoace disensiuni între creditori, precum Italia şi Franţa, care s-ar putea teme de extinderea incertitudinilor pe pieţele lor financiare şi să preseze din acest motiv încheierea unui acord.

În final, referendumul din Grecia va testa soliditatea pieţelor financiare europene. În ultimii trei ani, ţările din sudul Europei s-au putut împrumuta la costuri scăzute datorită sprijinului potenţial al BCE, iar din 5 iulie acest sprijin va putea fi testat. În mod ironic, criza din Grecia ar putea duce la devalorizarea euro, ceea ce ar face exporturile din zona euro mai competitive, notează analiştii Stratfor.

*


Categorii

1. DIVERSE, Acordul cu FMI, America, Germania, Grecia, Rusia, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE), Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

51 Commentarii la “DUPA REFERENDUM. Grecia – asteptata de Merkel cu “PROPUNERI SERIOASE”/ De ce si pana unde va sustine SUA-FMI guvernul TSIPRAS?/ Demisia lui VAROUFAKIS – concesie simbolica fata de TROIKA?/ “Acordul (cu creditorii) este SINGURA CALE” – declaratia sefului Grecilor Independenti

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. Nu ma atrage cu nimic Franta. Nu sunt cu nimic mai breji decat noi.Daca ma pui sa aleg intre francezi si rusi aleg rusii ca avem mai multe in comun cu ei decat cu vestul.Nu am ce sa mai comentez despre ocidentul putred prin prostitutie, droguri si mafia mascata la nivel inalt.defapt vestul +UE =Noua Ordine Mondiala. Nu se vede?.Daca au iesit 1 000 000 in strada si nu au reusit sa faca nimic inseamna ca noi romanii suntem cineva ca noi inca nu avem homosexualitatea cel mai rau lucru care se poate intampla pe pamantul acesta.

  2. Cred ca tot contribuanilul grec a platit greul, iar spuma bunurilor din munca lor s-a dus in occident.Nu prea cred eu ca dau francezii degeaba ceva.Eu am auzit ca ar fi un popor zgarcit .

  3. Imi cer iertare adminilor pentru polemica cam lunga cu Doroteea , dar mi s-a parut absur sa ma intrebe la ce mare fer cand spun “vest” , ca doar n-o fi unul metafizic.

  4. Este adevarat ce spui doroteea ca nu trebuie sa fim rai dar daca vezi ca nu mai este cale de intoarcere trebuie sa tai madularul bolnav ca sa nu piara tot trupul , parca asa spune Hristos ,sa nu uitam ce a facut Dumnezeu cu LOT si sotia LUI care nu a ascultat.

  5. @mada

    pai tu crezi ca francezii au stiut ca dau? Iar faptul ca nu au reusit sa faca nimic desi au iesit cu milioanele in strada este exact argumentul meu.

  6. Nu e vorba de afi ‘rai’ sau ‘buni’. E vorba de a fi uniti intr-o lupta care ne vizeaza pe toti. Daca nu s-a ajuns la noi nu este pt ca suntem noi grozavi, ci pt ca ‘inca nu suntem pregatiti’ – citez pe unul din varfurile de lance ale nwo in Romania. Terenul insa se pregateste intens, si as fi curioasa daca la noi vor iesi milioane in strada cand va fi cazul. Ma indoiesc de asta.

    Nu stiu cum e cu ‘francezii’, ‘rusii’, ‘nemtii’ etc.. Personal evaluez omul, nu genetica lui. Din cate stiu eu, Dumnezeu S-a intrupat ca sa salveze OMUL, nu tin minte sa fi facut vreo precizare legata de neam.

  7. Haideti sa ne oprim, cu atat mai mult cat discutia a deviat deja. Multumim!

  8. Aveti dreptate admin.Am incercat sa ma apar.va rog sa scuzati.imi cer eu iertare ca asa este frumos.

  9. Pingback: Ce joc face Tsipras? Propunerile guvernului GRECIEI sunt echivalate de mass-media cu o CAPITULARE fata de AGENDA AUSTERITATII/ Grecia recunoaste oficial ACORDUL cu RUSIA pentru TURKISHSTREAM/ Papa Francisc denunta NOUL COLONIALISM al AUSTERITATII/ Teoria
  10. Pingback: UPDATE: Ce joc face Tsipras? Propunerile guvernului GRECIEI – CAPITULARE fata de AGENDA AUSTERITATII?/ Grecia recunoaste oficial ACORDUL cu RUSIA pentru TURKISHSTREAM/ Papa Francisc denunta NOUL COLONIALISM al AUSTERITATII/ Teoria si practica DATORI
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare