GUVERNUL PONTA DA DRUMUL GAZELOR DE SIST. Spre americani…/ Ilie Serbanescu: decizia in economie apartine strainilor!

• Hotnews: Victor Ponta: Ideea gazelor de sist trebuie tratata serios pozitiv

“Ideea gazelor de sist trebuie tratata serios pozitiv”, a declarat premierul Ponta vineri seara la Antena 3. Potrivit acestuia exploatarea gazelor de sist ar putea fi o solutie pentru a spori independenta energetica a Romaniei.

“Stiu ca nu voi fi prea popular prin aceste afirmatii, dar sa ne gandim ca Romania plateste in continuare cel mai mare pret pentru gaz fata de Bulgaria, Ungaria, Polonia etc. Nici nu mai vorbesc de Statele Unite care au ajuns exportatori de gaze datorita exploatarii gazelor de sist. Sa ne gandim ca noi vorbim in prima faza de explorarea gazelor de sist si nu de exploatarea acestora”, a subliniat premierul.

Acesta a vorbit si despre intentia de a obtine redevente mai mari pentru petrol, mai ales in situatia in care se apropie termenul de expirare al contractului cu Petrom.

• B24: Exploatarea gazelor de sist in Romania: Miza de milioane, franata de balbaieli politice?

[…]

Exploatarea gazelor de sist in Romania printr-o metoda care ridica foarte multe semne de intrebare, este una dintre prioritatile programului de guvernare al USL. Ponta declara, la finalul lunii decembrie, ca negocierile cu Chevron, al doilea mare grup petrolier din SUA, privind explorarea si explotarea gazelor de sist va reprezenta o zona de interes pentru viitorul Guvern, adaugand ca cel care are cel mai mult de pierdut daca Romania scoate gaze de sist este Gazprom.

Totusi, Victor Ponta nu a fost intotdeauna atat de hotarat in ceea ce priveste extragerea, in aceasta maniera, a gazelor de sist. Partidul Social Democrat (PSD) pe care il conduce Victor Ponta a pledat impotriva exploatarii gazelor de sist. Guvernul sau de centru-stanga, sosit la putere la inceputul lunii mai, a instituit imediat un moratoriu privind exploatarea de gaz de sist din cauza riscurilor pentru mediu. Practic, guvernul a suspendat toate operatiunile pana in luna decembrie din 2012. O luna mai tarziu, premierul Ponta a anuntat ca Romania va reanaliza in luna decembrie a acestui an pozitia sa cu privire la explorarea si exploatarea gazelor de sist.

Mizele afacerii

Cel mai mare perdant al acestui moratoriu a fost ginatul petrolier Chevron. Compania americana are, in Romania, patru licente de explorare si exploatare in zona Constanta si Vaslui. Administratia pentru informatii privind energia a SUA (EIA) estimeaza ca Romania, Bulgaria si Ungaria ar putea avea 538 miliarde de metri cubi de gaze de sist, cu putin peste consumul anual al Europei si suficient pentru a acoperi nevoile Romaniei pentru aproape 40 de ani. Desi reprezentantii Chevron nu au facut cunoscute estimari legate veniturile generate de aceasta resursa, investitiile facute in Romania sugereaza mize importante. La inceputul lui 2011, reprezentantii companiei anuntau o majorare de capital a subsidiarei din Romania cu 10 milioane de dolari.

Probleme ridicate de modul de exploatare

Spre deosebire de gazele conventionale, gazele de sist sunt extrase din roci situate la adancimi foarte mari. Tehnologia folosita, fractura sau fisurarea hidraulica este o metoda extrem de disputata intrucat implica despicarea artificiala a rocilor. Sub presiune, 60 de milioane de litri de apa amestecati cu substante chimice sunt injectati la fiecare lovitura in sol. Printre efectele asupra mediului se numara cutremurele si alunecarile de teren, distrugerea florei si faunei, contaminarea apei potabile si a celei subterane, soluri toxice si radioactive.

Dintre substantele folosite la fisurarea hidraulica, 38 sunt clasificate ca fiind extrem de toxice pentru sanatatea umana, alte opt fiind clasificate ca substante cancerigene. SUA se numara printre statele care au incetat productia de gaze, renuntand in 2010 la explorarile in Marcellus, un camp de exploatare situat pe teritoriul statelor Virginia, New Jersey, Ohio, New York si Pennysilvania. Printre motivele care au determinat incetarea productiei, se numara scurgerile de metan in apa subterana.

In iulie 2011, Franta a devenit prima tara care a interzis fractura hidraulica prin lege, iar in Marea Britanie au fost suspendate toate exploatarile si productia de gaz de sist din cauza a mai mult de 50 de cutremure in Lancashire.

• Realitatea.net: Însărcinatul cu afaceri al SUA a venit la Ponta, pentru “consultări” cu noul Guvern

Însărcinatul cu afaceri al misiunii diplomatice SUA la Bucureşti, Duane Butcher, a venit la Palatul Victoria pentru o discuţie cu premierul Victor Ponta, reprezentanţi ai ambasadei americane declarând pentru Mediafax că întâlnirea face parte “dintr-o rundă de consultări” cu noul Guvern.

În luna decembrie, după ce ambasadorul american Mark Gitenstein şi-a încheiat mandatul în România, Duane Butcher, adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA, a devenit Însărcinatul cu afaceri al misiunii diplomatice a SUA. El ocupă această funcţie până la sosirea noului ambasador al SUA în România.

“Este o întâlnire de rutină pentru a discuta subiecte bilaterale de interes comun şi face parte dintr-o rundă de consultări cu noul Guvern”, au declarat agenţiei MEDIAFAX reprezentanţi ai ambasadei americane.

În luna noiembrie, premierul Ponta a transmis investitorilor americani, în cadrul unei întâlniri avute cu membri ai American Romanian Business Council, că atmosfera generală legată de investiţii este favorabilă, în pofida schimbărilor politice, şi i-a asigurat că este dispus să discute despre problemele acestora. La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat atunci reprezentanţi ai companiilor americane prezente în România, precum Metlife, ExxonMobil, Chevron, ADM, AMGEN, Eli Lilly, Johnson&Johnson şi Smithfield Ferme.

În luna decembrie, premierul a declarat că negocierile cu Chevron, al doilea mare grup petrolier din SUA, privind explorarea şi explotarea gazelor va reprezenta o zonă de interes pentru viitorul Guvern, adăugând că cel care are cel mai mult de pierdut dacă România scoate gaze de şist este Gazprom.

• Realitatea.net: Exploatarea gazelor de șist poate genera dezvoltare pentru România, spune Corlățean

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlățean, a declarat la Realitatea TV că exploatarea gazelor de șișt poate genera dezvoltare pentru România, subliniind că subiectul trebuie tratat rațional și pe baze științifice.

Subiectul, care este menționat în Programul de guvernare, „trebuie tratat corect, rațional și pe baze științifice pentru că componenta de mediu este importantă. În același timp, dincolo de bătălia de imagine și de interese care au generat tratări diferite ale acestui subiect, vom vedea că, în realitate, cu o tehnologie corectă, cu respect pentru mediu, acest lucru poate genera dezvoltare, poate genera resurse pentru o țară cum este România”, a declarat duminică, la Realitatea TV, Titus Corlățean, întrebat dacă va fi reluată discuția asupra acestei chestiuni.

Ministrul de externe a mai precizat că este nevoie de o dezbatere publică pe acest subiect, cu prezentarea argumentelor de o parte și de alta. „Guvernul are intenția de a promova transparent și de a discuta mizele dezvoltării României, inclusiv această chestiune energetică legată de gazele de șist”, a spus Corlățean.

Pe de altă parte, șeful diplomației a menționat că nu a reușit să-și explice cum au ieșit 10.000 de oameni în stradă pentru a protesta față de o chestiune „extrem de abstractă” precum gazele de șist, în timp ce după tăierea pensiilor nu au existat proteste. Premierul Victor Ponta a declarat vineri, la Antena 3, că exploatarea gazelor de șist ar putea fi o soluție pentru a spori independența energetică a României.

„Știu ca nu voi fi prea popular prin aceste afirmații, dar să ne gândim că România plătește în continuare cel mai mare preț pentru gaz față de Bulgaria, Ungaria, Polonia etc. Nici nu mai vorbesc de Statele Unite care au ajuns exportatori de gaze datorită exploatării gazelor de șist”, a precizat premierul. Guvernul Ponta I a instituit un moratoriu în ceea ce privește exploatarea gazelor de șist până la finalizarea studiilor ce se află în derulare la nivel european privind impactul asupra mediului.

• Jurnalul/ Ilie Serbanescu: Colonie?! Da, şi iată de ce!

Când aud de aprecieri că România a ajuns din păcate o colonie, politicieni sau executivi din indiferent ce parte a spectrului parlamentar şi chiar analişti economici sau politici de toată reputaţia se fac toţi că plouă şi abia aşteaptă să-şi poată elibera auzul de asemenea blasfemii şi să se întoarcă la liturghiile lor despre mântuirea României în Uniunea Europeană şi în pieţele “libere” de comunism şi etatism. Vai, cum ar putea România, membră a UE, să fie o colonie?! Uite aşa, şi încă o colonie de la periferie, chiar a centrului vest-european al UE!

Chiar dacă urechi fine de politicieni şi analişti refuză şi să audă aşa ceva, atributul de colonie nu reprezintă cumva vreo defăimare. Statutul de colonie l-au avut sute de teritorii, timp de sute de ani, şi doar într-un anumit context politic postbelic au ajuns la statutul de ţară. Ca să nu fim suspectaţi de interpretări comunistoide, consemnăm ceea ce Enciclopedia Britanică spune despre statutul de colonie din perspectiva politicii care îl generează, anume colonialismul: “Control exercitat de o putere asupra unei zone sau asupra unui popor ce depinde de ea. Printre scopurile vizate de colonialism se numără exploatarea economică a resurselor naturale ale coloniei, crearea de pieţe de desfacere noi pentru colonizator şi extinderea teritoriilor dincolo de graniţele naţionale”.

Păi, să vedem, printr-o simplă suprapunere a cazului românesc peste această grilă, dacă este vreo defăimare sau chiar numai o nevinovată greşeală atribuirea către România a calificativului de colonie. Iată, înainte de toate, ceea ce din România nu este sub control naţional: întreaga exploatare a resurselor de petrol şi exploatarea a jumătate din resursele de gaze; rafinarea ţiţeiuluil; distribuţia de carburanţi; distribuţia de gaze; peste 80% din distribuţia de electricitate (restul este acontat să fie transferat către străini potrivit acordului cu FMI); industria feroasă; industria neferoasă; industria constructoare auto; industria materialelor de construcţie (în proporţie de 80%); telefonia fixă; telefonia mobilă; 10-15% din terenurile agricole; comerţul internaţional cu cereale; întregul retail modern şi 60% din retail pe ansamblu; practic integral sistemul bancar (90% la capital), sistemul de asigurări. Aceasta este o listă.

Ce ne spune practic această listă? Că decizia în întreaga axă majoră a economiei nu mai aparţine românilor, ci străinilor, că în mâna celor din urmă se află punctele nodale şi instrumentele strategice ale economiei, că aceştia dispun de sectoarele monopolist-performante, respectiv acelea care produc profit şi (sau cu atât mai mult) în criză, că la discreţia capitalului străin se află intrările şi ieşirile din lanţul productiv şi că acesta culege caimacul activităţii economice desfăşurate în România.

De altfel, un teritoriu – chiar dacă încă numit ţară – care a pierdut controlul propriu cel puţin în trei zone de forţă în care are loc rulajul banului (exploatarea resurselor, distribuţiile de energie şi băncile) nu mai există decât ca o colonie. Acesta este cazul României!

Legaturi: