ANXIETATEA, DEPRESIA SI DEPENDENTA in varianta web 2.0 (STUDII)/ Efectele stirilor si JOCURILOR VIOLENTE/ Cum sunt spionati utilizatorii FACEBOOK si BitTorrent

10-09-2012 11 minute Sublinieri

În același an doi psihiatri din Taiwan  au făcut vâlvă cu ideea unei noi tulburări: dependența de iPhone. Au documentat două cazuri: unul viza un pacient adolescent care a fost internat în cele din urmă la azil după ce ajunsese să folosească iPhone-ul 24 de ore pe zi. Cel de-al doilea studiu viza o vânzătoare de 31 de ani care își folosea telefonul în timpul șofatului. Ambele cazuri ar fi fost luate în derâdere dacă n-ar fi fost lansat în aceeași perioadă și studiul de 200 de pagini de la Stanford despre obiceiurile legate de iPhone. Acesta descoperea că 1 din 10 utilizatori se simt „complet dependenți” de telefon. 94% din intervievați au recunoscut că se simt într-o măsură mai mică sau mai mare constrânși în timp ce 3% nu permit nimănui să se atingă de telefonul lor.

În cei doi ani care s-au scurs de atunci îngrijorarea pentru atracția patologică cauzată de internet a crescut. În aprilie doctorii au atras atenția asupra unei creșteri a „dependenței de Facebook” în revistei The Times of India. Cele mai noi detalii despre obsesia americană pentru internet se află în noua carte a lui Larry Rosen iDisorder care, în ciuda titlului ludic, a fost publicat la cea mai mare editură medicală din lume. Echipa lui a intervievat 750 de persoane, o proporție de adolescenți și adulți reprezentativi pentru recensământul Californiei de Sud și care le-au detaliat obiceiurile tehnologice, sentimentele față de acele obiceiuri și rezultatele la o serie standard de teste de tulburări psihiatrice. Autorul a descoperit că cei mai mulți intervievați, exceptându-i pe cei peste 50 de ani, își verifică mesajele, email-ul sau rețelele de socializare „tot timpul” sau o dată la 15 minute. Mai îngrijorătoare e descoperirea că cei care petrec mai mult timp online aveau mai multe „trăsături compulsive de personalitate.”

Nu e suprinzător poate că cei care își doresc mai mult timp online se simt constrânși să și-l procure. Însă, de fapt, acești utilizatori nu-și doresc să fie conectați. Nu e chiar liberul arbitru care îi îndeamnă pe cei mai mulți tineri angajați (sub 45 de ani) să își țină BlackBerry-urile lângă pat când dorm conform unui studiu din 2011 și nici pe 80% dintre cei care pleacă în concediu să-și ia laptop-uri sau smartphone-uri cu ei pentru a ține legătura cu serviciul, conform unui alt studiu din 2011 și nici să-și verifice smartphone-urile înainte de culcare, în mijlocul nopții dacă se trezesc și la câteva minute după ce se trezesc.

Ni se poate părea că alegem să folosim această tehnologie, dar suntem, de fapt, atrași de potențialele recompense de termen scurt. Orice ping poate fi o oportunitate socială, sexuală sau profesională și primim o minirecompensă, o fărâmă de dopamină dacă răspundem la sunet.

Recompensele acționează ca niște impulsuri de energie care încarcă motorul compulsiv precum frisonul unui jucător de cărți când primește o nouă carte. Cumulativ, efectul este puternic și greu de refuzat.” A declarat recent cercetătoarea din domeniul media de la MIT Judit Donath pentru Scientific American.

A devenit de curând posibil să urmărim cum folosirea internetului ne modifică funcționarea creierului. În 2008 Gary Small, directorul centrului UCLA pentru Memorie și Îmbătrânire a fost primul care a documentat schimbările la nivelul creierului  produse de folosirea moderată a internetului. A strâns 24 de persoane dintre care jumătate erau utilizatori experimentați de internet și jumătate de-abia începuseră și le-a făcut tuturor tomografii. Diferența era uimitoare: utilizatorii de internet prezentau modificări ale contexului prefrontal. Ceea ce s-a întâmplat apoi a fost și mai surprinzător.Timp de o săptămână li s-a cerut începătorilor să petreacă un total de 5 ore online și apoi să se întoarcă pentru o altă tomografie. „Utilizatorii începători prezentau deja modificări la nivelul funcționării creierului” a scris mai târziu reflectând asupra consecințelor pe care le putem resimți când petrecem mai mult timp online.

Creierul unui dependent de internet arată la fel ca cel al unui dependent de droguri sau alcool. Într-un studiu publicat în luna ianuarie cercetători chinezi au descoperit „un nivel anormal de materie albă” – in esență celule nervoase în plus create pentru viteză – în zonele însărcinate cu atenție, control și funcție executivă. Un studiu paralel a găsit schimbări similare în creierele dependenților de jocuri video. Ambele studii vin pe linia altor studii efectuate de chinezi care leagă dependența de internet de „anormalități structurale în materia cenușie”, anume scăderea de 10-20% în zona responsabilă pentru precesarea vorbirii, memoriei, controlului motor, emoției și alte informații. Mai rău, scăderea nu se oprește niciodată – cu cât petrecem mai mult timp online, cu atât creierul prezintă mai multe semne de „atrofie”.

Deși tomografele nu dezvăluie ce a fost mai întâi, abuzul sau schimbările din creierele noastre, mulți medici înclină spre confirmarea propriilor observații. „Nu ne putem îndoi că devenim mai impulsivi” spune Aboujaoude de la Stanford, iar unul din motive îl constituie folosirea tehnologiei.  El subliniază creșterea diagnosticelor de tulburare obsesiv-compulsivă și ADHD, ultimul ajungând la un procentaj de 66% în ultima decadă. „Există o cauză și un efect.”

Nu-ți fura singur căciula, diferența dintre un dependent de internet și utilizatorul care-și asumă identitatea reală nu există. Una din trăsăturile timpurii ale dependenței de net era petrecerea a peste 38 de ore pe saptămână online. După această definiție cu toții suntem acum dependenți, mulți ajungând până miercuri la 38 de ore sau chiar marți dacă avem o săptămână încărcată. Noile teste de depistare a dependenței sunt calitative și vizează o plajă mai mare, inclusiv persoanele care admit că se simt neliniștiți, secretoși sau preocupați de internet și că au încercat fără succes să reducă din timpul petrecut astfel. Dar dacă e nesănătos, atunci e clar că mulți dintre americani nu doresc să fie sănătoși.

Ca și în cazul dependenței, la început s-a făcut haz de legătura dintre mediul digital și depresie și anxietate. Un studiu din 1998 de la Carnegie Mellon a decoperit că folosirea internetului timp de mai mult de doi ani avea legătură cu stări melancolice, singurătate și pierderea prietenilor reali. Însă criticii au remarcat că toți subiecții trăiau în Pittsburgh. În plus, poate că netul nu-ți aduce supă de pui, dar pune capăt singurătății, îți aduce un întreg oraș de prieteni de pe mapamond, prieteni pe care nu îi cunoști încă. Sigur, câțiva ani mai târziu când Carnegie Mellon a contactat din nou participanții, aceștia erau mai fericiți ca niciodată.

Încertitudinea a apărut însă din nou. În ultimii cinci ani numeroase studii au înmulțit rezultatele originale de la Carnegie Mellon și le-au dezvoltat, demonstrând astfel că pe cât de mult timp petrece o persoană în mediul virtual, pe atât e mai probabil să se simtă rău. Folosirea internetului dereglează deseori somnul, exercițiul fizic și schimburile față în față, iar toate acestea pot afecta până și cea mai veselă persoană. Iar impactul mediului digital se poate prelungi nu doar asupra câtorva zile, ci chiar a mai multor ani. Un studiu american recent având ca bază de pornire date despre cum foloseau adolescenții internetul în anii ’90 a găsit o legătură între timpul online și tulburările comportamentale la tinerii adulți. Cercetătorii chinezi au găsit „un efect direct” asemănător între folosirea intensivă a internetului și evoluția depresiei în timp ce cercetătorii de la Case Western Reserve University au făcut asocierea dintre trimiterea intensivă de mesaje și folosirea mediei sociale cu stresul, depresia și gânduri suicidale.

Un articol din ziarul Pediatrics a răspuns acestor studii observând creșterea unui nou fenomen numit „depresia Facebook”  și explicând că „intensitatea lumii online poate declanșa depresie.” Conform raportului publicat de Academia Americană de Pediatri, doctorii ar trebui să includă întrebări despre folosirea internetului în analizele anuale.

Rose, autorul cărții iDisorder, subliniază existența a numeroase studii care arată „legătura dintre folosirea internetului, mesageria instantă, emailing, chatting și depresia din rândul adolescenților” dar și „conexiunile strânse dintre jocurile video și depresie. Iar problema constă și în calitate, nu doar în cantitate: experiențele interpresonale eșuate, foarte comune în mediul online, pot duce la potențiale spirale de disperare. Psihologul MIT Sherry Turkle a intervievat peste 450 de persoane pentru cartea Alone Together , majoritatea adolescenți și tineri de până în 30 de ani, despre viața online. Deși e autoarea a două alte cărți „tech-pozitive” și a ajuns pe coperta revistei Wired, dezvăluie acum lumea unor oameni triști și extrem de stresați, murdari de chipsuri și captivi într-o relație distopică cu aparatele lor.

Oamenii i-au spus că telefoanele și laptop-urile sunt „locurile speranței” în viețile lor, locul in care „simt bunătate .” Copiii simt lipsa legăturii cu părinții la un nivel mai profund, aceștia fiind prezenți fizic, dar, de fapt, absenți. „Astăzi mamele dau mesaje în timp ce își hrănesc bebelușii” a spus Asociației Americane de Psihologic vara trecută. „O mamă nervoasă din cauza unor mesaje va fi simțită astfel și de copil. Iar acel copil devine vulnerabil și înclinat să creadă că tensiunea provine din relația cu mama. Trebuie să urmărim îndeaproape acest fenomen. Tehnologia ne poate face să uităm lucruri importante pe care le cunoaștem despre viață.”

Evaporarea eului real apare și în rândul adolescenților de liceu și facultate. Ei se luptau cu identitățile virtuale atunci când identitatea reală era încă neclară. Un tânăr i-a pus lui Turkle: „Ceea ce am învațat la liceu a fost profile, profile, profile, cum să fabric un eu. Viața este trăită astfel în public cu o cameră mereu ațintită spre tine care înregistrează și face publică orice greșeală pentru care vei fi batjocorit până când apare ceva și mai ridicol. Un alt tânăr se întreba cât timp trebuie să mai facă asta în timp ce se pregătea să răspundă la 100 de mesaje noi pe telefon.

La întrebările despre deprinderile web lansate anul trecut de MTV pentru utilizatorii între 13 și 30 de ani cei mai mulți au simțit că ceea ce postează îi „defnește”, s-au simțit „epuizați” de efortul de a fi mereu activi online și complet incapabili să se desprindă din teama de a rata ceva. Poemul Urlet de Allen Ginsberg începe astfel „Am văzut cele mai bune minţi ale generaţiei mele distruse de nebunie, flămânzind isterice goale(…)” cu oameni care „se târau la apus” în căutarea „unei doze furioase”. Nu e dificil să ne imaginăm alternativa de azi.

Ultimul studiu  despre internet și depresie ne aduce cea mai tristă veste. Missouri State University a urmărit, cu acordul subiecților, activitatea virtuală a 216 copii dintre care 30% prezentau semne de depresie. Rezultatele publicate arată că cei deprimați utilizau cel mai des internetul, petrecand cele mai multe ore pe email, chat, jocuri video și file sharing. Tot ei deschideau, închideau și schimbau ferestrele de browser cel mai des – ne închipuim că în căutarea a ceva ce doreau să găsească.

Fiecare dintre ei se poate asemăna cu Doug, student la Midwestern College, care folosește patru avataruri, ține patru ferestre virtuale deschise împreună cu îndatoririle pentru școală, emailul și jocurile preferate. I-a spus lui Turkle că viața lui reală „e doar o altă fereastră” și, „de obicei, nu e cea mai bună”. Autoarea se întreabă încotro ne îndreptăm; asta e, de fapt, cea mai înfricoșătoare întrebare.

Cercetătorii au început recent să sugereze că lumea digitalizată poate naște chiar forme mai grave de boli psihice. Dr. Aboujaoude de la Stanford cercetează dacă anumite forme digitale ale sinelui pot fi considerate un alter-ego patologic precum cele documentate în cazurile persoanelor ce suferă de personalitate multiplă (acum numită tulburare disociativă de identitate). Pentru a-și testa teoria l-a supus pe unul din pacienții săi, Richard –un HR executive calm cu o deprindere pentru Web poker- testului oficial pentru tulburare de identitate. Rezultatul a fost neașteptat: scorul a fost de pacient zero. „Puteam la fel de bine să dau chestionarul lui Sybil Dorsett!” scrie Aboujaoude.

Frații Gold – Joel, psihiatru la New York University și Ian, filozof și psihiatru la McGill Univeristy- investighează potențialul tehnologiei de a desprinde oamenii de realitate prin încărcarea cu halucinații, iluzii și psihoze, așa cum s-a întâmplat cu producătorul filmului Kony 2012, Jason Russell. Ideea este că viața online seamănă cu viața în cel mai mare oraș, lipit și conectat de cabluri și modemuri, dar nu mai puțin real mental (sau costisitor) ca New York sau Hong Kong. „Datele susțin concluzia clară că o persoană care trăiește într-un oraș mare este mai susceptibil la psihoze decât o persoană care trăiește într-un sat. Dacă internetul este un fel de oraș imaginar, poate avea același impact psihologic” scrie Ian Gold.

O echipă de cercetători de la Tel Aviv University urmărește o perspectivă asemănătoare. La sfârșitul anului trecut au publicat ceea ce consideră a fi premele cazuri documentate de „psihoze cauzate de internet”. Autorii avertizează comunitatea medicală asupra calităților comunicării online ce pot genera „reale fenomene psihotice”. „Utilizarea din ce în ce mai intensă a internetului și implicarea potențială în psihopatologie sunt consecințe noi ale timpurilor noastre.

Ce poate fi făcut deci? Unii ar spune nimic fiindcă nici cea mai elocventă cercetare nu a putut stabili ce vine mai întâi: mediul este cel care distorsionează oamenii normali prin prezența sa continuă, prin distragerea atenției și amenințarea de a fi ridiculizat public sau el atrage doar suflete deja înfrânte?

Într-un sens, nici măcar nu contează dacă uzul intens al lumii digitale cauzează boli mentale sau doar le încurajează pe cele existente atâta timp cât oamenii suferă. Dacă suntem copleșiți de viteza vieților noastre, recurgem la medicamente, lucru care explică de ce America funcționează cu Xanax (și de ce internările la reabilitare cauzate de benzodiazepină, ingredientul din Xanax și alte medicamente anti-anxietate, s-au triplat din 1990). Căutăm ajutor și navigând, ceea ce reduce atenția chiar și când calculatorul este stins. Încă de la începutul relației cu internetul, l-am acceptat așa cum este, fără să ne gândim prea serios la cum am vrea să fie sau ce ar trebui să evităm. Acele zile de complezență ar trebui să se încheie. Încă mai putem schimba internetul așa cum dorim. Miza o constituie chiar sănătatea noastră psihică.

Traducere pentru Familia Ortodoxa de Aura Mircea, dupa http://www.thedailybeast.com

A fost demonstrat faptul ca dependenta de internet nu este o nascocire a imaginatiei noastre”, spune Dr. Christian Montag, de la Universitatea din Bonn. In ultimii ani, cercetatorii din Bonn au intervievat un numar total de 843 de persoane despre obiceiurile lor de utilizare a internetului. O analiza a chestionarelor arata ca 132 barbati si femei din acest grup au comportamente problematice legate de mediul on-line; toate gândurile lor graviteaza in jurul internetului, in timpul zilei si simt ca bunastarea lor este grav afectata in cazul in care ar trebui sa traiasca fara aceasta.

Variatie genetica mai frecventa la dependentii de internet

Cercetatorii au comparat variatiile genetice ale utilizatorilor de internet cu probleme de comportament cu cele ale persoanelor dintr-un grup de control fara probleme. Rezultatele au aratat ca cele 132 de persoane au o variatie genetica care joaca, de asemenea, un rol important in dependenta de nicotina si ca ”o mutatie a genei promoveaza un comportament de dependenta”, explica dr. Montag.

Femeile sunt mai afectate de aceasta mutatie

Mutatia efectiva este pe gena CHRNA4, iar in cadrul grupului de subiecti care prezinta comportament problematic legat de internet aceasta variatie apare mai frecvent – in special, la femei”, spune dr. Montag. Aceasta constatare va trebui sa fie validata in continuare, deoarece numeroase studii au descoperit ca barbatii sunt mai predispusi la dependenta de internet decat femeile. Psihologul presupune ca aceasta “constatare specifica sexului poate rezulta dintr-un subgrup specific de dependenta de internet, cum ar fi utilizarea retelelor sociale.”

Diagnostic mai bun pentru dependenta prin intermediul markerilor biologici

Dr. Montag a adaugat ca sunt necesare studii cu mai multi subiecti pentru a analiza in continuare legatura dintre aceasta mutatie si dependenta de internet. “Dar datele actuale arata ca deja exista indicatii clare pentru cauze genetice ale dependentei de internet.” El a adaugat ca, odata cu mutatia, a fost gasit un marker biologic, care ar permite caracterizarea dependentei on-line dintr-un unghi neuro-stiintific. “In cazul in care astfel de conexiuni sunt mai bine intelese, acest lucru va duce, de asemenea, la descoperiri importante pentru terapii mai bune”, spune dr. Montag.

O echipă de cercetători de la Universitatea California anunță într-un studiu faptul că știrile televizate care conțin imagini violente au efecte negative asupra sănătății mintale.

Cercetătorii spun că difuzarea repetată a unor scene de violenţă în contextul unor atacuri teroriste, precum şi a scenelor sângeroase din zonele de conflict creşte procentul de boli fizice şi psihice în rândul telespectatorilor.

Conducătorul echipei de cercetători, Roxane Cohen Silver, a semnalat că ştirile negative pot provoca o traumă colectivă în rândul populaţiei. „Este important să cunoaştem ce se întâmplă în lume. Nu pledez pentru introducerea cenzurii, dar trebuie înţeles care sunt consecinţele expunerii constante la imagini capabile să provoace frică”, a explicat cercetătoarea.

În cadrul acestui studiu au fost incluse şi rezultatele unui sondaj în rândul a peste 1000 de persoane înainte şi după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA, precum şi în debutul intervenţiei anglo-americane în 2003 în Irak. Experţii au evaluat atât răspunsul la stres, cât şi impactul mass-media. A rezultat că persoanele care au vizionat mai mult de patru ore pe zi reportaje despre atentate teroriste şi război, aveau mai multe simptome de stres acut şi stres post-traumatic. De asemenea, în cazul acestora erau mai răspândite anomaliile fizice.

  • Gandul: 

STUDIU. Efectul surprinzător pe care îl au jocurile video violente

Cercetătorii britanici au descoperit că jocurile video violente pot avea şi un efect benefic asupra oamenilor. Conform unui studiu efectuat pe 40 de voluntari, la Universitatea Keele, persoanele care au jucat jocuri de tip “first person shooter” au dezvoltat o toleranţă la durere cu 65% mai mare decât cele care au jucat jocuri non-violente, scrie dailymail.

Participanţii la studiu au jucat jocuri video violente şi non-violente timp de zece minute, în ocazii diferite, iar apoi au primit un pahar cu apă foarte rece în care trebuia să ţină o mână. În medie, participanţi au ţinut mâna în pahar cu 65% mai mult timp când au jucat jocul video violent. Cercetătorii de la Universitatea Keele au mai realizat un studiu în urmă cu puţin timp, din care a rezultat că persoanele care înjură au o toleranţă la durere mai mare decât persoanele care aleg să nu se manifeste în acest fel.

“Am ajuns la concluzia că limbajul pe care îl folosim determină o reacţie emoţională care ne poate proteja, aşa că am decis să ridicăm nivelul de agresiune al persoanelor care participă la studiu cu un joc video violent. Rezultatele ne-au confirmat predicţiile: jocurile video violente ridică atât nivelul de agresivitate al unei persoane, cât şi toleranţa ei la durere, a declarat Richard Stephens, lector la Universitatea Keele

Richard Stephens a mai declarat că realitatea virtuală poate ajuta oamenii să treacă mai uşor peste durere. În SUA, medicii au folosit un peisaj de iarnă pentru copiii care sufereau de arsuri grave. Aceştia resimţeau astfel mai puţină durere când li se schimbau pansamentele sau hainele.

Cum îşi URMĂREŞTE Facebook utilizatorii

Business Insider publică un articol din care reiese că „Facebook urmăreşte orice mişcare online a utilizatorilor săi”.

Folosind programul Abine DNT+, jurnaliştii au stabilit că Facebook are peste 200 de „urmăritori” (trackers), care observă activitatea pe internet a utilizatorilor săi, pe site-uri care aparent nu au nicio legătură cu Facebook.

Printre aceşti urmăritori se numără cookie-uri, coduri Java sau tag-uri iFrame (care plasează un document HTML extern în interiorul unei pagini). Toate aceste modalităţi folosite de Facebook au ca scop cunoaşterea mai bună a utilizatorilor, pentru afişarea de reclame potrivite pe pagina lor de profil. Publicitarii numesc acest lucru „targetare”, în timp ce criticii spun că, de fapt, este spionaj.

Business Insider scrie că utilizatorii îşi pot da seama dacă o pagină are „trackeri” sau nu în funcţie de cât de repede se încarcă. Dacă încărcarea durează mai mult decât în mod obişnuit, acesta este un indiciu că pagina conţine „urmăritori”. Cel mai simplu mod pentru utilizatori de a se proteja este să dezactiveze toate cookie-urile din browser şi istoria căutărilor, scriu jurnaliştii.

Samantha Felix, care a realizat cercetarea, spune că fiecare site pe care l-a verificat ea (site-uri de ştiri, de cumpărături etc) are un număr diferit de „trackeri” de Facebook, variind de la 0 la 20. Conform unui studiu recent, oamenii de la Facebook sunt cel mai interesaţi de trei aspecte, în ordine: ce citesc, ce conţinut împărtăşesc şi ce cumpără utilizatorii lor.

BBC scrie că persoanele care partajează ori descarcă fişiere audio sau video prin BitTorrent, fără a avea drepturi de autor asupra lor, sunt monitorizate. Datele obţinute prin monitorizare ar putea fi apoi folosite împotriva făptaşilor, sugerează BBC.

Descoperirea a ieşit la iveală după ce angajaţii Universităţii din Birmingham (Marea Britanie) au creat un program similar BitTorrent-ului şi au înregistrat toate adresele care s-au conectat la el. Astfel, ei au putut observa că la program s-au conectat şi mai multe firme de monitorizare online.

Studiul sugerează că monitorizarea nu ţine cont de “vechimea” utilizatorilor: cei care încarcă sau descarcă pentru prima dată un fişier riscă la fel de mult să fie prinşi precum cei care au încărcat sau descărcat mii de fişiere.

BBC scrie că multe dintre firmele din Europa şi SUA folosesc IP-urile strânse de firmele de monitorizare pentru a-i da în judecată pe posesorii acestora.

Cu toate acestea, conducătorul studiului, dr. Tom Chothia, nu este sigur dacă datele strânse de firmele de monitorizare ar putea constitui probe în justiţie. “Aceste firme colectează doar IP-urile celor care partajează fişiere, nu şi fişierele în sine“, a declarat dr. Chothia.

Legaturi:


Categorii

Bolile generatiei digitale, Era Big Brother, Facebook, Internet, New Media, Noile Tehnologii, Panopticon

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

11 Commentarii la “ANXIETATEA, DEPRESIA SI DEPENDENTA in varianta web 2.0 (STUDII)/ Efectele stirilor si JOCURILOR VIOLENTE/ Cum sunt spionati utilizatorii FACEBOOK si BitTorrent

  1. Pingback: VIRGILIU GHEORGHE la "Garantat 100%" (TVR) despre efectele televizorului si calculatorului asupra dezvoltarii psihice a copiilor (VIDEO) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  2. Pingback: COPIII SI TELEVIZORUL in familiile crestine. DE CE ALEGEM SA NE OTRAVIM SINGURI COPIII? -
  3. Pingback: AMPUTAREA AFECTIVA: consecinta folosirii excesive a calculatorului si mobilului/ ELECTRO-HIPERSENSIBILITATEA: noua boala provocata de expunerea la radiatiile telefoanelor si ale RETELELOR WI-FI/ Proliferarea BOLILOR NEUROLOGICE in Romania - Recomandari
  4. Pingback: VIRGILIU GHEORGHE – conferinta video despre MECANISMELE DE MODELARE SI CONTROL AL IDENTITATII OMULUI CONTEMPORAN PRIN MASS-MEDIA - Recomandari
  5. Pingback: CUM NE MODIFICA INTERNETUL MINTEA SI CUM AFECTEAZA PERFORMANTELE SCOLARE [si Video] - Recomandari
  6. Pingback: VIATA PE INTERNET SAU “ZOMBIFICAREA” OMULUI/ Smartphonurile strica viata de familie? (Opinii si studii despre internet) - Recomandari
  7. Pingback: COPIII SI CALCULATORUL – intre necesitate, distractie si DROG PERICULOS -
  8. Pingback: Pe ce da banii Ministerul Educatiei: JOCURI VIDEO EXPERIMENTALE PENTRU “TRATAREA” PREVENTIVA A DEPRESIEI LA COPII! [video]/ Clujul – capitala psihologiei cu staif? Concluzia coordonatorului proiectului “profilului psihologic”
  9. Pingback: ROMÂNIA FĂRĂ ROMÂNI: suntem a doua tara a lumii ca nivel de scadere a populatiei!/ PESTE 200 DE PRUNCI NENASCUTI UCISI IN FIECARE ZI IN 2014/ O alta TRAGEDIE sau o alta CRIMA: Zeci de mii de copii români sunt abandonati in anii formarii lor de parint
  10. Pingback: CE JUCARII, JOCURI sau PAPUSI CUMPARAM COPIILOR? Cum si in ce scop se creeaza la copii ATRACTIA PENTRU URAT SI MONSTRUOS si cum sunt invatate fetitele sa se identifice cu femeile “usoare” (efectul “BARBIE”)? | Cuvântul Ortodox
  11. Pingback: COPILUL SI ECRANUL (de calculator, televizor s.a.): EFECTE DEVASTATOARE ASUPRA SANATATII FIZICE SI PSIHICE/ Dependenta de internet – posibila boala psihica/ CITIM COPIILOR POVESTI SAU LE PUNEM DESENE ANIMATE? | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare