O ECONOMIE INSTRAINATA: 5600 firme romanesti vs. peste 31.000 multinationale! GERMANIA – cel mai important “ANGAJATOR”/ 1 MAI CAPITALIST: Presa face CULTUL MUNCII LA “PRIVAT” si deplange “DEPENDENTA DE STAT” in privinta locurilor de munca…

30-04-2014 21 minute Sublinieri

econ rom

 

Numărul grupurilor de firme româneşti a fost în 2012 de 5.689. În aceeași perioadă la noi în țară activau 31.718 multinaționale, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Majoritatea grupurilor de întreprinderi rezidente sunt constituite din două sau trei întreprinderi.

În anul 2012, 15% din grupurile de întreprinderi identificate în România erau rezidente, iar 90% dintre acestea aveau două sau trei întreprinderi. Cea mai mare parte a grupurilor de întreprinderi din România îşi desfăşoară activitatea în comerţ, industria prelucrătoare sau construcţii.

Totodată, cel mai mare procent de grupuri de întreprinderi au fost identificate în secţiunea comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (28%), industria prelucrătoare (14%) şi construcţii (11%).

Grupurile de întreprinderi rezidente activează în secţiunea comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (21%), industria prelucratoare (11%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (11%) şi construcţii (10%).

În funcţie de ponderea numărului de salariaţi, majoritatea subgrupurilor de întreprinderi din România sunt controlate din Germania (18%), Italia (10%) sau Olanda (10%).

Raportat la ponderea numărului de salariaţi în total grupuri de întreprinderi multinaţionale controlate din străinătate, subgrupurile de întreprinderi controlate din Germania predomină în industria prelucrătoare (8%), în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (4%) şi în secţiunea activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (2%).

Subgrupurile de întreprinderi controlate din Italia domină în industria prelucrătoare (6%), în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1%) şi în distribuţia apei și salubritate, gestiunea deşeurilor, activităţi de decontaminare (1%).

În privinţa subgrupurilor de întreprinderi controlate din Olanda, 3% se regăsesc în industria prelucrătoare, 1% în secţiunea informaţii şi comunicaţii şi 1% în secţiunea comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor.

Statistica a numarat in tara noastra 37.407 grupuri de firme, din care 5.689 de grupuri rezidente si 31.718 de grupuri de companii multinationale (102 controlate din interior, respectiv 31.616 controlate din strainatate), potrivit datelor furnizate miercuri dimineata. Majoritatea grupurilor de firme rezidente sunt constituite din doua sau trei companii. Circa  15% din grupurile de companii identificate in Romania erau rezidente,  iar cea mai mare parte a grupurilor de intreprinderi din Romania isi desfasoara activitatea in comert, industria prelucratoare sau constructii, mai spun statisticienii. […]

econ rom2

  • Gandul:

ZIUA MUNCII. Prima fotografie neretuşată a României muncitoare: cât de mulţi suntem la stat şi la privat

1 Mai, ZIUA MUNCII, a devenit în ultimii ani o sărbătoare a consumului, cinstită prin zile libere, grătare, plecări la mare sau la munte, mici şi bere. Munca în România a rămas într-o zonă obscură, cu multe raportări semi-oficiale, necentralizate şi neasumate public de nimeni. Pentru oficiali, munca legală a devenit aproape la fel de greu de raportat precum munca la negru. De ZIUA MUNCII, Gândul vă prezintă, în premieră, o analiză detaliată a evoluţiei din ultimii doi ani a numărului real de salariaţi de pe piaţa muncii din România. Câţi angajaţi depind de lefurile de la stat? Care sunt cele mai practicate meserii din fiecare judeţ? Ce profesii au ajuns pe cale de dispariţie în România? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care campania „ZIUA MUNCII” îşi propune să răspundă pe parcursul următoarelor zile.

ZIUA MUNCII este o campania gândul de 1 Mai, prin care vă vom prezenta o fotografie completă şi neretuşată a pieţei muncii din România. Câţi angajaţi plătitori de taxe există în realitate în România? Câţi bugetari există în acest moment? Cât de dependenţi sunt românii de stat şi care sunt judeţele unde principalii angajatori sunt instituţii publice, şi nu companii private? Care sunt cele mai cerute meserii acum în România şi, foarte important, este pregătit sistemul de educaţie din România să livreze absolvenţi capabili să-şi găsească un job în funcţie de necesităţile pieţei muncii? Sunt câteva întrebări esenţiale cărora campania ZIUA MUNCII le va da un răspuns pe parcursul acestor zile.

Câteva concluzii. ZIUA MUNCII la români arată, în mare, aşa:

1. Statul rămâne, aşa cum era de aşteptat, cel mai mare angajator din România: 1,2 milioane de oameni lucrează în instituţii bugetare, dintr-un total de 5.548.944 de salariaţi cu acte în regulă câţi se află în evidenţele Inspecţiei Muncii. IMPORTANT: în 17 judeţe, instituţiile de stat sunt cei mai mari angajatori; există judeţe, precum Mehedinţi, în care chiar principalii trei angajatori sunt instituţii de stat. Citiţi mai jos care sunt consecinţele acestui raport angajaţi la stat/angajaţi la privat.

2. România poate fi considerată ţara profesorilor, a vânzătorilor şi a constructorilor, dacă ne raportăm la cele mai râvnite meserii de la nivel naţional. Cel puţin 230.000 de români lucrează în sistemul de Educaţie, potrivit datelor oficiale. Cifra se măreşte cu angajaţii din sistemul de educaţie superioară.

3. Capitala s-a transformat în ultimul an în “oraşul bodyguarzilor”. Peste 68.000 de bucureşteni lucrează în domeniul protecţiei şi gărzii, ocupând, oarecum surprinzător, locul 1 în topul meseriilor cu cel mai mare număr de salariaţi din Capitală. Vă vom prezenta, în materialele următoare care este explicaţia acestui fenomen.

4. În ciuda promisiunilor de eradicare a muncii la negru făcute de toţi premierii României, economia subterană prosperă. Campania ZIUA MUNCII vă va spune câţi români lucrează la negru şi care este suma pe care o pierde România din cauza incapacităţii guvernamentale de a ridica economia subterană la suprafaţă.

5. Criza îşi pune în continuare amprenta asupra domeniului construcţiilor. Pe de altă parte, sectorul agricol se află în plină dezvoltare şi aduce cu sine noi locuri de muncă. Aflaţi de ZIUA MUNCII care sunt joburile-vedetă în România, care vă dau cele mai mari şanse de angajare.

Datele utilizate pentru ilustrarea situaţiei judeţ cu judeţ, respectiv pe anumite ramuri ale economiei au fost centralizate de gândul pe baza informaţiilor obţinute de la reprezentanţii Inspecţiei Muncii (IM). Acestea au fost corelate cu informaţii privind salariile medii nete obţinute de angajaţii din diferite domenii de activitate (Institutul Naţional de Statistică-INS), precum şi cu date furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală, Consiliul Fiscal, Registrul Comerţului, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

ZIUA MUNCII la stat şi la privat. Sunt 1,2 milioane de bugetari „prea mulţi”?

Din statisticile oficiale reiese că statul este cel mai important angajator în mai bine de o treime din judeţele din ţară. Datele centralizate de gândul arată că, la nivel naţional, există 17 judeţe în care, pe primul loc în clasamentul privind cel mai mare număr de salariaţi (înregistraţi pe un singur cod CAEN) se află profesii finanţate preponderent de la bugetul statului.

Este vorba aici de Alba, Bacău, Botoşani, Buzău, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Sălaj, Suceava, Teleorman, Vâlcea şi Vaslui.

Practic, la sfârşitul anului trecut, în România existau oficial 5.548.944 de salariaţi cu acte în regulă, în creştere cu 5,1% faţă de cifra consemnată la finele lui 2012. Dintre ei, aproape 1,2 milioane, adică unul din cinci, lucrau la stat.

Este acest raport de 1 la 5 „normal” într-o ţară europeană? gândul l-a întrebat pe Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, dacă numărul de bugetari este mare sau nu. “La nivel naţional, 25 la sută (dintre angajaţi n.r.) sunt bugetari. Este o cifră mare. Dacă ne uităm la raportul bugetari – populaţie, nu stăm mai prost decât alte state europene, însă dacă ne uităm la raportul bugetari – contribuabili sau la raportul cu salariaţii din mediul privat sunt mulţi. Avem prea puţini contribuabili la buget şi prea puţini salariaţi în economia privată”, a răspuns Ionuţ Dumitru.

Oricum, numărul de bugetari în România este pe un trend descrescător în ultimii ani. Am ajuns însă la limita de jos cu 1,2 milioane? În 2011, când cifra bugetarilor era undeva la 1,4 milioane, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, pleda pentru reducere: „În 1990, statul funcţiona cu circa 800.000 de bugetari, cu tot cu cei din Comitetul Central. După 20 de ani avem 1,4 milioane şi ne întrebăm unde este problema”.

În ceea ce priveşte creşterea cu 5,1 la sută a numărului de salariaţi din economie, aceasta ar putea reflecta, în opinia şefului Consiliului Fiscal, o majorare artificială a locurilor de muncă, pentru că în statisticile oficiale sunt incluşi şi salariaţii care lucrează part-time. “Nu m-aş baza pe această creştere pentru că ea nu reflectă dacă este vorba despre salariaţi cu normă întreagă”.

ZIUA MUNCII la stat. Cele 17 judeţe „de stat”, în care instituţiile publice sunt principalii angajatori

Dacă ne uităm la topul meseriilor cu cel mai ridicat număr de salariaţi, putem face o radiografie lămuritoare a gradului de dezvoltare al judeţului respectiv.

În Argeş, spre exemplu, unde cel mai mare angajator este uzina producătorului român de maşini Dacia, în topul celor mai des întâlnite meserii la nivel judeţean se află cea de muncitor în domeniul fabricării autovehiculelor de transport rutier (caen 2910), cu peste 14.000 de salariaţi. În alte şapte judeţe din ţară, industria auto se numără printre cele mai puternice pe plan local.

Pe de altă parte, o explicaţie a numărului ridicat de judeţe în care pe primele locuri în topul meseriilor se află cele plătite de la buget ar fi nivelul redus de dezvoltare din acele zone.

“Este vorba despre judeţe slab dezvoltate din punct de vedere economic. Au foarte mulţi angajaţi în sectorul public pentru că, evident, există o şcoală, un spital, dar nivelul de dezvoltare economică de acolo este foarte scăzut”, este de părere Ionuţ Dumitru.

Campania gândul ZIUA MUNCII vă prezintă principalii indicatori ai pieţei muncii din cele 17 judeţe unde statul figurează în topul angajatorilor: care este numărul total de salariaţi, câte companii antrenează economia locală, dar şi ce bani au la dispoziţie cei responsabili pentru susţinerea şi dezvoltarea fiecărei regiuni în parte.

ZIUA MUNCII. Alba, judeţul profesorilor şi al vânzătorilor

În judeţul Alba întâlnim pe primul loc în topul profesiilor pe care le au cei mai mulţi salariaţi meseria de dascăl. Catedra a atras la nivel judeţean, din totalul de 83.769 de salariaţi, 4.420 de români care lucrează ca profesori în învăţământul secundar general (caen 8531). Numărul lor este cu 13,1% în creştere faţă de anul 2012.

Pe locul al doilea în clasament întâlnim vânzătorii, respectiv românii care lucrează în sectorul comerţului cu amănuntul în magazine nespecializate (caen 4711), iar pe ultima poziţie a podiumului găsim salariaţii din sectorul transporturilor rutiere de mărfuri (caen 4941).

Dintre cei 368.361 de locuitori ai judeţului Alba, 55.896 lucrau în anul 2012 pentru cele 9.545 de societăţi comerciale aflate pe plan local, a căror cifră cumulată de afaceri atingea 2,5 miliarde de euro, reiese din datele centralizate de Ziarul Financiar pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului (Notă: nu au fost luate în calcul băncile şi instituţiile financiare).

Salariul mediu net lunar câştigat de aceştia la începutul anului trecut era de 1.248 de lei, sub media naţioanală înregistrată în aceeaşi perioadă, de 1.548 lei, potrivit datelor INS.

Alţi 16.365 de români din Alba erau, la începutul lui 2013, şomeri. Cei mai mulţi locuitori ai judeţului care nu aveau la acea dată un loc de muncă stabil erau bărbaţii, peste 9.000 dintre ei fiind şomeri, conform datelor ANOFM.

Rata şomajului la nivel judeţean ajungea în aceeaşi perioadă la 9,6% şi era mai mare în rândul bărbaţilor, decât în rândul femeilor, mai exact de 10,7%, respectiv de 8,4%.

Consiliul Judeţean (CJ) Alba, autoritatea administraţiei publice locale, constituită pentru coordonarea serviciilor publice de interes judeţean, este condus de Ion Dumitrel (PDL). Instituţia are alocat pentru anul 2014 un buget de 269,9 milioane de lei, echivalentul a circa 60,6 milioane de euro, la un curs mediu de 4,45 lei/euro.

Bacău. Cel mai mare angajator este ministerul Educaţiei

Cei mai mulţi salariaţi din judeţul Bacău lucrează tot ca profesori, iar numărul lor a înregistrat în perioada 2012 – 2013 o creştere de peste 18%. Astfel, 8.453 de români dintre cei 112.174 de angajaţi înregistraţi la nivel judeţean au ales să fie profesori în şcolile şi în liceele băcăuane.

Vânzătorii care lucrează în magazine specializate de fier, sticlă sau vopsele (caen 4752) ocupă al doilea loc în clasamentul meseriilor care au atras cei mai mulţi angajaţi. Ei sunt urmaţi în top de vânzătorii din magazinele mixte. În total, aceste două meserii sunt practicate de 11.714 dintre cei 708.440 locuitori ai judeţului Bacău.

Totodată, în cele 13.855 de firme cu o cifră de afaceri cumulată de 3,4 miliarde de euro care îşi desfăşoară activitatea la nivel local, lucrau, în 2012, peste 74.000 de băcăuani.

Salariul mediu net lunar câştigat de către angajaţi era de 1.238 de lei, sub media naţională înregistrată de INS în aceeaşi perioadă.

La începutul anului trecut 15.079 de locuitori ai acestui judeţ se aflau pe listele ANOFM pentru că nu reuşeau să îşi găsească un loc de muncă, iar rata şomajului ajungea la 6,8%.

Anul acesta, CJ Bacău, în fruntea căruia se află Dragoş Benea (PSD), are un buget de 227,9 milioane de lei, echivalentul a 51,2 milioane de euro.

Botoşani. Cel mai mare angajator este Spitalul de Urgenţă

În topul celor mai populare meserii din judeţul Botoşani, după numărul de angajaţi, se găsesc două profesii plătite preponderent de la bugetul de stat, respectiv cea de profesor şi cea de medic (caen 8610). Dintre cei 53.063 de salariaţi înregistraţi la nivel naţional de Inspecţia Muncii, peste 5.600 şi-au găsit un loc la catedrele din învăţământul secundar general, iar alţi 2.937 în spitale. Cel mai mare angajator este, de altfel, pe plan local Spitalul de Urgenţă din Botoşani.

O altă meserie care i-a atras pe mulţi dintre locuitorii acestui judeţ a fost cea de croitor (caen 1413). Motivul este unul simplu – industria textilă este bine dezvoltată în zonă. Aici îşi desfăşoară activitatea numeroase firme din această industrie, printre care se numără Formens, Artsana, Serconf şi Rolana Tex.

În total, în cele 4.626 de societăţi comerciale din Botoşani, cu o cifră de afaceri cumulată de 1,1 miliarde de euro, lucrau în anul 2012 32.426 de salariaţi.

Pe fluturaşul de salariu al acestora apărea, în aceeaşi perioadă, un salariu net lunar de 1.115 lei, cu peste 400 de lei mai redus decât cel înregistrat la nivel naţional, conform datelor INS.

Numărul şomerilor înregistraţi la ANOFM abia depăşea 7.413, dintre care mai bine de jumătate erau bărbaţi, iar rata şomajului era de 4,9%, mai mare în rândul femeilor, respectiv de 3,4%.

În judeţul cu 440.539 de locuitori, Consiliul Judeţean condus de Florin Ţurcanu (PNL) are alocat un buget de 296,7 milioane de lei, echivalentul a 66,6 milioane de euro.

Preşedintele CJ Botoşani a fost trimis în judecată în urmă cu patru ani de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ţurcanu, pe atunci deputat PNL, a fost acuzat de fals intelectual şi uz de fals, după ce în 2009 a consemnat nereal faptul că mai mulţi colegi de partid cu funcţii de consilieri locali şi judeţeni nu mai au sprijinul PNL fiind excluşi din organizaţie.

Ei urmau să-şi piardă funcţiile publice, iar în locul lor să fie numiţi persoane apropiate preşedintelui CJ Botoşani. El a fost condamnat în martie 2014 la şase ani de închisoare cu suspendare, însă a anunţat că vrea să atace sentinţa.

Florin Ţurcanu a fost ales în 2012 cu 57% dintre voturile alegătorilor din judeţul Botoşani prezenţi la urne.

Buzău: profesori, vânzători şi… croitori

Numărul profesorilor din judeţul Buzău a crescut în perioada 2012 – 2013 cu 10,6%, această tendinţă propulsând profesia pe primul loc în clasamentul celor mai populare meserii pe plan local, după numărul de angajaţi. Din totalul de 80.717 de locuitori ai judeţului care activează pe piaţa muncii, 4.769 de buzoieni se găseasc la catedrele din şcoli şi licee.

Al doilea domeniu cu cei mai mare număr de salariaţi este cel al comerţului în magazinele nespecializate, alţi 4.337 de buzoieni având această meserie la finele lui 2013, conform datelor Inspecţiei Muncii.

Pe ultimul loc al podiumului întâlnim 4.183 de croitori. Numărul românilor din acest judeţ care lucrează în industria de profil a crescut în ultimii doi ani cu aproape 8%.

Din totalul populaţiei stabile la nivel judeţean, de 472.316 persoane, peste 55.000 lucrau în 2012 pentru cei 10.342 de angajatori privaţi din Buzău a căror cifră de afaceri cumulată atingea, în aceeaşi perioadă, 3,8 miliarde de euro.

Salariul mediu net lunar primit de către aceştia era de 1.199 lei, cu aproape 350 de lei mai scăzut decât media naţională de la acea vreme.

Bugetul CJ Buzău, la şefia căruia se află Marian Cristinel Bîgiu (PNL), are un buget alocat 167,9 milioane de lei, echivalentul a circa 37,7 milioane de euro.

Cluj. Cel mai mare angajator este sistemul public de sănătate, dar vin tare din urma IT-iştii

Clujul poate fi considerat judeţul medicilor, al transportatorilor de mărfuri şi al IT-ştilor, dacă ne raportăm la meseriile care au atras cele mai mari numere de salariaţi în 2013. Aproape 10.000 dintre cei 245.407 salariaţi înregistraţi în Cluj la Inspecţia Muncii, lucrează ca medici, iar 9.350 în sectorul de transport al mărfurilor.

Numărul angajaţilor din IT (caen 6201) a înregistrat o creştere masivă în ultimii doi ani, de aproape 31%, ajungând la 8.827 de persoane. Nu este de mirare având în vedere că la Cluj există un cluster IT ca în Silicon Valley, ce cuprinde 30 de companii tehnologice şi trei instituţii de învăţământ superior care au ca obiectiv transformarea judeţului într-un mare centru de cercetare şi de dezvoltare IT.

În total, în cele 32.562 de societăţi comerciale din Cluj, cu o cifră de afaceri cumulată de 8 miliarde de euro, lucrează peste 152.000 de angajaţi plătiţi cu un salariu mediu net de 1.646 de lei, peste media naţională, dacă ne raportăm la datele aferente începutului lui 2013.

În ciuda numărului mare de companii care activează la nivel local, 13.302 clujeni nu aveau un loc de muncă la începutul anului trecut, iar rata şomajului ajungea la 3,9%.

CJ Cluj, responsabil de o populaţie stabilă de 693.419 locutori şi condus de Horea Uioreanu (PNL), are în 2014 un buget alocat de 805,2 milioane de lei, echivalentul a circa 180,9 milioane de euro.

Dâmboviţa. Top 3: profesori, vânzători, constructori

Peste 5.400 de români din judeţul Dâmboviţa sunt dascăli în şcoli şi în licee, aceasta fiind cea mai populară meserie din judeţul cu 74.097 de salariaţi. În perioada 2012 – 2013 numărul acestora a înregistrat o creştere masivă de 15,1%.

Pe următoarele locuri ale clasamentului meseriilor cu cei mai mulţi salariaţi se găsesc vânzătorii din sectorul comerţului cu amănuntul în magazine nespecializate şi lucrătorii din construcţii (caen 4120).

În cele 8.200 de firme cu sediul în Dâmboviţa lucrau, în 2012, 45.241 de persoane care primeau lunar pentru munca depusă un salariu mediu net de 1.242 de lei, sub media naţională de la acea vreme. Cifra de afaceri totală a societăţilor comerciale din judeţ era de 2,3 miliarde de euro, a 23-a la nivel naţional.

Şomajul afecta, totodată, mai bine de 16.200 de persoane, dintre care peste 9.500 erau bărbaţi, iar rata şomajului atingea 7,9%. Cea înregistrată în rândul bărbaţilor ajungea la 8,3%.

Preşedintele Adrian Ţuţuianu (PSD) de la CJ Dâmboviţa, autoritate a administraţiei publice responsabilă de 527.515 de români, are un buget alocat în 2014 de 271,5 milioane de lei, echivalentul a 61 de milioane de euro.

ZIUA MUNCII. Dolj. Primii doi angajatori sunt instituţii de stat

Pe primele două locuri în topul meseriilor cu cel mai mare număr de salariaţi din judeţul Dolj se află profesorii şi medicii. Peste 6.200 de persoane lucrează în şcolile din acest judeţ, în creştere cu 13,7% faţă de anul 2012.

Totodată, aproape 6.000 dintre cei 146.328 de salariaţi din Dolj îşi desfăşoară activitatea în spitalele din judeţ. Numărul lor se află însă în uşoară scădere (0,3%) faţă de cel înregistrat în urmă cu doi ani.

Meseriile plătite, în principal, din bani publici sunt urmate în clasament de cele din sectorul comerţului cu amănuntul, domeniu în care lucrează 5.771 de persoane.

În total, pentru cele 17.236 de firme înregistrate în judeţ, care aveau în 2012 o cifră de afaceri cumulată de 3,9 miliarde de euro, lucrează aproape 84.000 de angajaţi, plătiţi în medie cu 1.333 de lei.

Rata şomajului din judeţul Dolj este una dintre cele mai ridicate de la nivel naţional, respectiv 10,1%. Astfel, aproape 29.000 de persoane erau înregistrate în evidenţele ANOFM la începutul anului trecut ca neavând un loc de muncă, majoritatea fiind bărbaţi, respectiv 17.100 de persoane.

Pentru judeţul cu peste 692.700 de locuitori, CJ Dolj are la dispoziţie anul acesta un buget de 355,5 milioane de lei, echivalentul a 79,8 milioane de euro. Preşedintele CJ Dolj este Ion Prioteasa (PSD). El se află la cel de-al doilea mandat fiind votat în 2012 de 59,2% dintre doljenii prezenţi la vot.

Prioteasa este urmărit penal de la finele anului trecut într-un dosar privind contracte din fonduri europene şi locale care ar fi fost atribuite ilegal. Mai exact, şeful CJ este acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu. Procurorii DNA îl acuză pe baronul PSD de Dolj că ar fi intervenit în procedurile de atribuire a unor contracte pe care le-ar fi direcţionat, în schimbul unui comision, către firme agreate anterior.

Iaşi. Două din trei cele mai populare meserii sunt plătite de stat

Asemenea judeţului Dolj, şi la Iaşi profesiile pe care le au cei mai mulţi salariaţi de pe plan local sunt tot cele de la stat. De această dată însă, medicii ocupă primul loc în clasament, 10.378 de salariaţi din totalul de 174.036 pe piaţa locală a muncii lucrând în spitale.

Cei 8.004 profesori şi-au adjudecat al doilea loc în top, ei fiind urmaţi de salariaţii din comerţ al căror număr a ajuns la aproape 6.500 de persoane.

Conform datelor Registrului Comerţului, în Iaşi activează aproape 18.000 de societăţi comerciale care au avut în 2012 o cifră totală de afaceri de circa 4 miliarde de euro. Pentru aceste companii lucrează 96.771 de salariaţi.

Printre cei mai mari angajatori din judeţ se numără producătorul farmaceutic Antibiotice Iaşi, cu 1.465 de angajaţi şi vânzări de 71,8 milioane de euro în 2013. Compania la care Ministerul Sănătăţii deţine 53% dintre acţiuni ocupă locul 11 pe piaţa farmaceutică, având o cotă de 2,5%.

Salariul mediu net înregistrat la nivel judeţean la începutul anului trecut era de 1.427 de lei, sub media naţională de la acea vreme de 1.548 de lei.

În aceeaşi perioadă, 15.600 de ieşeni erau şomeri, cele mai mari probleme cu găsirea unui loc de muncă înregistrându-se în rândul bărbaţilor. Rata şomajului la nivel judeţean era de 5,3%, în scădere însă faţă de 2012.

Judeţul Iaşi are o populaţie stabilă de 842.601 locuitori. CJ Iaşi se bucură de unul dintre cele mai mari bugete de la nivel naţional, respectiv 695,8 milioane de lei, echivalentul a 156,4 milioane de euro. Instituţia este condusă de Cristian Adomniţei (PNL).

Mehedinţi. Singurul judeţ din ţară unde top 3 angajatori sunt instituţii de stat ocupă ultimul loc din ţară la afaceri private

Judeţul Mehedinţi este singurul din ţară unde pe primele trei locuri în clasamentul meseriilor cu cel mai mare număr de salariaţi se află trei plătite, preponderent, de la bugetul statului. Pe primul loc, cu o creştere de 14,2% faţă de anul 2012, regăsim profesorii din învăţământul secundar general. Al doilea loc în clasament, cu 1.701 angajaţi din totalul de 39.441 de pe piaţa locală a muncii se află funcţionarii publici (caen 8411).

Podiumul este completat de medici, în spitalele din Mehedinţi lucrând 1.687 de persoane.

Din punct de vedere al afacerilor desfăşurate de companiile private din judeţ, Mehedinţi se află pe ultimul loc la nivel naţional, cele 4.116 firme înregistrate aici având o cifră de afaceri totală de 900 de milioane de euro, deci de 91 de ori mai mică decât cea consemnată în Capitală în 2012, respectiv 81,9 miliarde de euro.

Din populaţia stabilă de 286.240 de peroane, peste 25.400 de persoane lucrează în mediul privat. Salariul mediu net câştigat de acestea, la începutul anului trecut, era de 1.365 de lei, cu aproape 200 de lei mai mic decât media naţională.

Totodată, rata şomajului atingea cote alarmante, respectiv 10,2%, a treia cea mai ridicată dintre judeţele analizate. Aproape 12.000 de locuitori din Mehedinţi îşi căutau un loc de muncă şi erau înregistraţi la ANOFM.

Bugetul alocat în 2014 CJ Mehedinţi, în fruntea căruia se află Adrian Duicu (PSD), este unul dintre cele mai scăzute din România, mai exact de 227 milioane de lei, echivalentul a doar 51 de milioane de euro, de trei ori mai mic decât bugetul CJ Cluj.

Adrian Duicu, ales în 2012 cu 45,2% din voturi, a fost arestat preventiv la începutul lunii aprilie, fiind acuzat de procurorii DNA că ar fi format o reţea complexă de corupţie în care era implicat şi şeful Poliţiei din judeţ. Din această reţea ar mai face parte alte 10 persoane cu funcţii cheie la nivel local.În rechizitoriul procurorilor se mai arată că şeful CJ Mehedinţi s-ar fi lăudat cu influenţa pe care o are în Guvernul Ponta şi le-ar fi promis diferite funcţii unor apropiaţi.

Totodată, Duicu este acuzat că i-ar fi obligat pe primarii din judeţ să îi finanţeze, din bani de la bugetele locale, cele două televiziuni pe care le controlează.

Mureş. Medici şi profesori, în topul celor mai numeroşi salariaţi

Asemenea judeţului Iaşi, în Mureş primele două locuri ale clasamentului meseriilor cu cel mai ridicat număr de salariaţi sunt cele de medic şi de profesor. Astfel, numărul persoanelor care desfăşoară activităţi de asistenţă spitalicească este de 6.924, în uşoară scădere faţă de anul 2012. Pe de altă parte, efectivele profesorilor din judeţ, respectiv a persoanelor din învăţământul secundar general a crescut în ultimul an cu 16,8%, ajungând la 5.978.

Pe ultimul loc în clasamentul celor mai populare meserii din Mureş se află vânzătorii, numărul angajaţilor din comerţ ridicându-se la 5.159 de persoane, conform datelor Inspecţiei Muncii.

Firmele mureşene, 15.376 la număr în 2012, înregistrau o cifră de afaceri cumulată de 4,9 miliarde de euro şi aveau, în aceeaşi perioadă, peste 92.000 de angajaţi plătiţi cu un salariu mediu net de 1.307 lei, cu 15% mai mic decât media naţională.

În timp ce numărul de salariaţi ajungea la 136.638 de persoane, 15.711 mureşeni nu aveau un loc de muncă. Rata şomajului atingea în ianuarie 2013 6,5%.

CJ Mureş, autoritatea care coordonează serviciile publice de interes judeţean este condusă de Ciprian Dobre (PNL) şi are anul acesta un buget de 276,9 milioane de lei, echivalentul a 62,2 milioane de euro.

În Neamţ, numărul locurilor de muncă a avut o evoluţie slabă

Numărul total de salariaţi din judeţul Neamţ a crescut în perioada 2012 – 2013 cu 1,1%, ajungând la 82.449 de persoane, aceasta fiind a patra cea mai slabă evoluţie din România.

Profesiile plătite din bani publici şi-au adjudecat prima şi a treia poziţie în topul meseriilor cu cel mai mare număr de salariaţi. În total, 6.372 de locuitori din Neamţ ocupau la finele anului trecut un post în învăţământul secundar general, cu 10% mai mulţi decât în 2012, iar 2.858 de medici lucrau în spitalele din judeţ.

A doua cea mai râvnită meserie din Neamţ este cea de vânzător în sectorul comerţului cu amănuntul în magazine nespecializate, peste 3.800 de salariaţi din judeţ având această profesie.

În judeţul Neamţ există 10.689 de firme cu 55.388 de salariaţi. În 2012, afacerile totale ale acestora însumau 2,4 miliarde de euro.

Salariul mediu net al unui angajat din judeţul Neamţ era, în aceeaşi perioadă, de 1.100 de lei şi era cu aproape 440 de lei mai mic decât media înregistrată la nivel naţional.

Dintre cei 555.708 locuitori din Neamţ, peste 11.800 erau în ianuarie 2013 în căutarea unui loc de muncă, rata şomajului din judeţ fiind de 6%.

Preşedintele CJ Neamţ, cunoscutul om de afaceri Culiţă Tărâţă care controlează companii din agricultură, exploatarea lemnului şi turism, are pe mână anul acesta un buget de 291,5 milioane de lei, echivalentul a 65,5 milioane de euro.

Olt. Creştere masivă a numărului de profesori. Surpriza din top 3: bodyguarzii

Aşa cum se întâmplă în judeţe precum Alba, Dolj sau Mehedinţi, şi în Olt profesorii ocupă primul loc în topul celor mai populare meserii, după numărul de salariaţi înregistraţi la Inspecţia Muncii. Din totalul de 68.150 de plătitori de taxe şi impozite din judeţ, 6.706 sunt dascăli, numărul înregistrând o creştere fulminantă în 2013, de aproape 50%.

Pe al doilea loc în clasament îi regăsim pe muncitorii din industria textilă, 5.289 de croitori din România lucrând în Olt. Ultima poziţie a podiumului revine paznicilor şi bodyguarzilor (caen 8010), profesii extrem de populare şi în Capitală.

In sectorul privat activează pe plan local 7.863 de firme care înregistrau în 2012 afaceri de 1,7 miliarde de euro şi un profit net cumulat de 77,2 milioane de euro. Pentru aceste companii lucrau 36.603 angajaţi, plătiţi cu un salariu mediu net de 1.281 de lei, mult sub media naţională de 1.548 de lei.

Mai puţin norocoşi erau cei 14.432 de şomeri înregistraţi la ANOFM în ianuarie 2013. Numărul lor consemna o creştere masivă faţă de aceiaşi perioadă a anului anterior, când în judeţ existau 12.240 de persoane care nu îşi găseau un loc de muncă. Rata şomajului a crescut astfel de la 7% la 8,3% pe parcursul unui an.

Consiliul Judeţean Olt, în fruntea căruia se află Paul Stănescu (PSD), are anul acesta un buget de 173,3 milioane de lei, echivalentul a 38,9 milioane de euro.

Sălaj. Funcţionarii publici, în topul salariaţilor

Profesorii şi funcţionarii publici ocupă în total peste 5.000 de locuri de muncă dintre cele 45.075 consemnate la nivelul judeţului Sălaj. Numărul funcţionarilor publici, respectiv 1.933 de persoane, a scăzut însă în perioada 2012-2013 cu 1,4%, în timp ce numărul dascălilor a crecut cu 5%, ajungând la 3.263 de persoane.

Al treilea cel mai popular domeniu de activitate din Sălaj este cel al transporturilor de mărfuri, 1.811 locuitori ai judeţului lucrând în acest sector.

Economia locală este susţinută de puţin peste 5.700 de societăţi comerciale, care au avut în 2012 o cifră totală de afaceri de 1,4 miliarde de euro şi 27.098 de angajaţi.

Salariul mediu net pe care îl câştiga un angajat din Sălaj era, la începutul anului trecut, de 1.176 de lei, mult sub media naţională de 1.548 de lei.

Alţi 7.029 de locuitori trăiau, în aceiaşi perioadă, din ajutoare de şomaj, rata şomajului din judeţ ajungând la 6,7%. Mai bine de jumătate dintre cei fără loc de muncă erau bărbaţi.

Tiberiu Marc, de la PSD, a câştigat în 2012 alegerile pentru şefia CJ Sălaj. El are la dispoziţie, în 2014, un buget de 241,3 milioane de lei, circa 54,2 milioane de euro pentru cei 238.593 de locuitori ai judeţului pe care îl conduce.

Suceava – judeţul profesorilor, vânzătorilor şi transportatorilor

Dintre cei peste 700.000 de locuitori din judeţul Suceava, aproape 106.000 sunt salariaţi cu acte în regulă. Cea mai populară meserie la nivel local este plătită din bani publici, respectiv cea de dascăl. În total, 8.637 de suceveni lucrează în învăţământul secundar general, în creştere cu 10,3% faţă de 2012.

Pe al doilea loc în clasamentul profesiilor cu cel mai mare număr de salariaţi se află cei 6.147 de vânzători. Topul este completat de salariaţii din sectorul de transport de mărfuri, domeniu care a înregistrat o creştere de aproape 28% a forţei de muncă, în perioada 2012-2013.

În Suceava îşi desfăşurau activitatea în 2012 circa 13.500 de companii, având afaceri cumulate de 2,7 miliarde de euro.

Un angajat din acest judeţ primea la începutul lui 2013 un salariu mediu net de 1.109 lei, cu peste 400 de lei mai puţin decât media naţională.

În aceeaşi perioadă, 15.611 suceveni erau în căutarea unui loc de muncă, cei mai mulţi dintre ei, respectiv 9.300 fiind bărbaţi. Numărul şomerilor din acest judeţ înregistra o creştere semnificativă la acea dată, faţă de perioada similară a lui 2012, când 12.590 de persoane nu aveau un loc de muncă. Rata şomajului a crescut pe parcursul unui an de la 5,1%, la 6,4% la începutul lui 2013.

Bugetul alocat anul acesta CJ Suceava, instituţie condusă de Cătălin Nechifor (PSD), este de 502 milioane de lei, echivalentul a circa 112,8 milioane de euro.

Teleorman, cel mai mic buget dintre judeţele analizate. Cel mai important angajator e de stat

O creştere de aproape 14% a numărului de salariaţi a propulsat profesia de dascăl pe primul loc în clasamentul celor mai râvnite meserii, după numărul de angajaţi, din judeţul Teleorman. În total, 4.095 de salariaţi, dintre cei 48.220 de pe piaţa locală a muncii, lucrează în învăţământul secundar general. Ei sunt urmaţi în top de agricultorii care se ocupă de cultivarea cerealelor (caen 0111) şi de croitori.

Puţin peste 5.600 de societăţi comerciale susţin economia din Teleorman. În 2012, acestea au realizat o cifră cumulată de afaceri de 1,4 miliarde de euro şi au avut 29.665 de angajaţi.

Salariul mediu net la nivel judeţean era de 1.204 lei la începutul anului trecut.

Dintre cei aproape 386.000 de locuitori, 17.341 trăiau în aceeaşi perioadă din ajutorul de şomaj, peste 10.000 fiind bărbaţi. Totodată, numărul celor fără un loc de muncă creştea faţă de cel din ianuarie 2012, iar rata şomajului ajungea de la 9% la 13,3% în perioada analizată.

Adrian Gâdea (PSD), preşedintele CJ Teleorman, are anul acesta pe mână un buget de doar 95,1 milioane de lei, echivalentul a 21,3 milioane de euro, cel mai mic dintre cele înregistrate la nivelul celor 17 judeţe analizate.

Vâlcea. Creştere cu 30 la sută a numărului de funcţionari

Vâlcea şi-a pus la punct în 2013 aparatul de funcţionari publici. Numărul salariaţilor din administraţie a crescut cu peste 30%, ajungând la 3.765 de persoane şi asigurându-şi astfel locul trei în topul domeniilor cu cei mai mulţi angajaţi din judeţ. Pe primul loc se află tot profesorii, 4.590 de persoane activând în învăţământul secundar general.

În total, dintre cei 402.491 de locuitori ai judeţului, circa 77.200 activau, oficial, pe piaţa muncii la finele lui 2013.

Judeţul Vâlcea este susţinut de 9.427 de companii care în 2012 înregistrau o cifră de afaceri totală de 2 miliarde de euro şi aveau 52.491 de angajaţi, plătiţi cu un salariu mediu net de 1.296 de lei pe lună, sub media naţională.

În ceea ce priveşte şomajul, peste 12.700 de vâlceni, în majoritate bărbaţi, erau în ianuarie 2013 în căutarea unui loc de muncă. Rata şomajului a crescut într-un singur an de la 5,6% la 7,3%.

CJ Vrancea, în fruntea căruia se află Ion Cîlea (PSD), are anul acesta un buget de 495,1 de milioane de lei, echivalentul a 111,3 milioane de euro.

Vaslui, judeţul cu cel mai ridicat şomaj. Primii doi angajatori sunt instituţii de stat

Două dintre cele mai râvnite trei meserii din judeţul Vaslui, după numărul de salariaţi, sunt plătite din bani de la buget. Este vorba despre salariile celor 4.667 de profesori, respectiv ale celor 2.555 de medici.

În total, la nivel judeţean pe piaţa muncii activează 54.794 de angajaţi, numărul lor fiind în creştere cu 3,3% faţă cel înregistrat în 2012.

Peste 37.800 de salariaţi din Vaslui lucrează la privat, într-una dintre cele aproape 5.500 de firme care au înregistrat în 2012 o cifră de afaceri cumulată de 1,1 miliarde de euro.

Ei erau plătiţi cu circa 1.096 de lei, deci cu aproape 30% mai puţin decât media la nivel naţional de la acea vreme.

Dintre cei 445.874 de locuitori ai judeţului, aproape 16.900 nu aveau un loc de muncă, 10.800 fiind bărbaţi. Rata şomajului atingea aici la începutul lui 2013 cote alarmante, ajungând într-un an de la 10,1% la 11%, cel mai ridicat nivel dintre judeţele analizate.

Dumitru Buzatu (PSD), preşedintele CJ Vaslui, administrează anul acesta un buget de 288,1 milioane de lei, circa 64,7 milioane de euro.

ZIUA MUNCII. Cea mai populară meserie din România: peste 230.000 de români o practică. Top 25 meserii după numărul de angajaţi şi ce salarii se câştigă

ZIUA MUNCII, 1 MAI. Campania Gândul ZIUA MUNCII continuă. În materialul de astăzi veţi putea afla care este cea mai practicată meserie din ţară, dar şi cum arată clasamentul naţional al celor mai râvnite job-uri. Datele oficiale ne arată că România poate fi considerată ţara profesorilor, a vânzătorilor şi a muncitorilor în construcţii. Cu toate că au salarii mai mici de 1.500 de lei, cei mai mulţi români, peste 230.000 lucrează în învăţământ, mai exact ca profesori în şcoli generale şi în licee. Cifra se măreşte dacă îi luăm în calcul şi pe angajaţii din alte sectoare ale sistemului de educaţie, cum ar fi învăţământul superior.

Campania ZIUA MUNCII v-a prezentat ieri cât de dependenţi de stat sunt românii, câţi bugetari există în România şi câţi angajaţi la companii private. Campania continuă azi cu cele mai râvnite locuri de muncă din România. Acestea sunt din învăţământul secundar general şi din sectoarele de retail şi de construcţii, dacă ne raportăm la datele privind numărul de salariaţi existenţi la nivel naţional, obţinute şi centralizate de gândul de la Inspecţia Muncii.

În afară de locurile de muncă din învăţământ, în topul meseriilor găsim, destul de previzibil, şi alte domenii unde salariile sunt plătite din bani publici. Statul poate fi considerat astfel un angajator important, având în vedere că în jur de 30% din forţa de muncă din rândul celor mai căutate 25 de domenii este plătită de la bugetul de stat.

Mai multe despre raportul dintre bugetari şi angajaţii din mediul privat puteţi citi în materialul publicat marţi în cadrul campaniei ZIUA MUNCII.

În România există 230.389 de profesori în învăţământul secundar general şi 170.776 de medici şi asistente care activează în domeniul asistenţei spitaliceşti, în creştere cu circa 2% faţă de 2012.

Lor li se adaugă 111.458 de funcţionari publici din administraţia generală, cu 7,7% mai mulţi decât în 2012, 70.632 de profesori care lucrează în şcoli cu profil tehnic sau profesional, în creştere cu 6,9%, şi 54.260 de profesori universitari, cu 1,7% mai puţini decât numărul înregistrat în urmă cu doi ani.

ZIUA MUNCII. Top 25 cele mai râvnite meserii din România

Dacă pe primul loc al topului celor mai dorite 25 de meserii la nivel naţional, după numărul de angajaţi, se găsesc profesorii din învăţământul secundar general (230.389 de salariaţi în 2013), pe al doilea loc al clasamentului îi regăsim pe românii care lucrează ca vânzători.

În total, 229.147 de persoane lucrau la finele anului trecut în comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu 9.913 mai multe decât în anul precedent, conform datelor Inspecţiei Muncii centralizate de gândul.

Un angajat care lucrează în acest domeniu câştigă lunar un salariu mediu net de 1.485 de lei, cu aproape 9% mai mic decât câştigul mediu net înregistrat la nivel naţional de 1.626 de lei, ne arată cele mai recente date furnizate de către reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică (INS).

A treia poziţie în clasament este ocupată de românii care execută lucrări de construcţie pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale. În total, 176.754 de persoane au o astfel de ocupaţie în ţara noastră. Numărul lor este însă în scădere faţă de anul 2012 când aproape 183.000 de români aveau această profesie.

O explicaţie pentru numărul în scădere al salariaţilor din domeniul contrucţiilor poate fi considerată criza care a lovit greu acest sector al economiei. Din lipsa banilor, lucrările de construcţie ale unor ansamblurilor rezidenţiale au fost, spre exemplu, sistate.

Salariul mediu net câştigat de un lucrător din construcţii ajungea, în primele luni ale anului 2014, la 1.213 lei şi era cu 25,4% mai mic decât salariul mediu net înregistrat la nivel naţional.

Pe următoarele locuri ale topului celor mai râvnite profesii din România se află cea de medic şi cea de bodyguard. Capitala s-a şi transformat în ultimul an în “oraşul bodyguarzilor”, numărul persoanelor care au activităţi de protecţie şi gardă devansându-l pe cel al angajaţilor din comerţul cu amănuntul şi devenind domeniul cu cei mai mulţi salariaţi. În totalul de 137.409 persoane care au această profesie, aproape 68.000 o desfăşoară în Bucureşti.

ZIUA MUNCII. Meseriile râvnite şi bine plătite din ţară

Printre cele mai bănoase profesii pe care le regăsim în topul meseriilor cu cei mai mulţi salariaţi de la nivel naţional se numără cele din domeniile de intermedieri monetare, telecomunicaţii, inginerie şi consultanţă pentru afaceri.

Angajaţii care au astfel de ocupaţii câştigă un salariu mediu net cuprins între 2.497 de lei şi 3.690 de lei, cu peste 54% mai mare decât salariul mediu net înregistrat la nivel naţional.

La polul opus, se află românii care lucrează în restaurante şi câştigă un salariu mediu net lunar de doar 957 de lei, cu 41% mai mic decât media naţională de 1.626 de lei.

ZIUA MUNCII. Care sunt domeniile cu cele mai bune evoluţii ale numărului de angajaţi

În rândul meseriilor care şi-au adjudecat cel mai mare număr de salariaţi cu acte în regulă, cea mai bună evoluţie, respectiv o creştere de peste 31% a numărului de angajaţi, s-a consemnat la companiile care se ocupă cu furnizarea de “zilieri”.

Astfel, numărul de salariaţi care desfăşoară activităţi de contractare pe baze temporare a personalului a crescut de la 30.059 în 2012, la 39.405 la finele anului trecut.

Pe locul doi în topul celor mai bune evoluţii s-au clasat profesorii, cu o creştere a numărului de angajaţi de circa 21%, ei fiind urmaţi de agricultorii care se ocupă de cultivarea cerealelor. În rândul celor din urmă s-a înregistrat un avans de 12,1%, de la 39.041 de salariaţi în urmă cu doi ani, la 43.774 de salariaţi în 2013.

La polul opus, consemnând scăderi ale numărului de angajaţi, se află domenii precum:

– construcţii (-3,3%),

– telecomunicaţii (-2,3%),

– tăierea lemnului (-2%),

– învăţământul superior universitar (-1,7),

– intermedieri monetare (-1,2%).

ZIUA MUNCII. Ce salarii câştigă noii angajaţi din economie

La o analiză a salariilor medii de care se bucură noii angajaţi pe care i-a câştigat România în ultimul an, iese în evidenţă faptul că domeniile care au atras cei mai mulţi salariaţi sunt prost plătite. Mai mult, economia a pierdut numeroase locuri de muncă în care salariile sunt de două ori mai mari decât media naţională.

Astfel, în 2013, numărul “bancherilor”, mai exact al persoanelor care au activităţi de intermedieri monetare (caen 6419), a scăzut cu 1,2%, salariul mediu net la nivelul acestui domeniu fiind de circa 3.690 de lei în februarie, mai mult decât dublu faţă de salariul mediu net de la nivel naţional, de 1.626 de lei, potrivit datelor INS.

Similar, în telecomunicaţii, numărul de angajaţi a scăzut cu două procente, salariile medii nete ale celor din această industrie fiind cu 75% mai ridicate decât media naţională, respectiv 2.851 de lei pe lună.

Pe de altă parte, persoanele care desfăşoară activităţi de contractare pe baze temporare a personalului, respectiv angajaţii care se ocupă de găsirea de “zilieri”, au salarii de circa 1.166 de lei, cu 28% mai mici decât media naţională, domeniul consemnând cea mai bună evoluţie în ceea ce priveşte numărul de salariaţi atraşi în 2013.

NOTĂ:

Denumirile utilizate în prezentarea meseriilor din acest material sunt în unele cazuri generice şi se referă la cele mai practicate profesii din ramura respectivă. În realizarea topului naţional s-au luat în considerare doar codurile CAEN sub care au fost înregistrate cele mai multe persoane.


Categorii

1. DIVERSE, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

13 Commentarii la “O ECONOMIE INSTRAINATA: 5600 firme romanesti vs. peste 31.000 multinationale! GERMANIA – cel mai important “ANGAJATOR”/ 1 MAI CAPITALIST: Presa face CULTUL MUNCII LA “PRIVAT” si deplange “DEPENDENTA DE STAT” in privinta locurilor de munca…

  1. Cutremurător, dacă te uiţi la nr locuitorilor din Bacău, cca 708 mii şi nr angajaţilor la privat, 74 mii, care în principiu produc plusvaloare, înseamnă că aproape 10% îi ţin pe ceilalţi pe umeri.
    La Vaslui se pare că proporţia este mai dezastruoasă, 38 mii la 446 mii! Scade sub 9%!!
    Tare dureros, dacă mai pui la socoteală, că imensa majoritate a firmelor private au patroni străini, atunci nu mai tb adăugat nimic; imaginea de colonie este f f clară.

  2. Puteti publica sau nu.Am avut un vis in care se facea ca ma uitam pe un caiet cu foi veline si pe fiecare pagina era harta Marii Britanii.De la jumatatea caietului nu mai erau harti doar pagini albe.Ultima pagina cu harta acestei tari era colorata toata in rosu si deasupra ei un an 2012.Hartile dedinaite erau albe, doar conturul tarii.Nu am inteles acel vis dar acum incep sa-l deslusesc, caci eram pe la liceu.Acum am 36 de ani.Am zis odata intrun comentariu ca vine marele comunism si nu de la rusi ci tocmai de la aceasta tara.Marea Britanie conduce lumea asta.Sigur era harta Marii Britanii pentru ca m-am uitat intr-un atlas.Unii spun ca vine al treilea reich(nazism) dar cred ca vine ordinea mondiala.

  3. Pingback: Opinie surprinzatoare in “CAPITAL” despre PLAGA “INVESTITORILOR STRAINI” care platesc SALARII DE SCLAVIE in “LAGARE DE MUNCA”/ Ilie Serbanescu despre rolul CAPITALULUI STRAIN si modelul economic al RAPTULUI COLONIAL apl
  4. Pingback: “Rosii Spania culese de romani” sau o ALTFEL de amenintare la SIGURANTA NATIONALA: Romania devastata de saracie - Recomandari
  5. Pingback: Brand de tara: SARACIE & EXPLOATARE. Copiii romani – in “topul” european al riscului de saracie si excluziune sociala/ Angajatele din INDUSTRIA TEXTILA au salarii SUB nivelul necesar subzistentei - Recomandari
  6. Pingback: ROMANIA PRIVATIZATA – ROMANIA FURATA [si VIDEO]. Cum a fost DISTRUSA INDUSTRIA ROMANEASCA - Recomandari
  7. Pingback: Ilie Serbanescu: se trece de la SPOLIEREA STATULUI la JUGULAREA OAMENILOR prin “privatizarea” SANATATII, PENSIILOR si UTILITATILOR/ Organismele Antifrauda ocolesc MULTINATIONALELE/ Tribunale pentru PRADUIREA statelor? - Recomandari
  8. Pingback: PROPAGANDA STATULUI ASISTENTIAL SI A NEMUNCII LA ROMÂNI. Soldatii neoliberalismului vor eliminarea venitului minim garantat - Recomandari
  9. Pingback: DUPA 25 DE ANI. Economia Romaniei – PRADA DE RAZBOI SI PARADIS AL MULTINATIONALELOR. Unicul program de guvernare: “GARANTAM SCLAVIA PE BANI PUTINI!” - Recomandari
  10. Pingback: LA 25 ANI DE COMUNISM [din emisiunea Punctul de intalnire - VIDEO]. Economistul Ilie Serbanescu descriind CAPITALISMUL ODIOS practicat in Romania: “CEA MAI TERIBILA ASERVIRE DE TIP COLONIAL”. Semnal de alarma cu privire la soarta TRANSILVANIEI
  11. Pingback: IOHANNIS: LOBBY PENTRU PARTENERIATUL TRANS-ATLANTIC SI PENTRU “ELIMINAREA” ULTIMELOR BARIERE IN CALEA COMPANIILOR AMERICANE/ Scandalul masluirilor VOLKSWAGEN si dubla masura a occidentalilor/ CAPITALISM SALBATIC SI SECURISTIC, IMUN “ANTI
  12. Pingback: OBIECTIV: LICHIDAREA CAPITALULUI ROMÂNESC. Studiu de caz: PRODUCATORII AUTOHTONI DE LAPTE SI LACTATE. Declaratiile iresponsabile si balbaielile incredibile ale MINISTRULUI AGRICULTURII. Pentru cine lucreaza si care e misiunea tehnocratilor lui Cioloş? (
  13. Pingback: DISCRIMINATI LA NOI ACASA. In timp ce companiilor straine li se asterne covorul rosu, antrepenorii români sunt aruncati la câini/ Romania pierde LOCURI DE MUNCA cu sutele de mii, multe din cauza DNA si ANAF. “Tara este blocata” (Video)/ MEGA
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare