LIMITAREA PLATILOR CASH: o masura REPRESIVA in favoarea BANCILOR si a CORPORATIILOR IT si impotriva LIBERTATII ECONOMICE

13-05-2015 5 minute Sublinieri

Restricţionarea utilizării banilor de hârtie facilitează mutarea poverii datoriilor de la stat şi bănci pe spatele consumatorilor şi mediului de afaceri.

Argaţi pe moşia statului şi în lanţuri legaţi de sistemul bancar. Acesta este viitorul pe care se pare că ni-l pregătesc cei mari atunci când încearcă să ne ia din mână puterea pe care ne-o dau banii de hârtie. Limitările plăţilor în cash – înăsprite începând cu aceste zile şi în România – avantajează doar băncile şi clientela statului, fiind o ameninţare importantă la libertatea economică, în condiţiile în care cei loviţi sunt consumatorii şi micile afaceri.

Sunt avertismente lansate în întreaga lume şi care ne pun în gardă că aceste măsuri nu sunt atât preconizate pentru reducerea fraudei şi evaziunii fiscale, cât pentru întărirea represiunii financiare împotriva celor care îşi realizează câştigurile în sistem de piaţă concurenţială.

Din data de 9 mai a.c., a intrat în vigoare legea 70/2015 care extinde limitările de utilizare a banilor gheaţă şi către alte categorii de participanţi la economie decât firmele. Persoanele fizice nu vor mai putea face plăţi cash de mai mult de 10.000 de lei pe zi. Măsura guvernamentală este considerată greşită de către Cristian Păun, conferenţiar universitar la Academia de Studii Economice din Bucureşti. „Afacerile mici şi populaţia vor plăti costurile“, a declarat el pentru revista Capital.

Dacă am crede că este o năzbâtie la nivel naţional ce poate fi reparată printr-o lege de sens contrar, avem o veste proastă: tendinţa este similară în toată lumea. Consultantul financiar Martin Armstrong, unul dintre cei mai buni analişti în ceea ce priveşte interpretarea ciclurilor de sentiment în economie, ne avertizează că avem în faţă „o nouă eră de totalitarism economic“ care ar putea fi marcată inclusiv de confiscări făţişe.

Statele par a avansa pe linia măsurilor de control a capitalului, iar în ceea ce priveşte limitările utilizării cash-ului au aliaţi importanţi în industria bancară, dar şi nume importante din sectorul tehnologic. Lansând în octombrie 2014 sistemul Apple Pay, cea mai importantă corporaţie din IT avansează perspectiva dispariţiei banilor de hârtie, la fel ca şi fondatorul Microsoft, Bill Gates. Luna trecută, olandezul Willem Buiter de la Citigroup, fost membru al board-ului Băncii Angliei, profeţea „moartea banilor cash“, element salutat ca fiind dezirabil de către gigantul bancar american JP Morgan Chase & Co.

 

Un cadou nemeritat pentru bănci

Nu este întâmplător că băncile susţin limitările plăţilor cash. Sunt şi principalele beneficiare, ne explică profesorul Păun. În primul rând, acestea câştigă din comisioane, în condiţiile în care categorii tot mai largi de participanţi la economie sunt silite să folosească instrumente bancare. În al doilea rând, instituţiilor de credit li se ridică, în mare parte, şi constrângerea pe care o reprezentau retragerile de cash. Singurul mod de a verifica lichiditatea unei bănci şi dacă aceasta nu abuzează de sistemul rezervelor fracţionare, creând bani din nimic, îl reprezintă capacitatea titularilor conturilor de a-şi lua sub formă de bani de hârtie o parte din deţineri. Finalmente, băncile beneficiază şi de avantajul reducerii unor costuri, în măsura în care manipularea şi păzirea banilor cash reprezintă o cheltuială pentru instituţiile de credit.

Ceea ce pentru bănci este un profit gratuit acordat, pentru ceilalţi participanţi la economie înseamnă dezavantaje, afirmă Păun. Aceştia sunt obligaţi să folosească substitute monetare pentru cash (card de credit, internet banking) plătind servicii bancare, iar expandarea masei monetare în folosul băncilor reprezintă iarăşi o inflaţie, ale cărei costuri le suportă tot populaţia.

Noi tocmai fugeam cu banii… de o represiune nedreaptă

Statul pare a fi venit la timp cu acest colac de salvare pentru bănci. Trendul de tăieri de dobânzi de doi ani al Băncii Naţionale a României, care a adus dobânda-cheie până la nivelul de 1,75% la finele săptămânii trecute, i-a făcut pe mulţi români să cântărească (care mai sunt) avantajele de a mai ţine banii la bancă. Fenomenul utilizării în creştere a cash-ului s-a manifestat cu precădere începând cu anul trecut. De la debutul acestuia şi până în prezent numerarul în circulaţie a urcat cu 16,9%, respectiv cu peste cinci miliarde lei, conform seriilor de date oferite de BNR.

Mai mult decât atât, calculele realizate de revista Capital indică un nivel record al procentajului pe care numerarul îl reprezintă în cantitatea totală de bani, reflectând o încredere în scădere a participanţilor la economie faţă de Fisc şi faţă de bănci. În februarie a.c., numerarul în circulaţie reprezenta 15,99% raportat din masa monetară în sens larg (M3), depăşind maximele anterioare consemnate pe vârful crizei financiare globale şi a intrării economiei româneşti în recesiune, în octombrie-noiembrie 2008.

Românii par a refuza dobânzile mici din partea sistemului bancar, iar nivelul de remunerare a depozitelor pare a se fi apropiat de limita de la care se justifică să ţii banii literalmente la saltea. Restricţiile privind cash-ul sunt orchestrate de state, băncile centrale şi băncile comerciale tocmai pentru a promova dobânzile negative, spune Scott Shay, preşedinte al Signature Bank, instituţie de credit din SUA cu active însumând 21 miliarde dolari. „Măsurile de limitare a plăţilor cu bani gheaţă reprezintă o ameninţare uriaşă la adresa libertăţii economice“, declara acesta pentru CNBC.

Ne lovim cu capul de un plafon coborât

Deşi cele mai avantajate, băncile se ascund în spatele statelor. Argumentul restricţiilor rămâne combaterea fraudei şi evaziunii fiscale. Germania, Marea Britanie, Finlanda, Suedia, Danemarca, Malta, Cipru, Slovenia, Islanda, Austria, Estonia şi Lituania sunt însă toate ţări unde nu există plafon limită pentru plăţile cash. România ar urma să fie printre ţările cu cel mai sever regim, depăşind nivelurile-limită din Republica Cehă (14.000 euro), Slovacia şi Bulgaria (5.000 euro), Franţa şi Belgia (3.000 euro). Limitările sunt comparabile cu cele ale Spaniei (2.500 euro), şi mai relaxate doar faţă de Grecia cu un plafon de 1.500 euro şi Portugalia cu unul de 1.000 euro, conform portalului BCE.

Ceva e putred şi în Danemarca

Măsurile pe linia restricţiilor continuă. La jumătatea săptămânii trecute, guvernul Danemarcei a anunţat intenţia de a promova o lege care să permită benzinăriilor, magazinelor de haine şi restaurantelor să refuze plăţile cash, ca metodă de a accelera utilizarea cardurilor şi a sistemelor de plăţi alternative, informează Quartz. Plăţile cu bani gheaţă au coborât în această ţară sub 30%, după ce acestea se situau la 60% în anul 2000 şi la 80% în 1991. Ministrul de Finanţe Bjarne Corydon explică faptul că astfel vrea să scutească firmele de „considerabile poveri administrative şi financiare“. Argumentul ar fi un studiu al companiei de consultanţă McKinsey care indică existenţa unor costuri mai ridicate aferente manipulării de cash.

Statul, prea lacom ca să ne lase să supravieţuim

În România, antreprenorii nu par a fi câtuşi de puţin îngrijoraţi de aceste cheltuieli suplimentare, iar limitările mai degrabă au fost primite negativ în mediul de afaceri. Sub acest aspect, Guvernul riscă să se îndepărteze de recomandarea Băncii Centrale Europene, oferită la solicitarea autorităţilor de la Bruxelles înaintea introducerii acestor limitări. În avizul favorabil al instituţiei de la Frankfurt din 31 octombrie 2012 se recomandă prudenţă faţă de efectele adverse şi se atenţionează că aceste restricţii trebuie să aibă în vedere doar ţinta de limitare a fraudei şi evaziunii. „Limitările plăţilor în cash ar trebui să fie proporţionale cu obiectivele urmărite şi să nu meargă dincolo de ce este necesar pentru a atinge aceste obiective. Orice impact al limitărilor propuse trebuie să fie cu grijă cântărit în raport cu beneficiile publice aşteptate“, spune documentul citat.

Statul este tentat să treacă peste aceste efecte negative în măsura în care el însuşi este un câştigător de pe urma deciziilor. Cristian Păun ne-a explicat că, în măsura în care toate plăţile ar fi electronice, statul mizează că astfel va scoate la iveală o parte din economia subterană pe care apoi să o fiscalizeze. „Nu este neapărat bine“, continuă profesorul de la ASE. O parte din această economie este de supravieţuire şi ea poate subzista numai în condiţiile în care nu este fiscalizată. Atacarea şi acestor operaţiuni marginale din economie riscă astfel să atenteze la supravieţuirea unor producători şi consumatori.

Distrugerea lumii aşa cum o ştim

Mutarea tuturor banilor în bănci poate fi urmată de o măsură încă şi mai radicală, respectiv confiscarea. Australia a trecut deja acest prag. În această ţară se aplică începând de acum o taxă pe economisire. Este măsura care îl aşază pe premierul Tony Abbott alături de Lenin, scrie pe portalul său Martin Armstrong. „Aceasta va conduce la distrugerea totală a culturii occidentale“, avertizează consultantul financiar care crede că acesta este doar un balon de încercare pentru a se vedea dacă o astfel de măsură se poate pregăti pentru SUA şi Europa fără a naşte convulsii sociale. „Dacă nu va fi o rezistenţă masivă din partea deponenţilor australieni, restul lumii ar trebui să se aştepte la o confiscare făţişă foarte curând“, mai spune Armstrong.

Avem ceva de făcut?

L-am întrebat pe profesorul Păun ce am putea face noi românii pentru a rezista acestei represiuni financiare. „Rezistenţa împotriva statului este problematică; el are de partea lui coerciţia şi forţa“, vine răspunsul. Singura formă de rezistenţă ar fi ca laolaltă producători, consumatori, antreprenori să se organizeze în asociaţii reprezentative şi care să-şi spună răspicat punctul de vedere. „Noi avem o guvernare fără opoziţie din partea economiei reale“, spune Păun. Dacă va fi presiune, mai devreme sau mai târziu, şi Guvernul va trebui să asculte: „Îşi pot da seama atunci că există un cost politic real din această agresiune şi se vor gândi mai mult înainte să vină cu asemenea aberaţii.“ Este şi avertismentul lui Armstrong: „Să ne trezim până când siciriul nu va fi închis şi cu ultimul cui!“

 


Categorii

1. DIVERSE, Carduri electronice/ cipuri, Corporatism, Guvernarea electronica (E-GUVERNARE)

Etichete (taguri)

, ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

8 Commentarii la “LIMITAREA PLATILOR CASH: o masura REPRESIVA in favoarea BANCILOR si a CORPORATIILOR IT si impotriva LIBERTATII ECONOMICE

  1. Toate vor veni, asa cum s-a profetit…

  2. Da, deci acesta e unul din pasii care ar trebui sa conduca spre saracirea populatiei globului (bancile sa controleze economiile cetatenilor, iar statul sa puna supraimpozite pe economiile fiecaruia, pe avere, oricand doreste), caci o populatie mai saraca este o populatie mai usor de supus.

  3. Serviciul de taxe si impozite din SUA (IRS) a confiscat toti banii (107.000 dolari) unui om pentru ca a depus in mod repetat sume de sub 10.000 dolari (pentru a nu fi raportate de banca la IRS). L-au identificat pentru ca, din greseala, a facut doua depuneri in 24 de ore totalizand 11.400 dolari.

    The IRS Seized $107,000 From This North Carolina Man’s Bank Account.

    The statements showed two deposits made within a 24-hour period totaling $11,400.

    The statements, they said, indicated he had a history of consistent cash deposits of less than $10,000, which is illegal.

    Then, the agents told the small business owner something that shook him to his core: The Internal Revenue Service had seized all of the money in L&M’s bank account: $107,702.66.

    “‘Are you telling me you took my money?’” McLellan recalled asking the agents. “I didn’t understand what was going on. They dropped a bomb on me. I was lost for five to 10 minutes. I can’t believe that y’all guys can walk in here and tell me y’all took every bit of my money out of the bank.”

    After law enforcement cleared McLellan’s store, he drove to Lumbee Guaranty Bank. The agents had been there hours earlier and emptied his account, McLellan recalled, walking out of the building with a cashier’s check.
    http://dailysignal.com/2015/05/11/the-irs-seized-107000-from-this-north-carolina-mans-bank-account-now-hes-fighting-to-get-it-back/

    Cam asta vor sa faca si pe la noi.

  4. Usurel, usurel, catre folosirea exclusiva a “cartelelor de plastic” (pas intermediar catre pecetluirea “de final”).
    Sf Paisie:
    “Asadar, după cartelă si după buletinul electronic, adică “îndosarierea” persoanelor, ce se face pentru a înainta cu viclenie la pecetluire, vor spune mereu la televizor că oarecare a furat cartela cutăruia si i-a luat banii din bancă. Pe de altă parte vor face reclamă “sistemului perfect”, adică pecetluirii pe mână sau pe frunte (…)”

  5. Danemarca intentioneaza sa renunte la platile cash din 2016, devenind prima tara care va accepta doar plati electronice.

    Denmark is set to become the first country in the world to make cash payments obsolete
    It is understood the government is hoping to get rid of the option to pay by cash by as early as 2016.
    Nearly a third of all Danish citizen prefer to use Danske Bank’s official app, MobilePay, to pay for services and transactions, and it is expected that the proposal will be met with little opposition.
    http://www.news.com.au/finance/economy/denmark-is-set-to-become-the-first-country-in-the-world-to-make-cash-payments-obsolete/story-e6frflo9-1227346193452

    Cu toate ca 77.8% din populatia Danemarcei sunt membri ai Bisericii Evanghelice Luterane, doar 28% dintre danezi cred ca exista Dumnezeu, iar 24% nu cred ca exista. 25% cred ca Iisus este fiul lui Dumnezeu, iar 18% cred ca este mantuitorul lumii.
    http://en.wikipedia.org/wiki/Religion_in_Denmark

    Nu este de mirare ca nu se gandesc la pecetluire.

  6. Pana sa ajungem la pecetluire, spre care se pare ca ne indreptam cu pasi repezi, ar mai fi cate ceva de adaugat la cele scrise in articol. Impozitarea economisirii la banca – spre care vom fi impinsi in conditiile limitarii circulatiei banilor lichizi – se face deja in Europa (si poate si in alte parti), nu e vorba doar despre un “experiment australian”, de aceasta data insa prin dobanda spre zero sau chiar zero, care duce la pierdere in conditii de inflatie. Aceasta dobanda apropiata de zero e impusa de Banca Centrala Europeana, care de altfel a experimentat deja “dobanzile negative” http://www.bloombergview.com/quicktake/negative-interest-rates . Explicatia oferita este, evident, ca astfel este incurajata investirea in economie, in loc sa se tina banii la saltea, Doar ca se face o distinctie prea mica intre intreprinzatori si economisitori, astfel ca masura e punitiva pentru cei care doar vor sa aiba ceva bani pusi deoparte. Ei sunt fortati fie sa accepte sa piarda bani depunand la banca, fie sa investeasca bani fara sa inteleaga prea bine cum functioneaza pietele, deci iarasi riscand sa piarda, poate chiar mai mult. Rezulta deja dependenta, nesiguranta si teama crescute pentru omul de rand.

  7. Pingback: CUM SI DE CE SE VOR INGHESUI OAMENII SA FIE MICROCIPATI - Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare