La fundul sacului: O TREIME din comunele si orasele mici din ROMANIA, practic, IN FALIMENT

10-10-2011 3 minute Sublinieri

dezastru rural - falimentul administratiei locale

Două comune din judeţul Iaşi, Vlădeni şi Popricani au luat în 2008, bani prin programul SAPARD pentru reabilitatea infrastructurii rutiere. Câte un milion de euro fiecare. Lucrările au fost efectuate prost, iar UE a cerut banii înapoi. Cum cele două comune nu au avut banii, conturile le-au fost blocate, dar penalităţile au mers înainte. Fiscul şi-a vrut şi el banii. În 2009, printr-o hotărâre de guvern executarea silită a creanţelor pentru cele două primării a fost blocată pentru şase luni. Dar timpul s-a scurs şi nimic nu s-a întâmplat. În vară, autorităţile judeţene au promovat un act normativ prin care Guvernul să preia datoriile celor două comune, salvându-le astfel, de la falimentul în care sunt de facto. Nimic nou până astăzi.

O tremie dintre comunele din România – adică aproape 1.000 de unităţi administrative din totalul celor 2.861 de comune din România – se află în pragul falimentului, nu doar pentru că toate au luat credite şi nu le mai pot returna, ci pentru că nu mai au venituri şi nu mai au bani să funcţioneze – de fapt, unele, nu mai au bani nici pentru salariilor angajaţilor. Au contractat lucrări de investiţii şi nu mai pot plăti, furnizorii, la rândul lor, sunt plini de datorii şi nu mai pot păsui pe nimeni, drept urmare s-au adresat Justiţiei. Bani de salarii nu mai sunt, cu atât mai puţini bani pentru plata ajutoarelor sociale la care comunităţile sunt obligate, spune Emil Drăghici, primarul comunei Vulcana-Băi (Dâmboviţa), preşedintele Asociaţiei Comunelor din România.

Premierul Emil Boc i-a cerut săptămâna trecută ministrului de interne Traian Igaş să-i prezinte o situaţie pănă miercuri şi să găsească modalităţi de ajutorare a comunelor aflate în faliment.

Traian Igaş admite că exista numeroase primarii care au multe datorii şi au intrat în incapacitate de plată.

Acum Ministerul Administraţiei lucreză la o listă de criterii, iar potrivit acesteia, o serie de comunităţi ar putea fi ajutate. Dar nu se ştie de câţi bani este nevoie – banii vor veni din fondul de rezervă al Guvernului – iar suspiciunea că vor fi acordaţi pe criterii politice în vederea alegerilor care se apropie capătă contur. Ministrul administraţiei se apără, susţinând că cele mai multe comune aflate în această situaţie sunt de la PDL.

Trebuie să fim clari: aceste primării se află în zona PDL. În perioada de creştere economică 2007-2008, primarii PDL nu au primit deloc sume de echilibrare a bugetelor locale. Au rămas cu restanţe, datorii. A urmat o perioada grea 2009-2010, ani în care au fost foarte puţini bani pentru a putea fi daţi către aceste primării, şi astăzi avem foarte multe primarii şi majoritatea sunt, din păcate, din zona PDL care au intrat în incapacitate de plata“, a spus Igaşla o emisiune tv.

Aşadar, dacă banii Guvernului vor merge mai mult spre primăriile PDL, acesta este motivul şi nu altul!

Câte unităţi administrativ-teritoriale sunt în această situaţie? Ministrul nu poate spune, deocamdată, dar o spune preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, Emil Drăghici: o treime, adică peste 900 de comune din toată ţara.

Comuna Independenţa din Constanţa este într-o situaţie limită: nu mai are bani pentu salariile funcţionarilor

La nivelul oraşelor, mai ales a celor mici, situaţia este la fel de proastă. Aproximativ 10% din oraşele din România, din totalul de 217 au probleme cu creditele bancare, apreciază Dumitru Teodor Banciu, primarul oraşului Sălişte (lângă Sibiu), preşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România. Altele, precum oraşele de pe Valea Jiului nu mai au bani de salarii, arată el.

Dacă priveşti statisticile Finanţelor, situaţia îndatorării comunităţilor locale nu ar fi chiar o povară. Autorităţile locale au o datorie totală de 2,3% din PIB, adică de 2,8 mld. euro. În ponderea totală a datoriei publice, datorial locală nu depăşeşte 6%.

Doar că oraşele puternice, cu venituri sigure, se pot împrumuta (primarul general al Bucureştiului, Sorin Oprescu insistă pe lângă CGMB să împrumute 800 mil. euro dintr-un foc, ceea ar însemna o majorare a datoriei publice locale actuale cu 28% dintr-odată). Pe cele mici, ajustările bugetare le-au pus la pământ, se plâng edilii.

Vasile Sava, primar al oraşului Ţăndărei, cu o populaţie de sub 20.000 de locuitori, este, spune el, pe linia plutirii.

În vine să mor când mă uit la venituri. Merg pe stradă şi îmi vine să opresc lumina măcar 2-3 ore pe noapte.”

La Ţăndărei, spitalul a fost desfiinţat în urma reorganizării spitalelor. De asemenea, a fost desfiinţată Trezoreria şi Administraţia financiară. Primarul îşi face socoteala: “150 de slujbe, în total. 150 de slujbe din care eu încasam, lunar, impozit pe venit (45% din impozutul pe venit rămâne la unităţile administrativ teritoriale – n.n.). S-au dus! (banii -n.n.). Nimeni nu mi-i mai dă. Eu ştiu că nu este uşor să faci reformă, dar ăştia sunt şi foarte proşti. Au îngenunchiat administraţia locală fără să-şi facă niciun calcul cu privire la ce va urma.

Nu vom putea satisface pe toţi“, avertizează ministrul de resort. Aşa stând lucrurile, la ce se aşteaptă edilii?

Teodoe Baciu spune că Guvernul trebuie să stabilească principii clare prin care comunităţile sunt ajutate, astfel încât să nu existe suspiciunea că ajutorul s-ar da pe criterii politice.

Pe de altă parte, Emil Drăghici afirmă că situaţia proastă a localităţilor mici se datorează şi prea mulţilor consilieri locali: “Mă costă tota atât cât mă costă toţi angajaţii.

Prin legea administraţiei publice locale, localităţile aleg un număr de consilieri în funcţie de populaţie. De la 11 consilieri cât are o localitate cu o populaţie între 1.500 – 3.000 de locuitori, la 27 de consilieri cât are un oraş cu o populaţie între 200.000 – 400.000 de locuitori. Însă calculul arată că, în primul caz, un consilier reprezintă în jur de 200 – 300 de cetăţeni, în vreme ce în cel de-al doilea, poate ajunge să reprezinte şi 14.500 de cetăţeni (în cazul unui oraş cu 400.000 de locuitori) . Consilierii trebuie să fie şi ei plătiţi şi reprezintă o povară pentru localităţile mici şi sărace spune Drăghici, care cere reducerea prin lege a numărului lor.


Categorii

1. DIVERSE, Dezastre, calamitati, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

9 Commentarii la “La fundul sacului: O TREIME din comunele si orasele mici din ROMANIA, practic, IN FALIMENT

  1. Solutia, in opinia mea, nu poate fi decat una singura: specializarea, principala caracteristica a economiei de schimb.

    Adam Smith, parintele economiei, a demonstrat ca diviziunea muncii si specializarea sunt cel mai important factor de progres pentru individ si societate.

    Adica, reorganizarea si transformarea regiunilor in functie de specificul lor. Si, evident, schimbul economic intre regiuni.

    Insa, poate ca uneori e mai bine sa ajungem la fundul sacului pentru a privi lucrurile mai clar.

  2. sa nu ajugem sa facem 2 gauri in sac si sa ni-l punem gluga..noua sau altora

  3. Am mai spus-o cred şi altă dată. Avem o ţară cu multe resurse şi murim de foame, plecăm, suntem disperaţi. Alţii nu au nici pe sfert cât avem noi şi o duc mult mai bine, au gestionat cu grijă ceea ce li s-a dat. Sursa problemei este în noi.

  4. Da, sursa problemei e una duhoviceasca.
    Si suntem prea dezbinati, din orice. Batjocoriti de toti. Luati in suturi peste tot, din orice pozitie. De aici poate, si frustrarea si lipsa de rabdare si irascibilitatea, nervozitatea etc.
    Din cauza incompetentei si a lacomiei (ca sa exclud alte ipoteze) s-au facut imprumuturi in numele unor colectivitati, inclusiv fonduri nerambursabile, iar apoi, pt ca nu s-au respectat cerintele, a trebuit ca banii sa fie… rambursati. De ce nu s-au controlat de la inceput licitatiile publice si capacitatea reala de indeplinire a obiectivelor? De ce nu se controleaza nici acum, daca se stie ca acolo se scurge cea mai mare parte din fonduri? Oare pt ca cei care ar fi trebuit sa controleze sunt, de fapt, in spatele acelor “afaceri”? Posibil…
    Revin la inceput. Sursa e duhovniceasca, suntem f dezbinati, toti ne batjocoresc etc.. DE CE? Din cauza conducatorilor nostri? Pai doar ei sunt vinovatii? Noi unde suntem, pe ce taram traim, nu tot in lumea asta? Domnul ne da conducatorii pe care-i meritam, caci “poporul este vrednic de nevrednicia lor” si mai mult decat asta, tot ce se intampla e doar spre binele tuturor, caci Domnul nu vrea moartea pacatosului…

  5. Pingback: AVEM O TARA - Maicile de la Diaconesti (video si audio)
  6. Pingback: Academicianul Dinu C. Giurescu: cum este DISTRUSA IN MOD SISTEMATIC ROMANIA si cum ne indreptam catre DICTATURA
  7. Pingback: "Dictatura manageriala" in Detroit (SUA): CONSECINTA A DATORIILOR ORASULUI
  8. Pingback: CUM SA FURI SI SA DISTRUGI O TARA? - Razboi întru Cuvânt
  9. Pingback: “Revolutia” Pietei Universitatii intre UTOPIILE DEMOCRATIEI TOTALE si ale SCHIMBARII DIN TEMELII a sistemului - Razboi întru Cuvânt
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare