Cum sunt EXPLOATATI muncitorii romani si bulgari in Europa de Vest. Cazul din MAREA BRITANIE

15-10-2012 10 minute Sublinieri

Liberi sa locuiasca, dar nu si sa munceasca, romanii si bulgarii satisfac nevoia Marii Britanii de forta de munca sub-platita si neprotejata. Zeci de romani si bulgari se aduna in fiecare dimineata in fata depozitului de materiale de constructii Wickes din nordul Londrei in cautare de munca, mereu atenti sa nu fie surprinsi de politie.

O investigatie a Balkan Investigative Reporting Network arata ca restrictiile de munca din Marea Britanie permit ca lucratorii romani si bulgari din constructii sa fie exploatati si platiti mai prost decat imigranti din alte state UE.

INFORMATIA PE SCURT:

Ambasadele Romaniei si Bulgariei la Londra confirma ca numarul celor care intampina probleme in obtinerea unui numar de asigurari sociale este tot mai mare, in unele cazuri ajungandu-se pana la cinci incercari nereusite. Cei carora li se refuza un astfel de numar ajung de regula sa fie platiti la negru pentru munci fizice care necesita minima documentatie. Multi dintre zilerii de la Wickes castiga in medie 50 de lire pe zi (aprox. 60 de euro). Reprezentantii sindicatelor confirma ca un muncitor britanic sau polonez are sanse sa fie platit cu 9 sau 10 lire pe ora pentru o slujba pentru care un roman sau bulgar ar primi numai 5 sau 6.

Un tanar roman, a carui identitate este protejata la recomandarea avocatului sau, a spus ca a fost electrocutat grav cand sapa un sant cu un pickhammer pe un santier din Londra. In momentul accidentului, barbatul nu avea un numar de asigurari sociale si nici permis de munca. Autoritatea de Sanatate si Siguranta (Health and Safety Executive), institutia care reglementeaza si monitorizeaza siguranta la locul de munca, recunoaste ca muncitorii imigranti sunt mai expusi la accidente si mai putin probabil sa le raporteze, desi nu risca sa fie penalizati in vreun fel daca fac asta.

Potrivit expertilor, e foarte putin probabil ca romanii si bulgarii care isi gasesc de lucru prin agentii de recrutare sa se planga de conditiile periculoase de munca sau de salariile mici. Exista o lista neagra neoficiala pentru muncitorii considerati ca fac probleme.

MUNCITORII ROMANI SI BULGARI CARE CONSTRUIESC MAREA BRITANIE

Zeci de romani si bulgari se aduna in fiecare dimineata in fata depozitului de materiale de constructii Wickes din nordul Londrei in cautare de munca, mereu atenti sa nu fie surprinsi de politie. Zileri, aflati la periferia unei industrii de constructii care incepe sa isi revina in Marea Britanie, ei constituie o forta de munca ieftina si mereu disponibila, dar care e de prea putine ori binevenita. Prezenta lor acolo a starnit multe plangeri din partea locuitorilor, un cartier din zona trei a capitalei britanice, unde poti gasi cu usurinta un mic dejun muncitoresc pentru mai putin de cinci lire.

Zilerii asteapta pe trotuarul din fata depozitului si isi fac reclama mestesugului prin imbracaminte: de exemplu, zugravii poarta pantaloni stropiti cu vopsea. Ori de cate ori o masina opreste in dreptul lor, barbatii se apropie pentru “negociere” si, in mai putin de 30 de secunde, unul din ei se si urca pe bancheta din spate si pleaca la lucru.

Cand apare politia insa, cu totii fug.

De cealalta parte a strazii, Jarek isi face cumparaturile si sta de vorba cu vorba cu niste prieteni. “Oameni ilegali” ii numeste Jarek pe cei 30 de barbati care asteptau intr-o dimineata de iulie in fata la Wickes. Ca si ei, Jarek este imigrant. Dar spre deosebire de ei, el e polonez si nu intra in panica la vederea politistilor. Si el e constructor, dar nu isi castiga painea asteptand in fata la Wickes. Are un motoscuter pe care si-a potrivit cutia cu scule si isi gaseste clienti impartind fluturasi despre serviciile “ieftine si de incredere” pe care le ofera, intr-o engleza care lasa usor de dorit.

“Odata, o agentie mi-a retras 30 la suta taxe, in loc de 20 la suta. O doamna mi-a spus la telefon ca imi vor retine 30 la suta, plus comisionul agentiei, plus comisionul agentiei care facea efectiv plata. Asta e sistemul: cele doua agentii lucreaza mana in mana si fiecare ia cate ceva din banii mei.” – Florin, geamgiu

Jarek e unul din cei un milion de polonezi care s-au mutat in Marea Britanie dupa extinderea Uniunii Europene in 2004. Amploarea valului de imigrari – majoritatea din Polonia – a luat complet prin surprindere autoritatile britanice, care anticipasera cel mult 30 de mii de imigranti.

Romanii si bulgarii din fata de la Wickes au venit in cea mai mare parte dupa 2007, cand cele doua tari – denumite “tari A2” – au intrat in UE si, in ciuda a ceea ce crede Jarek, prezenta lor acolo nu este in sine ilegala. Ceea ce ii deosebeste sunt o serie de restrictii care le neaga romanilor si bulgarilor multe dintre avantajele care i-au ajutat pe Jarek si pe compatriotii sai sa-si faca un rost in Anglia. Liberi sa locuiasca, dar nu liberi sa munceasca, romanii si bulgarii satisfac nevoia Marii Britanii de forta de munca sub-platita si neprotejata.

SPERIATI SI SUSPICIOSI

Sectorul constructiilor reprezinta mai mult de 10 la suta din PIB-ul Marii Britanii si constituie piesa de rezistenta a planului guvernului de revigorare economica, bucurandu-se in mod constant de subventii si stimuli fiscali. Criticii spun ca industria de constructii a avut de castigat de pe urma restrictiilor impuse cetatenilor A2 prin ingrosarea randurilor muncitorilor prost platiti, pe santiere unde regulile de functionare si normele de protectie sunt, de cele mai multe ori, nerespectate. Mai mult, cei care contesta restrictiile acuza Marea Britanie ca incearca sa iasa din recesiune subminand drepturile si salariul muncitorilor deja existenti in sistem.

O analiza a Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) – o retea care promoveaza jurnalismul de investigatie in zona Balcanilor – arata ca in Marea Britanie muncitorii A2 din constructii sunt in general dispusi sa accepte salarii mai mici si conditii de munca mai proaste decat colegii lor din alte tari. Majoritatea celor intervievati pentru acest articol au vorbit sub protectia anonimatului pentru ca nu au vrut sa atraga atentia autoritatilor asupra lor.

Sindicatele si specialistii in protectia muncii spun ca statutul de imigratie ii impinge pe cei mai multi constructori romani si bulgari catre zone in care protectia muncii e mai putin probabil sa fie respectata, iar accidentele de munca – mult mai putin probabil sa fie raportate. Argumentul autoritatilor britanice este ca restrictiile au protejat piata de munca interna prin impiedicarea unui nou val de imigranti asemenea celui care l-a adus pe Jarek in 2004.

“Le spun clientilor mei de la inceput ca nu accept cecuri si nu emit facturi. Daca sunt de acord, bine, daca nu, nu. Castig pana la trei mii de lire pe luna.” – Ion, muncitor roman

Cifrele Departamenului de Munca si Pensii din Marea Britanie (Department for Work and Pensions) arata ca, din 2007 pana acum, in jur de 210 mii de romani si bulgari au obtinut un numar de asigurare sociala (National Insurance Number). Aceasta cifra este un indicator aproximativ pentru cati cetateni A2 sunt integrati in piata muncii, fara a-i lua in considerare pe cei care lucreaza ilegal sau care s-au intors acasa. Spre comparatie, numarul cetatenilor polonezi care au obtinut un numar de asigurari sociale in ultimii cinci ani este de 640 de mii.

Marile asociatii ale firmelor de constructii sustin ca membrii lor se supun unor reguli stricte care ii obliga sa respecte drepturile muncitorilor. Cand regulile sunt incalcate insa, spun ca si muncitorii imigranti sunt complici.

Unii dintre constructorii romani si bulgari cu care am stat de vorba confirma asta si spun ca au lucrat la negru pentru a nu plati taxe, in conditiile in care alternativa este un venit mult diminuat prin intermediul agentiilor de recrutare. Daca sunt prinsi muncind ilegal, muncitorii risca o amenda de o mie de lire sterline si chiar inchisoare. Totusi, zilerii din fata Wickes pot scapa de aceasta acuzatie spunand ca aveau de gand sa isi declare la sfarsitul anului veniturile obtinute. Teama lor de politie vine mai putin din teama de a fi prinsi muncind ilegal si mai degraba dintr-o suspiciune la adresa a tot ce inseamna autoritati britanice si norme carora trebuie sa se supuna.

Restrictiile de munca i-au impins pe romani si pe bulgari intr-o zona unde nu exista o distinctie clara intre ceea ce e legal si ce e ilegal, intre exploatare si rentabilitate economica.“Politia mi-a cerut buletinul. Cateodata iti spun ca poti sa stai aici, cateodata te obliga sa pleci”, spune Neven, un muncitor bulgar. “Eu raman. Ce pot sa-mi faca?”

DREPT DE MUNCA LA NOROC

Primul pas pentru toti cetatenii straini care vor sa munceasca in Marea Britanie este sa aplice pentru un numar de asigurari sociale (National Insurance Number – NIN). Acesta este un numar unic de identificare care centralizeaza contributiile sociale si taxele platite de anagajati sau de cei care lucreaza ca PFA, dar nu este o dovada a faptului ca posesorul deține dreptul de munca in Marea Britanie.

Cand Jarek a venit din Polonia la Londra in 2004, polonezii reuseau sa obtina NIN fara bataie de cap. Insa cand Neven a imigrat cinci ani mai tarziu, romanilor si bulgarilor le era mult mai dificil sa faca asta.

Cel mai usor este pentru romanii si bulgarii care vin in baza unei oferte ferme de angajare din partea unei firme britanice, insa numarul acestora este extrem de mic. Majoritatea incep sa isi caute de lucru de abia cand ajung aici si se orienteaza catre constructii si servicii de curatenie in hoteluri, unde pot lucra ca PFA fara a avea nevoie de un permis de munca. Cei carora li se refuza un numar de asigurari sociale pe motiv ca nu pot oferi suficiente dovezi ca isi desfasoara activitatea in calitate de PFA ajung de regula sa fie platiti la negru pentru munci fizice care necesita minima documentatie.

“Nu stiu de ce am venit de fapt in Marea Britanie. Am fost respinsa la NIN o data si tocmai am aplicat a doua oara. Daca ma refuza si acum, mai incerc o singura data si dupa aceea ma intorc acasa.” – Mihaela, camerista

Ambasadele Romaniei si Bulgariei la Londra confirma ca numarul celor care intampina probleme in obtinerea NIN este tot mai mare, in unele cazuri ajungandu-se pana la cinci incercari nereusite. Multi dintre cei din fata depozitului de constructii Wickes sunt in aceasta categorie.

“Acasa in Bulgaria nu avem nici bani, nici locuri de munca”, a spus un barbat de 45 de ani care a refuzat sa isi dea numele. A fost respins la NIN de doua ori, nu isi gasise de lucru de doua luni si traia din ultimele economii.

SANTIERE MICI, RISCURI MARI

Conform sindicatelor si expertilor in protectia muncii, lucratorii ilegali sau a caror situatie juridica nu este clara sunt intr-un pericol mai mare de a suferi accidente grave la locul de munca. Un tanar roman a carui identitate o protejam la recomandarea avocatului sau, a spus ca a fost electrocutat grav cand sapa un sant cu un pickhammer pe un santier din Londra. “Nu-mi amintesc prea multe. Era mult fum si am avut arsuri mari pe brat.”

In momentul accidentului, barbatul nu avea un numar de asigurari sociale si nici permis de munca si aflase despre acest job de la un prieten. A spus ca nu i s-au cerut niciun fel de documente cand s-a prezentat pe santier in prima zi, nu i s-a cerut sa semneze vreun contract si a fost platit cash. Spune ca i s-a facut un instructaj de protectia muncii, dar ca nu a inteles tot, pentru ca nu vorbeste foarte bine engleza.

Sindicatele din constructii estimeaza ca 80 la suta din accidentele de munca nu sunt raportate institutiilor care ar trebui sa le investigheze. Autoritatea de Sanatate si Siguranta (Health and Safety Executive – HSE), institutia care reglementeaza si monitorizeaza siguranta la locul de munca, nu are si nu colecteaza informatii privind nationalitatea muncitorilor care sufera accidente.

Cu toate acestea, recunoaste ca muncitorii imigranti sunt mai expusi la accidente si mai putin probabil sa le raporteze, desi nu risca sa fie deportati sau penalizati in vreun fel daca fac asta. Richard Boland, coordonatorul diviziei de
Am obtinut numarul de asigurari sociale de-abia a patra oara si a trebuit sa platesc 200 de lire unuia ca sa ma ajute sa obtin contractele si facturile de care aveam nevoie ca dovada ca lucrez ca PFA.

Costel, muncitor roman constructii a HSE in zona de sud a Angliei spune ca “vulnerabilitatea asociata faptului de a avea restrictii asupra locului si duratei in care ai voie sa muncesti” ii poate impinge pe lucratori sa munceasca pe santiere unde protectia muncii nu este respectata. Inspectorii de protectia muncii isi indreapta acum atentia de la marile firme de constructii catre santierele mici care, spun ei, sunt predispuse sa ignore standardele de protectie si sa angajeze muncitori imigranti neexperimentati.

RANIT SI FARA LOC DE MUNCA

Romanii si bulgarii care reusesc sa obtina un NIN trebuie sa faca fata si altor dificultati pe care generatiile anterioare de imigranti din Uniunea Europeana nu le-au avut. Majoritatea job-urilor din constructii se obtin prin intermediul unor agentii de plasare care au obiceiul de a recruta dintr-o anumita comunitate de imigranti. Respectivele agentii functioneaza ca subcontractori pentru firme mai mari, punandu-le la dispozitie forta de munca intr-un timp foarte scurt si ocupandu-se si de actele aferente.

Potrivit avocatilor si expertilor in munca, e foarte putin probabil ca romanii si bulgarii care isi gasesc de lucru prin astfel de agentii sa se planga de conditiile periculoase de munca sau de salariile mici. Multi se tem ca vor fi trecuti pe o lista neagra, in conditiile in care alternativele lor de a-si gasi o slujba in alt domeniu sunt limitate de restrictiile existente.

Remus Robu, un avocat al firmei britanice Levenes, se ocupa de multe cazuri de accidente de munca in care victime sunt cetateni romani sau bulgari. “Din pacate, sunt persoane care isi pierd slujba atunci cand fac o cerere de despagubire pentru un accident”, a spus Robu.

Un proprietar roman al unei firme mici de constructii, care a acceptat sa vorbeasca sub protectia anonimatului, a confirmat ca exista o lista neagra neoficiala pentru muncitorii considerati ca fac probleme. Dar acest sistem, spune el, nu difera cu nimic de ceea ce se intampla in alte industrii. “Tu ai angaja pe cineva care a depus o plangere impotriva ta?”, a spus el. Barbatul a povestit ca si-a convins odata un angajat care isi rupsese un picior pe santier sa nu raportezeaccidentul. A spus ca i-a platit victimei salariul pe durata perioadei de recuperare si ca l-a primit inapoi la lucru cand s-a refacut. “A fost de acord sa nu depuna plangerea pentru ca am o relatie buna cu angajatii mei”, a spus patronul.

Potrivit HSE, orice accident care se soldeaza cu un picior rupt este obligatoriu sa fie inregistrat. Daca angajatorul este gasit vinovat, avocatii spun ca muncitorul acccidentat poate primi intre 6,000 si 36,000 de lire sterline despagubire, in functie de cat de grava este leziunea. Firmele de constructie mici incearca sa evite sa aiba plangeri depuse impotriva lor pentru ca fac foarte dificila obtinerea de contracte in viitor.

ROMANII SI BULGARII PLATITI MAI PUTIN SI TAXATI MAI MULT

In aceeasi masura in care descurajeaza muncitorii sa ceara conditii de munca mai bune, agentiile de recrutare ofera romanilor si bulgarilor salarii mai mici decat celor de alte nationalitati.

Multe agentii isi retin de multe ori diferite comisioane din venitul celor carora le gasesc de lucru, iar in unele cazuri o alta agentie, care efectueaza efectiv plata, retine un alt comision de administrare pentru acest serviciu. Cetatenii din Romania si Bulgaria – obligati sa lucreze ca PFA – nu se pot proteja in niciun fel de aceste taieri salariale. Persoanele fizice autorizate in Marea Britanie nu au dreptul la salariul minim de 6,19 lire pe ora.

Mai mult, desi conform legii persoanele fizice autorizate isi declara singure veniturile si platesc taxe conform acestora la sfarsitul anului fiscal, in industria de constructii muncitorii PFA sunt in mod automat taxati 20 la suta la fiecare salariu. Este o schema fiscala care se aplica in Marea Britanie numai sectorului de constructii.

Cel mai mare sindicat in domeniu, UCATT, solicita ca acest sistem fiscal sa fie eliminat, pe motivul ca incurajeaza o forma ilegala de PFA. Si partidul laburist, aflat acum in opozitie in Marea Britanie, a cerut de curand ca aceasta schema sa fie revizuita.

Un inalt oficial dintr-una din cele mai puternice asociatii profesionale ale companiilor de constructii din Marea Britanie a afirmat ca muncitorii care se incadreaza in categoria “falselor PFA-uri” sunt la fel de vinovati precum angajatorii lor de subminarea colegilor care lucreaza legal. “Ambele parti au de castigat din incalcarea legii. Ca atare, acei cetateni romani si bulgari care accepta sa lucreze ilegal ca PFA nu pot fi considerate simple victime”, a spus Peter O’Connell, expert in cadrul Federation of Master Builders, o asociatie profesionala in domeniu. Stephen Ratcliffe, director in UK Contractors Group, o asociatie care reuneste companii de top din constructii in Marea Britanie a spus ca ar trebui urmarite penal acele firme care fac evaziune fiscala si incalca drepturile salariale si de protectia muncii.

Atat O’Connel, cat si Ratcliffe insista ca niciunul dintre membrii organizatiilor pe care le reprezinta nu se afla in aceasta situatie. Institutia reprezentativa pentru sectorul agentiilor de recrutare, The Recruitment and Employment Confederation, a refuzat sa comenteze subiectul, in ciuda repetatelor solicitari la un interviu. Avand in vedere ca gasirea unei slujbe prin intermediul unei agentii de recrutare poate conduce la venituri mult diminuate din cauza numeroaselor deduceri si comisioane, multi cetateni romani si bulgari aleg sa lucreze in afara sistemului.

Printre zilerii care isi cauta de munca in fata depozitului Wickes se afla unii care, desi au un numar de asigurari sociale, aleg sa nu il foloseasca.

Un muncitor roman care nu a fost de acord sa isi dea numele a declarat ca se afla in Marea Britanie de sase ani si ca plateste taxe in mod regulat, dar ca isi completeaza venitul lucrand la negru. “Unii ma cheama sa le zugravesc casa. Daca imi cer factura, pot sa le dau. Daca nu imi cer, nu le dau.” “M-am saturat sa lucrez prin agentie”, a spus el. “Isi iau comisioane mult prea mari din banii pe care eu ii castig.”

Multi dintre zilerii de la Wickes castiga in medie 50 de lire pe zi (aprox. 60 de euro). Spre deosebire de acestia, un muncitor roman care lucreaza legal ca PFA prin intermediul unei agentii castiga 80 de lire (100 de euro) pe zi. Cu alte cuvinte, cu doar 30 de lire (40 de euro) mai mult decat zilerii, din care va plati mai departe asigurari sociale si taxe pe venit.

Pe de alta parte insa, agentiile de recrutare spun ca ele acorda acelasi salariu, indiferent de nationalitate, dar reprezentantii sindicatelor confirma ca un muncitor britanic sau polonez are sanse sa fie platit cu 9 sau 10 lire pe ora pentru o slujba pentru care un roman sau bulgar ar primi numai 5 sau 6.

Pentru ca lor nu le sunt impuse restrictii de munca, polonezii si britanicii au mult mai multe sanse sa isi negocieze salariul sau pur si simplu sa isi gaseasca de lucru in alte domenii. Romanii si bulgarii vor tinde sa accepte orice li se ofera, pentru ca au mult mai putine optiuni pe piata muncii.

CE-I CONVINE GUVERNULUI BRITANIC?

Criticii spun ca regulile impuse cetatenilor romani si bulgari creeaza un sistem care priveaza statul britanic de taxe si impozit la buget, submineaza forta de munca autohtona si favorizeaza exploatarea muncitorilor imigranti.
Parlamentarul laburist Jim Sheridan pledeaza pentru o legislatie mult mai stricta in privinta agentiilor de recrutare din domeniul constructiilor, asa cum se intampla in agricultura.

Altii solicita ca numarul celor care lucreaza PFA in constructii sa fie redus prin obligarea companiilor sa angajeze muncitorii in mod direct, pe statul de plata. Aceasta masura ar insemna insa costuri mai mari pentru angajatori, care ar
Romanii si bulgarii care trebuie sa se inregistreze ca PFA pentru a obtine NIN trebuie sa prezinte contracte si facturi pe care le-au eliberat, oferte de munca si recomandari din partea clientilor si au o perioada de gratie de trei luni din momentul in care au inceput munca in calitate de PFA pentru a face asta. Cetatenii britanici primesc automat NIN cand implinesc 16 ani. Cetatenii celor opt state care au aderat in 2004 trebuie sa prezinte doar acte de identitate in original si sa faca dovada ca locuiesc in Marea Britanie.

Reprezentantul sindicatului UCATT, Dave Allen, crede ca acest lucru nu se va intampla, intrucat marile companii ar ramane cu mai putini bani. “Guvernul stie ca daca toata lumea ar fi angajata in mod direct, si nu PFA, economia ar avea de suferit”, spune el.

Bridget Anderson, director adjunct si cercetator senior la think-tank-ul COMPAS, apartinand Oxford University, e de parere ca guvernul ar trebui cel putin sa se asigure ca toti muncitorii, britanici sau imigranti, PFA sau angajati direct, beneficiaza de salariul minim, o prevedere de care in acest moment se bucura numai angajatii. Anderson e de parere ca argumentul conform caruia restrictiile de munca protejeaza muncitorii britanici este gresit: masura nu a facut decat sa submineze angajatii existenti si sa sprijine firmele punandu-le la dispozitie o forta de munca docila. “Cu cat te concentrezi mai mult sa controlezi imigratia, cu cat introduci mai multe masuri tranzitorii, cu atat mai mult creezi o forta de munca dezirabila pentru angajatori”, a spus Bridget Anderson.

Tarile membre UE nu ii pot impiedica pe cetatenii altor tari sa calatoreasca cu scopul de a-si gasi de munca. Ele pot numai sa introduca “masurii tranzitorii” precum cele pe care Marea Britanie le-a impus romanilor si bulgarilor. Marea Britanie este doar una dinte tarile membre care a instituit astel de restrictii. Decizii similare au fost luate de Austria, Germania, Belgia, Franta si Olanda.

Conform legii, acest restrictii trebuie ridicate la 1 ianuarie 2014. Cu toate acestea, o declaratie a Agentiei pentru Frontiere din Marea Britanie (UK Border Agency) confirma ca vor exista masuri similare pentru toate viitoarele state membre ale Uniunii Europene, astfel incat “Marea Britanie sa aiba de castigat de pe urma imigratiei si piata interna a muncii sa nu fie afectata.”

Agentia pentru Frontiere, ministrul insarcinat cu probleme de imigratie si Departamentul de Munca si Pensii au refuzat un interviu pentru acest articol. Sorana Stanescu este jurnalist in Bucuresti. Acest articol a fost produs in cadrul programului Balkan Fellowship for Journalistic Excellence și este o initiativa a Robert Bosch Stiftung și ERSTE Foundation, in cooperare cu Balkan Investigative Reporting Network. Editor: Neil Arun.


Categorii

1. DIVERSE, Razboiul impotriva Romaniei, Suferinta de langa noi, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

10 Commentarii la “Cum sunt EXPLOATATI muncitorii romani si bulgari in Europa de Vest. Cazul din MAREA BRITANIE

  1. hai sa nu ma fin sclavii lor a occidentaliilor, prin occident si indeosebi la noi acasa in Romania

  2. Școliți în România ca să aibă grijă de bătrânii germanilor
    Tot mai multe familii din municipiul Sibiu, dar şi din ţară şi străinătate sunt dispuse să plătească infirmieri care să aibă de grijă de bătrâni bolnavi acasă

    http://www.evz.ro/detalii/stiri/colii-n-Romnia-ca-s-aib-grij-de-btrnii-germanilor-1007506.html

    “Cereri de oferte avem deja din Sibiu, avem multe solicitări din România, însă mai multe, zeci din Germania. Sunt dispuşi să plătească în funcţie de cazul respectiv, pentru o normă întreagă de opt ore, ar veni la 1.500 de lei pe lună. Cei care vor lucra în Germania, beneficiază de un venit total de 1.100 de euro lunar, cazarea şi masa este asigurată de beneficiar”, a explicat Adina Dumitriu, director al S.C. Diakonie Metzingen Sibiu S.R.L – firmă specializată în recrutarea şi pregătirea de infirmieri care să îngrijească bătrâni la domiciliu.

  3. Pingback: NOILE AMAGIRI ALE FMI, colonialismul abject al ambasadorului Gitenstein si imparteala prazii Romania. NI SE PREGATESTE A TREIA INDATORARE? (video) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  4. Pingback: Reportaj din lumea de cosmar a MIGRANTILOR ROMANI din Sicilia: exploatare, prostitutie, violuri, avorturi… - Recomandari
  5. Pingback: NEOSCLAVIA LA LOCUL DE MUNCA. “Badantele” sau romancele emigrate in Italia [Reportaj Romania te iubesc- VIDEO] - Recomandari
  6. Pingback: SCLAVIE MODERNA: romani si polonezi INSEMNATI ca vitele de grupari infractionale din MAREA BRITANIE - Recomandari
  7. Pingback: Din realitatile diasporei române. ”CIRESELE AMARE” ale badantei rumena: ”AICI E PUSCARIE PE BANI”/ “Noi mergem să contribuim tot la fericirea lor! Ar trebui să fim egali. Dar suntem sclavi şi mult în urmă!” - Recomandari
  8. Pingback: Romania falselor prioritati. SCLAVIE MODERNA LA IASI: MUNCITOARE CARE NU AU VOIE SA MEARGA LA TOALETA/ Statistici alarmante: RATA SINUCIDERILOR A TINERILOR, CU 50% MAI MARE DECAT MEDIA EUROPEANA | Cuvântul Ortodox
  9. Pingback: Romania falselor prioritati. SCLAVIE MODERNA LA IASI: MUNCITOARE CARE NU AU VOIE SA MEARGA LA TOALETA/ Statistici alarmante: RATA SINUCIDERILOR TINERILOR, CU 50% MAI MARE DECAT MEDIA EUROPEANA | Cuvântul Ortodox
  10. Pingback: MUNCA FORTATA SI EXPLOATARE SEXUALA A FEMEILOR SI COPIIILOR DIN ROMANIA IN EUROPA DE VEST. Raport al administratiei SUA despre TRAFICUL DE PERSOANE | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare