Seful Eurogroup: GRECIA TREBUIE SA FACA MAI MULTE SACRIFICII/ Se discuta din nou scenariul unui EXIT al Greciei din ZONA EURO/ Dogma austeritatii contestata

21-11-2013 5 minute Sublinieri

chappatte-saw_2

 

  • Mediafax:

Şeful Eurogroup: Grecii trebuie să facă mai multe sacrificii

Grecii trebuie să facă noi sacrificii şi să adopte reformele structurale pe care le-au promis, întrucât mulţi miniştri de Finanţe din Eurogroup, organizaţie în care sunt reprezentate statele zonei euro, încep să-şi piardă răbdarea, a declarat preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem.

Guvernul elen trebuie să adopte reformele necesare pentru a creşte competitivitatea ţării şi pentru a atrage investiţii, a afirmat Dijsselbloem, potrivit cotidianului To Vima. Şeful Eurogroup a notat că Atena are încă multe de făcut şi s-a arătat îngijorat de lipsa progreselor, notează cotidianul elen.

Troica creditorilor internaţionali – formată din reprezentanţi ai Comisiei Europeane, FMI şi Băncii Centrale Europeane – a părăsit Atena şi a anunţat că va reveni la începutul lunii decembrie pentru a relua o evaluare în cadrul de acordului de împrumut pentru Grecia. Evaluarea a început în septembrie, dar a fost întârziată din cauza unor dispute referitoare la măsuri de austeritate între experţii troicii şi autorităţile elene.

Într-un comunicat, troica a afirmat că au fost obţinute “progrese”, dar că sunt necesare noi discuţii, în timp ce un oficial de la Bruxelles a declarat că nu există încă un acord cu guvernul grec asupra tuturor aspectelor bugetului. Ministrul de Finanţe elene, Yannis Stournaras, a transmis joi Parlamentului proiectul de buget pentru anul următor.

Planul bugetar prevede o creştere economică de 0,6% anul următor, după şase ani de contracţie a PIB, şi reducerea ratei şomajului la 24,5%. Executivul vrea să menţină datoria la 320 de miliarde de euro anul următor, reprezentând 174,8% din PIB, potrivit cotidianului To Vima. Guvernul anticipează că va înregistra în acest an un surplus bugetar primar, fără costul serviciului datoriei, de 812 milioane de euro, urmat de un surplus de 3 miliarde de euro anul următor.

Grecia a adoptat măsuri severe de austeritate pentru a obţine de la statele zonei euro şi FMI două pachete de împrumuturi, însumând 240 de miliarde de euro, începând din 2010. Statul elen s-a aflat aproape de colaps financiar, dipă ce îndatorarea ridicată a făcut imposibilă finanţarea ţării de pe piaţa internaţională la dobânzi sustenabile.

Patru din zece greci sunt nevoiţi să împrumute bani pentru a-şi plăti facturile

Patru din zece greci trebuie să împrumute bani pentru a-şi plăti facturile, fie de la un prieten, fie de la un membru al familiei, arată un studiu realizat de institutul olandez de cercetare Trendbox.

Sondajul realizat de institutul olandez, citat de GreekReporter ilustrează dificultăţile înregistrate de multe familii de greci în contextul crizei economice.

Grecia trece prin al şaselea an de recesiune, după ce împrumuturile externe totalizând 240 de miliarde de euro cu care a fost salvată ţara de la colaps financiar începând din 2010 au fost condiţionate de măsuri foarte dure de austeritate, inclusiv concedieri şi reduceri de salarii.

Aproape 60 % dintre respondenţii sondajului Trendbox au admis că este foarte dificil pentru toată lumea să reziste în această perioadă, în timp ce 40% dintre participanţi afirmă că veniturile nu le permit să trăiasc decent.

Mulţi greci au ajuns în astfel de situaţii după ce şi-au pierdut locurile de muncă, însă chiar şi cei care au încă o slujbă afirmă că au fost nevoiţi să accepte reduceri semnificative de salarii.

De asemenea, creşterea taxelor şi a preţurilor la combustibili au fost enumerate printre principalele motive ale problemelor financiare ale gospodăriilor din Grecia.

  • Presseurop:

Şi dacă Grecia s-ar răzvrăti?

De la începutul crizei financiare, Atena aplică împotriva voinţei sale măsurile de austeritate. Însă astăzi, guvernul, fragilizat în Parlament, are din ce în ce mai multe motive – inclusiv economice – a de a spune nu creditorilor săi.

Peter Spiegel

Ce s-ar întâmpla dacă una dintre “ţările asistate” ar zice într-un sfârşit“nu”? Aceasta este întrebarea pe care unii responsabili ai troicii creditorilor internaţionali (FMI , BCE , CE) încep să şi-o pună despre Grecia. După un an în care cerinţele de reforme au fost întâmpinate cu o îndărătnicie crescândă, guvernul grec de coaliţie tot repetă că nu va mai accepta nicio măsură de austeritate.

În multe privinţe, Grecia nu mai şochează. Cum marea parte a datoriilor sale este deţinută de salvatorii instituţionali – guvernele europene, instituţiile zonei euro şi Fondul Monetar Internaţional – pieţele financiare nu-i mai dau atenţie.

Iar disputele dintre Atena şi gestionarii planurilor de salvare au devenit atât de curente încât trec acum neobservate, inclusiv la Bruxelles şi Berlin, unde decidenţii politici s-au obişnuit cu capriciile Greciei.

Dar, judecând după exasperarea palpabilă care domneşte zilele acestea în rândul negociatorilor, din jurul meselor rotunde, care se lungesc de aproape două luni, pare să se desprindă o schimbare de metodă, şi nu numai de ton.

Riscuri politice

La prima vedere, subiectul litigiului este bine cunoscut. O “gaură” de aproape de 1.5 miliarde de euro, apărută în bugetul 2014 al guvernului grecesc, şi care trebuie să fie astupată înainte de plata următoarei tranşe de ajutoare. Trebuie revizuit şi programul de privatizare, o sursă de conflicte, şi aprobate reforme structurale, precum stabilirea unui moratoriu asupra confiscărilor de bunuri ipotecate.

Dar, pentru cei care lucrează la programul grecesc de mai mulţi ani, ceva şi mai fundamental pare să fie pe cale să se schimbe. Atena, care se ştie că nu îndrăgeşte reformele, are din ce în ce mai puţine motive să coopereze.

“Pe şleau, ceea ce se întâmplă este că încep să fie victime politice”, a comentat un negociator al troicii.“Nemulţumirea a devenit un val care i-a luat pe toţi”.

Desigur, această nemulţumire provine în mare parte din sentimentul de“saturare faţă de reforme”, care a lovit Grecia şi alte ţări asistate de la punerea în aplicare a planurilor de salvare. Dar unii se tem că noile calcule strategice ale Atenei vor fi dăunătoare pentru încheierea unui acord .

Guvernul grec ia în considerare în primul rând riscul politic. Deşi a supravieţuit unui nou vot de încredere în această lună, majoritatea parlamentară se subţiază văzând cu ochii, nemaifiind majoritară decât cu patru locuri dintr-un parlament de 300.

Şi, spre deosebire de Portugalia, al cărui guvern de coaliţie a trecut şi el recent la un pas de prăpastie, opoziţia grecească nu este un partid tradiţional care să fi participat deja în trecut la planurile de ajutor. Syriza, din extrema stângă, a convins aleşi de stânga din toate mişcările – inclusiv membri ai Pasok, partidul tradiţional de centru-stânga, partener al coaliţiei guvernamentale – să se întoarcă împotriva programului de ajutoare.

În timp ce Syriza dovedeşte în mod regulat că este cel mai mare partid din Grecia, Pasok agonizează, ajungând uneori chiar în spatele partidului neo-nazist Zorii Aurii. O eventuală prăbuşire a guvernului de coaliţie ar putea însemna sfârşitul programului de ajutor sub forma actuală.

Schimbare de ton

Dar în Grecia este pe cale să se petreacă şi o altă schimbare, mai puţin observată dar mult mai importantă. Guvernul primeşte mai mulţi bani decât cheltuieşte – fără a pune la socoteală plata dobânzii pe datoria publică. Acest “excedent bugetar primar” înseamnă că banii din veniturile fiscale excedentare, smulşi din buzunarele alegătorilor greci, ajung în cele ale creditorilor ţării.

Acesta este oare motivul intransigenţei reînnoite a Atenei? Responsabilii troicii nu sunt de acord în această privinţă. Oricum, istoria a arătat că guvernele care beneficiază de un ajutor internaţional devin mult mai puţin cooperative de îndată ce sunt în măsură să-şi gereze singure afacerile curente. De fapt, dacă Atena ar cere propriei sale bănci centrale să salveze sectorul financiar, Grecia nu ar mai avea multe motive de a continua să ramburseze UE şi FMI.

Motivaţiile nu mai sunt aceleaşi nici în zona euro. Mulţi cred deja că asistenţa oferită de zona euro şi mecanismele create între timp vor împiedica răspândirea crizei greceşti la celelalte state membre. Următorul mare cec de rambursare al datoriei greceşti, cu scadenţă în luna mai, este destinat Băncii Centrale Europene. Până atunci, nu există practic niciun motiv de a debloca noi ajutoare în favoarea Atenei.

Multe persoane, atât din cadrul troicii cât şi din ministerele de finanţe ale statelor membre, prezic de la bun început că ieşirea Greciei din zona euro este inevitabilă. Şi dacă Atena şi creditorii săi publici nu găsesc noi motive pentru a ajunge la un compromis, acest scenariu riscă să se adeverească.

“Austeritate, finalul unei dogme”

Potrivit unui studiu redactat de Jan in ’t Veld, un economist al Comisiei Europene, politicile de însănătoşire bugetară efectuate de Europa, în ultimii ani, au efecte negative asupra creşterii şi muncii.

În timp ce Franţa ar fi pierdut 4.8% de creştere, cumulată între 2011 şi 2013, constată Libération,

tristul record al pierderii de bogăţii revine Greciei: pentru aceeaşi perioadă, de trei ani, politicile de austeritate impuse Atenei s-ar fi soldat cu o pierdere de creştere de 8.05%. Italia, Spania şi Portugalia ar fi pierdut respectiv echivalentul a 4.9%, 5.4% şi 6.9% din PIB. Până şi Germania şi-ar fi pierdut ceva pene pe drum (2.61%).

Cotidianul consideră că,

chiar dacă este semnat de mâna unui economist reputat, documentul care are antetul Comisiei Europene nu reprezintă doar poziţia autorului său. El confirmă că, la Bruxelles, dogma austerităţii se erodează încetul cu încetul, înainte de a se prăbuşi. […] În lipsa unor vaste proiecte de dezvoltare, austeritatea plombează astăzi economia şi hrăneşte contestaţiile şi populismul.


Categorii

1. DIVERSE, Grecia, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare