MITUL JUSTITIEI SI CUCUVELELE VOPSITE. Ministrul Justitiei, Raluca Pruna, recunoaste ca a MINTIT CEDO cu privire la CONDITIILE DIN PENITENCIARE/ Scandalul “albirii” PLAGIATULUI sefei DNA, Codruta Kovesi – UN GPS PENTRU DECRIPTAREA SISTEMULUI DE PROPAGANDA

13-10-2016 30 minute Sublinieri

bufnite_sua

Mult mai interesant decât subiectul în sine al plagiatului a devenit modul în care o întreagă rețea acoperitoare a fost activată pentru a înăbuși scandalul care atinge punctele cheie ale puterii politice.

Plagiatul Laurei Codruța Kövesi este o prețioasă hârtie de turnesol. Căci a fost destul ca subiectul să fie deschis pentru ca figurile publice și ziariștii sau bloggerii cu ștaif să se coloreze puternic în chipuri specifice. Astăzi avem pur și simplu la dispoziție o hartă precisă a agenților de influență, a naivilor, a captivilor sau a demnitarilor care au motive de îngrijorare. Se înțelege că stau bine delimitați și aceia care au de profitat de pe urma acestui scandal și care l-au stimulat copios, dar în privința lor nimeni nu a avut niciodată vreo îndoială. Ei se oferă de la sine, apar la televiziune, dau declarații la Parchet și nu se pune problema unei ”deconspirări”.

Pe când ceilalți, realmente, și-au dat în vileag vulnerabilitatea. Nu vom cita pe nimeni anume căci este suficient să observăm care este modul lor de operare. Faptul cu totul strident și care nu lasă loc la nicio îndoială este că nu au cerut dovezi. Nici unul dintre cei pe care i-am desemnat categorial mai sus nu a cerut să vadă o probă, să o cerceteze cu ochii săi și să decidă în cunoștință de cauză. Dar cum e cu putință ca cineva să nu fie preocupat de singurul lucru care contează? Adică de fapte, de probe de argumentație? Cum poți decide mai înainte de o minimă examinare critică? În fine nimeni nu a cerut ca teza să fie examinată de CNATDCU și nu i-a pretins acuzatei să declanșeze ea însăși procesul de verificare. Acest dezinteres față de dovezi, față de adevărul faptelor, este primul indiciu că ne aflăm în fața unei acțiuni de pură propagandă acoperitoare. Sau, dacă vreți, că asistăm la o acțiune bine coordonată de ”public relations”.

A doua mișcare a fost, aparent, mai subtilă, căci actorii pe care îi avem în vedere au sugerat că, eventual, probele i-ar interesa, dar că, din păcate, ele nu ar fi de găsit. Nimeni nu le-ar fi văzut, ceea ce înseamnă că sunt pure invenții. Probele există însă, au fost publicate, au circulat și circulă încă pe internet și se găsesc de fapt la dispoziția oricui, dar e necesar pentru asta să faci un minim efort personal. Noi înșine am scris despre aceste dovezi ale plagiatului, dar nu le-am putut prezenta pentru că nu am avut spațiu și le-am indicat doar prin câteva link-uri dezactivate, așa cum ne impune regula casei. Or, cei la care ne referim s-au bazat pe faptul că majoritatea cititorilor nu au, firește, timp și nici motivația să facă investigații personale.

În orice caz, profitând de circulația relativ limitată a materialului probator, președintele Klaus Iohannis a vorbit la rândul său, cu un aer de seninătate distrată, de absența probelor. Conduita sa a fost dezamăgitoare. În prima zi a declarat că subiectul i se pare lipsit de interes, a doua zi s-a răsucit cu 180% de grade și a cerut (la deschiderea anului universitar la Timișoara) ca acuzațiile de plagiat (pe care nu le-a individualizat) să fie examinate și să se dea un verdict lămuritor în cel mai scurt timp. El s-a adresat ministrului Educației, aflat de față, dar nu a fost clar în ce fel ar fi putut acesta să intervină. Mai mult, Președintele părea dezinteresat de comisia care ar examina teza incriminată, ceea ce a dat de înțeles că nu s-ar referi nepărat la CNATDCU. În ziua următoare apărea știrea că Universitatea din Timișoara ar examina teza procuroarei șefe a DNA, dar apoi nu s-a mai auzit nimic. În fine, în cursul celei de-a treia declarații de presă, președintele Iohannis a revenit, surprinzător, la seninătatea distrată din prima zi, spunând iarăși că nu există dovezi și că nu are motive de neliniște. În realitate mișcarea aceasta derutantă nu poate decât să sugereze nesiguranța președintelui și să provoace suspiciuni.

Revenind la cei angajați în dezbaterea publică, ziariști sau neziariști, observăm a treia mișcare tipică unei acțiuni de propagandă: discreditarea, prin tot felul de insinuări calomnioase, a celor care ar susține sau ar evoca măcar varianta plagiatului. Exact la fel se petreceau lucrurile când Traian Băsescu se afla în miezul puterii politice. Cei care criticau cu argumente valide metodele și conduita președintelui Băsescu erau supuși unei insistente campanii de discreditare.

Și să nu uităm punctul forte al acestei acțiuni de PR care se adresează, de astă dată, celor mai inteligenți cititori: acuzația de plagiat ar putea fi adevărată, (se consimte, iată!) dar ea servește ”forțelor întunecate”, care doresc stoparea acțiunii anticorupție. E un argument care după toate aparențele a prins destul de bine, căci se bazează pe o subtilă flaterie: ”noi oamenii inteligenți și morali înțelegem că, uneori, binele acționează sub aparența răului!” Iar consecința ar fi că numai proștii s-ar însărcina să deconspire răul la tot pasul.

Afirmația aceasta a binelui camuflat e teoretic seducătoare, dar nu e recomandabilă în politica imediată dintr-un motiv foarte simplu: ea poate justifica orice, fără limite. Ea deschide un drum larg arbitrariului.

În fine să recapitulăm elementele acestei ”campanii de PR”: probele nu ar exista sau ar fi greu de găsit, ceea ce le-ar face din start suspecte și, în fine chiar dacă așa-numitele probe ar exista ele sunt furnizate de persoane lipsite de credibilitate. Cei care nu sunt deja decredibilizați vor trebui discreditați de aici înainte în așa chip, încât nimeni să nu mai aibă curajul de a redeschide subiectul. La limită și în anumite contexte, se poate conceda că probele plagiatului sunt valide, dar se atrage atenția că ele slujesc unei cauze rele.

Am consemnat în ultimele zile și alte versiuni ale acestor figuri principale, unele de-a dreptul sofisticate, dar nu are rost să ne complicăm. Așa cum spuneam, avem la dispoziție suficiente repere pentru a trasa o hartă aproape completă a traseelor propagandei. Iar lucrul cel mai important este că, pe baza elementelor descrise mai sus, harta aceasta poate fi trasată de oricine dorește să se orienteze mai bine în jungla vieții publice de la noi.

Doamna Raluca Prună a găsit de cuviință să fie ea însăși oriunde s-ar găsi: așa că a mințit la CEDO precum o face și la București. Crezând că dacă pe români îi poate prosti fără consecințe (pentru dânsa), la fel de imună va fi și în fața oficialităților europene îndrugându-le brașoave pe post de decizii reparatorii ale statului roman.

Ne pândește o penalizare din partea CEDO de 80 milioane de euro pe an pentru suprapopularea închisorilor din România și condițiile de lagăr de exterminare din aceste închisori. În tentativa cinico – frauduloasă de a amâna aplicarea acestei penalizări fără a face nimic pentru deținuții oropsiți (care, în ultimă instanță, sunt și ei români, totuși, de care Uniunea Europeană pare a se îngriji mai mult decât conaționalii noștri tehnocrați) doamna Prună a decis să recurgă la o înșelătorie “patriotică” în fața comisiei CEDO: le-a spus membrilor comisiei (http://www.stiripesurse.ro/ministrul-justi-iei-raluca-pruna-m-am-dus-si-am-mintit-la-cedo-si-spun-bine-mintit_1156504.html) că guvernul României a aprobat finanțarea construirii a 7 închisori noi și moderne, ce ar urma să rezolve neajunsul semnalat. Prin urmare a cerut înțelegere și clemență.

Doar că, ajunsă acasă și interogată în cadrul CSM asupra rezultatelor întâlnirii de la Bruxelles, doamna Prună a recunoscut, cu tupeul și aroganța binecunoscute, că a fost nevoită, spre binele țărișoarei, să-și mintă interlocutorii de la CEDO. Căci nici vorbă ca guvernul să fi inclus în noul buget vreun leu pentru mărețul proiect învocat de dânsa.

Acum, după izbucnirea publică a scandalului, ce credeți? Ne va ierta CEDO de groaznica amendă sau ne-o va aplica în condiții chiar mai aspre decât cele anunțate inițial?

Și toate acestea pentru că, în mințile bolnave de plăcerea de a chinui, de a dezumaniza, de a îndobitoci, ale celor care răspund de sistemul penitenciar din România, singura soluție ce putea rezolva pe moment impasul a fost respinsă cu brutalitate. O amnistie bine gândită, care să țină cont de criterii acceptabile de către societate, scăpa România și de uriașa amendă și de imaginea de stat barbar. Doamna Prună, însă, dimpreună cu haita sa securistoidă de sadici lipsiți de sentimentul compasiunii, a spus NU. “Lasă-i să putrezească acolo, fir-ar mama lor a dracului de infractori”.

Ce poate fi mai deprimant decât o justiție construită pe minciună și răzbunare, de către mincinoși și răzbunători?

Măcar dacă lucrurile s-ar opri la deviațiile Ralucăi Prună! Dar nu, mai avem un exemplu scandalos: Laura Kovesi!

Mi se va reproșa că mă pripesc. Că șefa DNA nu a fost încă dovedită de toate relele ce i se pun în cârcă în ultima vreme. Dar, întreb, în replică: cei pe care DNA în pune sub acuzare pe bază de “suspiciuni rezonabile”, fără niciun fel de probe directe ci doar pe bază de denunțuri, și îi poartă în cătușe prin fața camerelor de luat vederi, și îi bagă la arest preventiv, au fost dovediți? De ce să folosim dubla măsură?

În cazul doamnei Kovesi se adună, pe zi ce trece, informații și fapte care sunt mai mult decât “suspiciuni rezonabile”. Sunt probe aproape inatacabile, dacă ne gândim că softul iThenticate (considerat cel mai performant software în domeniul depistării plagiatelor, folosit de Departamentul de Justiție al SUA, Parlamentul European, Comisia Europeană, Banca Mondială, ONU și unele din cele mai cunoscute universități din lume), aproape exclude factorul uman, și, în consecință, doza de subiectivism a acestuia.

Nu numai prin declarații doamna Kovesi ne-a mințit (că nu ar fi fost prietenă cu Ghiță, că nu a făcut niciodată ceva reprobabil etc); dânsa ne minte și prin tăceri. A fost la podgoria lui Ghiță când acesta era înculpat dar nu are tăria să recunoască public acest lucru (în ciuda fotografiilor deja publicate și a multiplelor declarații apărute in acest sens în spațiul public). Apar dovezi tot mai multe că nu doar că a știut de raportul falsificat despre teza sa de doctorat dar, și mai grav, chiar a făcut adnotări pe ultimul draft al acestuia. Victor Ponta nu a negat (dimpotrivă!) că ar deține acel draft iar Ghiță, ieri, a publicat mailul primit de la Kovesi (alias “cucuveauamov”) din care rezultă un interes al acesteia pentru problema raportului tehnic. Doamna Kovesi tace în continuare mâlc. În loc să nege vehement (dacă e de negat) autenticitatea documentului și alegațiile lui Sebastian Ghiță pe marginea acestuia, domnia sa tace. Ne minte, tăcând!

O astfel de justiție, cu cariatide precum doamnele Prună și Kovesi (la care aș adăuga, din rațiuni de echilibru arhitectural, și pe artizanele din umbră Macovei și Stanciu), a ajuns să reprezinte aproape un elogiu adus minciunii.

Iar când spui “justiția ca un elogiu adus minciunii” definești, de fapt, o culme a imposturii.

Asistăm la evoluții nu doar spectaculoase ci de-a dreptul suprarealiste. Trama are un crescendo de Oscar pentru cel mai bun scenariu. Deznodământul este imprevizibil.

Vizionare plăcută!

  • LUMEA JUSTITIEI:

MINCINOASA – Ministresa Justitiei Raluca Pruna a oripilat Plenul CSM, recunoscand cu nonsalanta ca a mintit Curtea Europeana a Drepturilor Omului: „Domnule judecator, e ca la penitenciare, unde eu m-am dus si-am mintit la CEDO, si spun bine mintit la CEDO, eu am mintit acolo ca noi am asigurat buget pentru sapte penitenciare… Erau niste bune intentii, in realitate nu avem acesti bani”. Sefa Inaltei Curti era sa se inece auzind una ca asta (Video)

Ministresa Justitiei Raluca Pruna (foto) a mintit Curtea Europeana a Drepturilor Omului in problema penitenciarelor. A recunoscut-o chiar ea, si nu oriunde, ci in fata membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Autodenuntul a fost facut la ultima sedinta de Plen a CSM, joi 6 octombrie 2016, unde Raluca Pruna a participat la dezbaterile pe tema Memorandumului pentru justitie – document redactat de asociatiile profesionale ale magistratilor la inceputul lunii trecute si adoptat de mai bine de jumatate dintre instante si de alte cateva zeci de parchete.

Fosta asistenta a Monicai Macovei s-a inflamat dupa o afirmatie a judecatorului Horatius Dumbrava, intr-un moment in care Plenul dezbatea problema amanarii investitiilor in sediile de instante. In clipa in care Horatius Dumbrava a aratat cu degetul inspre Directia de Investitii a Ministerului Justitiei, unde s-ar fi „intamplat ceva”, nu stim ce, Raluca Pruna a intervenit brusc peste membrul CSM:S-a intamplat ca am schimbat exact pe cei care au promis si… Stiti cum e, domnule judecator, e ca la penitenciare, unde eu m-am dus si-am mintit la CEDO, si spun bine mintit la CEDO, ca eu am crezut ca daca mi se da o hartie sub semnatura cuiva din statul roman…, si eu am mintit acolo spunand noi am asigurat buget pentru sapte penitenciare a cate 150 de milioane fiecare penitenciar, ergo, aproape un miliard de euro.Dar astea erau niste bune intentii, pentru ca in realitate in buget noi nu avem acesti bani”.

Nonsalanta lui Pruna i-a lasat masca pe membrii CSM

Scena pare ca i-a bulversat pe membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cel putin pe cei prezenti la prezidiu alaturi de ministresa Justitiei, a caror reactie a fost surprinsa de camera video. Presedintele CSMMircea Aron si judecatorul Marius Tudose au intors oripilati capul inspre Raluca Pruna, uimiti de cele auzite, in timp ce sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Cristina Tarcea, mai ca era sa se inece. Vicepresedinta CSM, procuroarea Luminita Palade, nu a bagat de seama, ori s-a facut ca nu aude.

Ministresa Justitiei a fost la CEDO in iunie 2016 pentru a discuta problema sistemului penitenciar

Raluca Pruna nu a dat detalii despre contextul in care a mintit, in numele statului roman, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Dintr-un comunicat emis de CEDO stim insa ca ministresa Justitiei a efectuat o vizita de lucru la Strasbourg, cu putin timp inaintea vacantei judecatoresti: „La 14 iunie 2016, Raluca Alexandra Pruna, ministru roman al Justitiei, a vizitat Curtea fiind primita de presedintele Guido Raimondi. La intrevedere au mai participat Iulia Motoc, judecator ales in numele Romaniei, si Roderick Liddel, grefier sef”. Iar motivul intrevederii a vizat, potrivit Ralucai Pruna, problema sistemului penitenciar romanesc si posibila optiune a CEDO de a declansa procedura hotararii-pilot impotriva Romaniei, din cauza conditiilor din inchisori.

Prezentam in continuare scena din sedinta Plenului CSM in care ministresa Justitiei Raluca Pruna a marturisit ca a mintit la CEDO:

Horatius Dumbrava:Din pacate, tot ce s-a construit anul trecut ca proiectie a ramas intr-un semi-blocaj. Acel memorandum vorbea de mai multe protocoale care trebuiau incheiate, trebuie sa facem cumva sa deblocam, iar o propunere pe care eu i-o fac domnului presedinte este de a gandi o foaie de parcurs. Acum, am avut o discutie si cu delegatia Comisiei Europene, acum trei saptamani, si exact pe acest subiect ne-am calat. Oare nu ar fi bine sa avem o foaie de parcurs comuna – ordonatori principali de credite, comisia nationala de investitii (Compania Nationala de Investitii – n.r.), MDRAP (Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice – n.r.), ordonatorii secundari si tertiari de credite, sa fie cumva si ei implicati in toate aceste discutii si sa spunem asa: avem anumite criterii transparente de prioritizare, acestea sunt sediile care urmeaza sa intre in constructie, sunt si constructii noi, reparatii, sunt acestea: 1, 2, 3, 4, 5; ce trebuie facut? In materialul dumneavoastra scrie acest lucru. Problema este ca au fost foarte multe blocaje… umane, nu stiu… Dar, in orice caz, foarte multe investitii care au fost gandite acum un an jumate – doi ani sau cu mult timp inainte s-au blocat. Ba ca s-au cerut clarificari din partea membrilor comisiei nationale de investitii si a celorlalti membri ai comisiilor din afara acestei institutii, ba ca la Ministerul Justitiei Directia de Investitii s-a intamplat ceva…

Raluca Pruna:S-a intamplat ca am schimbat exact pe cei care au promis si… Stiti cum e, domnule judecator, e ca la penitenciare, unde eu m-am dus si-am mintit la CEDO, si spun bine mintit la CEDO, ca eu am crezut ca daca mi se da o hartie sub semnatura cuiva din statul roman…, si eu am mintit acolo spunand noi am asigurat buget pentru sapte penitenciare a cate 150 de milioane fiecare penitenciar, ergo, aproape un miliard de euro. Dar astea erau niste bune intentii, pentru ca in realitate in buget noi nu avem acesti bani. Asa s-a-ntamplat si cu investitiile. Stiti, pe mine nu ma costa nimic si pe niciun ministru sa facem o foaie foarte frumoasa, sa spunem ne trebuie doua miliarde de euro ca noi asa avem o infrastructura tip top in Romania, dar cata vreme nu ai acoperire in buget, lucrurile astea nu se vor intampla. Deci acest Guvern – pe care ma simt obligata, nu pentru ca fac parte neaparat din el, dar ma simt obligata sa-l apar – a mostenit asta: o colectie de bune intentii. Si a trebuit sa ies eu sa spun nu pot sa fac sapte penitenciare, ca nu am banii sa fac sapte penitenciare. Pe instante la fel, am discutat, va asigur, cu MDRAP-ul, cu CNI-ul, am facut cat am putut de transparenta procedura. Avem bani imprumutati de la Banca Mondiala, am trimis acestui Consiliu lista si am zis astea sunt instantele pe care ati decis – in trecut, nu acum, Consiliul, impreuna cu CNI, impreuna cu MJ – sa le refaceti. V-am cerut sa-mi reconfirmati ca ele nu vor fi… desfintate nu, dar rearondate, ca nu investesc intr-o cladire… stiu toate astea! Stiu ca si la Brasov s-a pierdut acum cativa ani, in mod rusinos, cladirea, si in loc sa construim la Braasov unde am curte de apel, s-a construit la Sfantu Gheorghe. Ma veti intreba de ce. N-am un raspuns pentru asta. Lucram acum la asta, insa eu nu pot sa promit ca in doua luni de mandat, si mai putin, cat am eu, voi putea veni cu un road-map, ma rog, cu o foaie de parcurs care sa fie…, sa fie, cum sa zic, serios facuta. Timpul este foarte scurt”.

Adina Angelescu: CEDO, rupe Pruna-n doua! Sau nici CEDO nu mai e ce-a fost?

De ceva vreme, pe sira spinarii romanului a dat fiori stirea ca Romania, printr-o hotarare-pilot a CEDO, ar putea sa plateasca, in cazul in care conditiile de detentie nu se vor imbunatati substantial, o suma uriasa, adica vreo 80 de milioane euro anual, ca sanctiune pentru ca nu a facut nimic in sensul ameliorarii situatiei la nivelul unitatilor ANP.

Ei bine, m-am interesat in stanga si-n dreapta, inclusiv la persoane care cunosc indeaproape modul de lucru al CEDO si ce se intampla in interiorul institutiei europene si am aflat ca, contrar acestei vesti tulburatoare, cum ca Romaniei ii va fi aplicata aceasta „hotarare-pilot”, aceasta hotarare inca NU EXISTA! Ca sa scape de o asemenea sanctiune ce ar fi fost imputabila intregului guvern tehnocrat, ministrul traducator Pruna i-a imbrobodit pe cei de la Strasbourg cu planuri marete, utopice, pentru care nu exista bani alocati si nici intentia de a fi destinati cel putin pentru sapte penitenciare!

Exista, insa, zeci de hotarari ce privesc conditiile de detentie din Romania, dinainte de 2012 si de dupa 2012, iar cea mai importanta dintre ele, Iacov Stanciu contra Romaniei este, de fapt, o hotarare cvasi-pilot, in sensul ca magistratii CEDO au facut niste mentiuni finale foarte importante, de care Statul Roman nu a tinut cont. Cum s-ar spune, tehnocratilor li s-a rupt in doua de CEDO! Iata ce mentiona Curtea Europeana a Drepturilor Omului in hotararea cvasi-pilot Stanciu contra Romaniei: daca, dupa o perioada de timp, se va constata ca problemele din sistemul penitenciar persista, CEDO sugereaza Guvernului Romaniei sa ia masuri pentru a remedia situatia. Tot din informatiile pe care le am, CEDO a transmis Guvernului Romaniei intrebari legate de oportunitatea de a aplica o hotarare-pilot, iar Guvernul Romaniei ar fi raspuns ca nu este oportun pentru ca a gandit, vezi Doamne, niste masuri ce vor duce – nu se stie in ce secol?- la imbunatatirea conditiilor de detentie.

In 2016, vine doamna Raluca Pruna mare ministru peste Justitie si scapa porumbelul in fata CSM-ului uluit, afirmand graseiat ca a mintit CEDO cu privire la acest plan de masuri, pentru ca – asta e! – nu sunt bani alocati decat pe hartie, deci nici proiectul de masuri nu poate fi demarat. Iata ce a afirmat in CSM ministrul Justitiei: „Astea erau niste bune intentii. Asa s-a intamplat si cu investitiile. Pe mine nu ma costa nimic si pe niciun ministru sa facem o foaie foarte frumoasa, sa spunem ca ne trebuie doua miliarde de euro ca noi sa avem o infrastructura de top in Romania, dar cata vreme nu ai acoperire in buget, lucrurile astea nu se vor intampla”. Ce bune intentii? Aici e valabila vorba „drumul spre iad e pavat cu bune intentii”.

Degeaba vrea doamna Pruna sa mai faca din magiunul expirat o dulceata veritabila. Asa ceva nu poate fi trecut cu vederea. Totusi, pare ca tinerii frumosi si liberi nu sunt sresati de aceasta situatie, altfel…

Am serioase indoieli ca presedintele Curtii Europeane a Drepturilor Omului a luat act sau i s-a adus la cunostinta minciuna Guvernului Romaniei. Caci daca CEDO a aflat asta si totusi nu a luat nicio pozitie, atunci inseamna ca si acolo lucrurile s-au schimbat in timp si ca nici CEDO nu mai e ce-a fost!

Azi, a fost protest mare in fata ANP. Zilele urmatoare, protestele se vor intinde in toata tara, dar doamna Pruna n-are nicio apasare! Nicio reactie. Salariatii din penitenciare urla din toti rarunchii ca asa nu se mai poate, ca oamenii sunt epuizati, ca e nevoie urgenta de personal, ca trebuie ca Ordonanta 20 sa fie aplicata si in acest domeniu, timp in care detinutii fac in continuare plangeri pe conditiile din inchisori. Nicio raza de lumina la orizont. Romania pare „arestata la domiciliu”, in estul Europei si i se confisca in fiecare zi cate-o farama de speranta.

In aceste conditii, desi ma doare sa spun ca CEDO trebuie sa sanctioneze, primul si ACUM, modul in care Romania a inteles, prin Ministerul Justitiei, sa gaseasca solutii rapide pentru eliminarea (diminuarea) cauzelor care duc, in forma continuata, la incalcarea drepturilor fundamentale in penitenciare, da, cred ca Romania se poate trezi doar prin activarea unei hotarari-pilot. Doare, pentru ca e vorba de banii nostri, ai tuturor cetatenilor, dar ce solutie ar mai fi? Si ca lucrurile sa fie cat se poate de corecte, cred ca important este ca, dupa ce s-ar pune in aplicare o astfel de hotarare-pilot, pe baza Legii raspunderii ministeriale, sa plateasca doamna Pruna acasta sanctiune. Ar tine-o spinarea?

P.S. Avem cucuvele mov, prunele au si ele culoarea mov…. chiar totul e mov? De ce culoarea asta turbata incepe sa puna stapanire pe prezentul Romaniei? Si inca ceva: Guvernul Romaniei plateste 11 milioane de euro pentru „Cumintenia pamantului”, care si asa, de cuminte ce e, nu pleca nicaieri din Romania. Dar pentru sistemul penitenciar, Guvernul nu are bani. Doar minciuni. Va dati seama pana unde s-a ajuns? (Aveti grija pe cine votati!)

ROMANI, UITATI CINE O TINE IN BRATE PE TRADUCATOARE – PNL face scut in jurul ministresei Justitiei Raluca Pruna, cel mai detestat membru al Guvernului Ciolos, a carei demisie este ceruta de mii de magistrati, grefieri si lucratori din penitenciare. PNL refuza sa voteze motiunea impotriva fostei asistente a lui Macovei. Uluitor, liderii PNL considera ca Pruna, cea care a scandalizat prin declaratiile facute, are doar „neglijente in exprimare”, iar motiunea dauneaza „intereselor poporului roman”

Ce a fost si ce a ajuns PNL… Candva considerat drept cel mai curat partid din Romania, formatiunea condusa de Alina Gorghiu s-a transformat intr-o portavoce a „Binomului SRI-DNA”, a sistemului ocult care conduce tara, iar mai nou are ca misiune protejarea asa-zisilor ministri tehnocrati impusi de la Bruxelles, care in doar cateva luni au dus tara pe marginea prapastiei, Guvernul Ciolos fiind mai slab chiar si decat Guvernul de trista amintire condus de cuplul Basescu-Boc. Dovada este si pozitia PNL in cazul motiunii simple depusa de PSD impotriva ministresei Justitiei, traducatoarea Raluca Pruna (foto), dupa ce aceasta a recunoscut ca a mintit CEDO. O afirmatie socanta, care insa ii lasa rece pe „noii” liberali rezultati dupa fuziunea cu oamenii lui Traian Basescu.

PNL a anuntat, marti 11 octombrie 2016, prin vocea deputatului Eugen Nicolaescu, liderul grupului PNL din Camera Deputatilor, ca liberalii nu vor vota motiunea impotriva ministresei Raluca Pruna. Culmea, Eugen Nicolaescu considera ca motiunea impotriva Raluca Pruna poate dauna „poporului roman”, de unde intelegem ca, in opinia PNL, traducatoarea este un ministru bun, de care tara are nevoie. Totodata, deputatul Eugen Nicolaescu sustine ca ministresa Raluca Pruna are doar „neglijente in exprimare” si face „afirmatii nefericite”, asta desi fosta asistenta a Monicai Macovei a scandalizat Justitia si nu numai prin declaratiile facute de-a lungul timpului, dovada ca mii de magistrati, grefieri si lucratori din penitenciare cer demisia traducatoarei.

Iata declaratia deputatului PNL Eugen Nicolaescu:

Doresc sa fac urmatoarele precizari, ca urmare a faptului ca am anuntat ca grupul parlamentar PNL nu va participa la dezbaterea motiunii pe Justitie si nici la votul final. Ca lucrurile sa fie foarte clare si sa nu fie interpretabile, nu vom participa la votul final atunci cand va fi votata sau va fi supusa votului motiunea pe Justitie. Pentru restul actelor legislative care sunt pe ordinea de zi si care vor aparea la votul final, grupul parlamentar PNL va sta in sala si va vota absolut la toate actele normative care sunt pe ordinea de zi de vot final.

Nu suntem de acord cu ipocrizia PSD – ALDE care lupta zi de zi impotriva Justitiei si care nu este sub nicio forma legitimata politic sa vorbeasca despre Justitie. Am recunoscut-o, o recunosc si o voi recunoaste ca doamna ministru Pruna are multe neglijente in exprimare, are de multe ori afirmatii nefericite, dar de aici si pana la a folosi electoral si, as spune eu, in dauna intereselor poporului roman aceste afirmatii nu pot sa fiu de acord si nu le accept. Din punct de vedere responsabil fata de cetatenii acestei tari nu trebuie sa lasam PSD sa isi bata joc de justitie. Asta e tot ce spunem noi ca facem si atentionam cat mai multa lume sa inteleaga ca totusi, intr-un stat de drept, Justitia trebuie protejata, trebuie aparata, sustinuta, trebuie realizata cu toate formele legale pe care le are”.

Întrebarea aceasta uluitoare este generată chiar de către Codruţa Kövesi, în documentele puse la dispoziţia opiniei publice, prin care spera să demonstreze că nu a plagiat în teza sa de doctorat! După mai bine de o săptămînă de cercetare, sîntem în măsură să vă prezentăm dovezile care justifică această ipoteză şocantă.

După cum se ştie, la sfîrşitul emisiunii de la Europa FM, în care a fost invitată Laura Codruţa Kövesi, şefa DNA i-a înmînat realizatorului un set de 127 de documente care ar fi reprezentat probele că nu a plagiat în teza sa de doctorat, documente pe care postul de radio le-a şi publicat cu acordul invitatei.

Analizîndu-le cu atenţie, am avut o adevărată revelaţie: Laura Codruţa Kövesi nu ştie ce conţine propria sa teză de doctorat pentru că nu este autoarea acesteia! Mărturisim că bănuiala noastră iniţială, atunci cînd a apărut scandalul plagiatului a fost chiar aceasta, că altcineva i-a scris teza, însă ne-am gîndit că va fi greu să şi dovedim o astfel de ipoteză.

Şi, iată, cînd ne aşteptam mai puţin, însăşi Laura Codruţa Kövesi ne-a oferit demonstraţia tocmai prin punerea la dispoziţia publicului a celor 127 de documente! Întregul documentar poate fi văzut pe site-ul Europa FM,mai exact la această adresă. În mod normal, cel care ar fi vrut să facă o demonstraţie, oricare ar fi fost aceasta, trebuia să însoţească documentarul de explicaţii care, prin conexiuni clare, să-l conducă pe cititor prin hăţişul de hîrtii, astfel încît, la sfîrşitul lecturii, să fie convins că lucrurile stau exact aşa cum le doreşte „furnizorul”. Kövesi, însă, ni le-a pus pur şi simplu în braţe, ca şi cum nici ea nu prea avea habar ce naiba reprezentau aceste documente!

Dar noi, cîrcotaşi cum ne ştiţi, am făcut efortul de a le descifra! Nu pentru a scrie iarăşi despre plagiatul propriu-zis (acest lucru l-a făcut definitiv Grupul de Investigaţii Politice – GIP), ci pentru a vedea ce se ascunde dincolo de sursele folosite de şefa DNA.

Înainte de demonstraţia pe care v-o propunem, este necesar să reamintim cîteva date biografice ale Laurei Codruţa Kövesi:

– s-a născut pe 15 mai 1973

– este fiica lui Ioan Lascu, „care a deținut din 1980 până în 15 ianuarie 2010 funcția de șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș” (Wikipedia)

– a terminat Facultatea de drept în 1995

– între 15 septembrie 1995 – 1 mai 1999 a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu

– în 2 octombrie 2006 a fost numită Procuror General al României

– conform propriei declaraţii, a devenit masterand în 2002 şi a devenit doctor în drept în anul 2011 la Universitatea de Vest din Timişoara, avîndu-l conducător pe Viorel Paşca.

Cu alte cuvinte, fiica procurorului şef de la Mediaş a început să-şi pregătească doctoratul în 2002, la numai 29 de ani! Documentele puse la dispoziţie de Codruţa Kövesi ne dezvăluie un fapt incredibil: chiar în anul 2002, şefa DNA publică o carte împreună cu tatăl său, procurorul şef Ioan Lascu:

Volumul „Corupţia şi crima organizată. Realitate socială, actualitate şi incriminare”a apărut în 2002 la editura „Alma Mater” din Sibiu. În Cuprinsul lucrării nu sînt indicaţi autorii capitolelor (aşa cum se procedează într-o lucrare ştiinţifică), astfel încît nu putem stabili exact cine le-a scris, ca şi cum cei doi autori, tată şi fiică, au scris cartea la patru mîini:

Nu cred că este cineva atât de naiv care să creadă că Laura Codruţa Kövesi putea măcar să aibă habar cum se redactează o asemenea carte, de altfel foarte bine structurată, astfel încât tatăl ei, procuror cu vastă experienţă în domeniu, să fie trecut pe copertă doar formal ca autor! Mai degrabă, Tata Lascu a trecut-o şi pe fiica sa ca autor, astfel încît să-i dea un brînci spre o carieră ştiinţifică!

Găsim însă tot în documentarul Codruţei Kövesi un argument care justifică teoria noastră: un facsimil din revista „Dreptul”, nr. 11/2002, în care semnează articole atît Ioan Lascu, cît şi fiica sa, Laura Codruţa Lascu:

Articolul Codruţei Kövesi are titlul „Dispoziţii procedurale în Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Livrările supravegheate”. Publicăm integral articolul, aşa cum a fost distribuit de şefa DNA:

Repetăm, acest articol a fost publicat în nr. 11 din 2002 al revistei „Dreptul”. Dar în documentarul Codruţei Kövesi sînt reproduseşi cîteva pagini din cartea semnată Ioan Lascu – Laura Codruţa Lascu „Corupţia şi crima organizată”, apărută tot în anul 2002, care sînt identice cu articolul din revista „Dreptul”! Iată şi aceste pagini, în care veţi vedea mici diferenţe, nesemnificative, rezultate din ruperea din context a articolului:

Este de-a dreptul incredibil că însăşi Laura Codruţa Kövesi este cea care ne-a pus la dispoziţie această dovadă clară de neştiinţă în ceea ce priveşte regulile de redactare ale articolelor sau cărţilor! Kövesi crede că, dacă Ioan Lascu este tatăl său, poate să treacă sub semnătura ei şi textele semnate de amândoi, ca şi cum ar fi lăsate moştenire! Nici măcar nu şi-a pus întrebarea: dar dacă, în locul lui Tata Lascu, ar fi fost alt co-autor, tot aşa ar fi procedat? Asta ca să nu mai vorbim despre autoplagiat, căci şi dacă ar fi semnat singură cartea, atunci când reproduce un text din ea, este necesară citarea!

Ce vrea însă Laura Codruţa Kövesi să ne spună prin publicarea acestor documente? Cu o splendidă naivitate, raţionamentul său ar fi acesta:

– în 2002 a publicat împreună cu tatăl ei cartea „Corupţia şi crima organizată”

– tot în 2002 a publicat articolul din revista „Dreptul”

– în teza de doctorat a preluat textul din carte şi, implicit, din revistă.

Concluzia Codruţei Kövesi: „nu am plagiat pentru că am furat textul care este şi al tatălui meu”! Oricine are cât de puţine cunoştinţe de bibliologie îşi dă seama că o astfel de concepţie despre redactarea unor texte este nu numai naivă, ci chiar periculoasă, făcând parte din ceea ce se numeşte generic plagiat.

Înţelegem preocuparea lui Ioan Lascu de a-şi ajuta fiica să urce ierarhic în carieră, însă metoda aceasta pe care a ales-o este profund greşită. Dumnealui ştie carte, fără îndoială, şi este în stare să redacteze o lucrare în domeniul juridic, dar s-o tragă şi pe fiica lui după el, punîndu-i semnătura pe texte pe care aceasta nu le-a scris este cel puţin jenant! Ca să nu mai vorbim despre problemele pe care i le-a generat fiicei sale, alimentîndu-i orgoliul că este scriitoare sau cercetătoare, deşi cine o ascultă vorbind îşi dă seama imediat că nu are nici cea mai mică legătură cu astfel de preocupări! Dacă voia s-o ajute cu adevărat, trebuia s-o trimită în bibliotecă, nu la baschet.

P.S. Este în discuţia publică e-mail-ul semnat „cucuveaua mov”. Puţini ştiu că unul dintre sinonimele pentru cuvîntul „cucuvea” este „ciovică”, aşa cum se poate citi în „Dicţionarul de sinonime”, ediţia 1982:

Se poate, deci, spune că, atunci cînd şi-a ales acest nickname (dacă este într-adevăr al Codruţei Kövesi), a avut o premoniţie că necazul cel mare i se va trage de la CIUVICĂ! Se ştie că, în folclor, cucuveaua prevesteşte ceva foarte rău. Simbolic, prevestirea pare a se fi împlinit.

Trecutul academic al Laurei Codruta Kovesi ridică din ce în ce mai multe semne de întrebare. Recent, au fost luate în discuţie articolele de specialitate publicate de şefa DNA, în anul 2003, în revista Dreptul.

În acel an, acesta a avut 3 apariţii, în numerele 1,5 şi 7. În cele 10 pagini scrise, ea nu a avut nicio notă de subsol şi nicio citare, în condiţiile în care Augustin Lazăr, procurorul general al României, a avut 28 de note de subsol pentru 8 pagini jumătate. Mai mult, articolele procuroarei au un procent ridicat de plagiat conform celor mai simple instrumente online de verifi care. De asemenea, obiceiul de autoplagiere a lui Kovesi, descoperit şi în teza de doctorat, este unul vechi, prezent şi în articolele sale redactate în urmă cu mai bine de zece ani

Cel mai controversat articol are titlul ,,Accesul şi supravegherea sistemelor de telecomunicaţii sau informatice.Mijloace de probă”. Acesta a apărut în revista de specialitate Drept, în luna iulie, anul 2003. Este semnat alături de Augustin Lazăr, la vremea aceea, procuror general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. În total are 17 pagini şi este structurat în două părţi, semnate separat. Partea şefei DNA are zece pagini, din care trei sunt autoplagiate.

Găsirea articolelor, o misiune dificilă

Articolele scrise de Laura Codruţa Kovesi se găsesc destul de greu. Acestea nu sunt disponibile online sub nicio formă, nici la liber, nici cu plată, nici pe site-ul revistei şi pe niciun alt site.

Revista Dreptul nu mai are în arhiva online numerele din 2003. Cu toate că sunt destul de solicitate, echipa revistei menţionează pe site un singur articol semnat de Laura Codruţa Kovesi, unul publicat în decembrie 2006. Cu toate că îl precizează, conţinutul nu este disponibil. Despre celalte articole, tăcere.



La Biblioteca Naţională le găseşti ceva mai repede. La Centrul de Resurse Juridice, numerele revistei s-au amestecat. Cândva ordonate după luna şi anul apariţiei, acum, din cauza numeroaselor solicitări, durează ceva până găseşti ce ai nevoie.

Plagiat de 25% în doar 10 pagini

Cel mai simplu program antiplagiat, disponibil online, plagscan.com, a identificat în mai puţin de un minut, un procent de 25% plagiat pentru cele 10 pagini ale Codruţei Kovesi

Site-ul a descoperit 35 de surse folosite şi nemenţionate de Kovesi în ,,Accesul şi supravegherea sistemelor de telecomunicaţii sau informatice. Mijloace de probă”. Conform site-ului, cele mai multe preluări în articol sunt dintr- un tratat de criminalistică, publicat la Craiova, de Constantin Pletea şi Vasile Berchesan: “Tratat de metodică criminalistică”.



Autoplagiatul explicat de Universitatea din Bucureşti

În ,,Ghidul împotriva plagiatului” , Universitatea din Bucureşti consideră autoplagiatul o abatere morală gravă şi periculoasă. ,, Nu există o definiţie unanim acceptată a auto-plagierii. Autoplagiatul ca fenomen realmente imoral, periculos, care trebuie interzis şi sancţionat drastic. Autoplagiatul constă în folosirea aceloraşi rezultate ale cercetărilor proprii de mai multe ori, fără a menţiona acest lucru, pentru a obţine mai multe foloase distincte.Se creează impresia falsă că eşti autorul mai multor opere (când de fapt e vorba doar de una) şi deci că ai dreptul la mai multe beneficii (când, în fapt, pentru acele beneficii suplimentare trebuia muncit în plus).”

Pagini luate cuvânt cu cuvânt dintr-un articol mai vechi

Pentru articolul de 10 pagini, din luna iulie, Kovesi s-a folosit de articolul scris deja în ianuarie. Aceasta a preluat din articolul ,,Autorizarea accesului la sistemele de telecomunicaţii sau informatice” condiţiile autorizării, dar şi alte pasaje. Referitor la condiţii, acestea sunt ,,copy-paste” şi se întind pe două pagini.



Despre această practică, profesorii universitari avertizează chiar şi pe blogurile personale.

În lipsa noutăţii, nu putem avea alte articole

,,Dacă cineva a scris un articol original, acel articol devine un obiect, o valoare și autorul este proprietarul acelui articol. Condiția este noutatea. Altfel nimeni nu publica ceva despre lucruri vechi, cunoscute de toată lumea. Dacă acel autor are proastă inspirație de a începe să facă un articol folosind copy-paste din articolul precedent, acel ceva nu mai este nou pentru că are lucruri cunoscute deja”, spune doctor profesor Ion Ivan.

Scrierea academică este una riguroasă, care beneficiază de reguli clare. Aceste reguli sunt disponibile fiecărui student, indiferent de ciclul de învăţământ, licenţă, masterat sau doctorat şi se prezintă sub forma unui îndrumar. Nerespectarea lor atrage, în mod normal, respingerea lucrării.

  • LUMEA JUSTITIEI:

MISMAS LA NIVEL INALT PENTRU ALBIREA LULUTEI – Jurnalistul Ion Cristoiu o ingroapa pe sefa DNA cu argumente care intaresc autodenuntul deputatului Sebastian Ghita: „De ce oare pana acum nici un membru veritabil de-al Comisiei n-a iesit sa-si sustina constatarile favorabile Codrutei Kovesi? Ca doar n-o sa credem ca respectivii se tem de penalul Sebastian Ghita mai mult decat Zeita anticoruptiei din Romania, pe numele ei de buletin Codruta Kovesi!”

Jurnalistul Ion Cristoiu a realizat o radiografie a scandalului de plagiat in care este implicata sefa DNA Laura Codruta Kovesi (foto 1 dreapta), incepand din vara anului 2012, cand Grupul de Investigatii Politice condus de Mugur Ciuvica a publicat primele indicii ale furtului intelectual, si continuand cu autodenuntul deputatuluiSebastian Ghita, care, la finele lunii septembrie 2016, a marturisit in fata procurorilor PICCJ ca a participat in mod direct la redactarea in fals a Raportului Tehnic de Expertiza intocmit de Comisia Tehnica a Consiliului National de Etica in cazul tezei de doctorat Laurei Codruta Kovesi”, ca detine „date si dovezi care demonstreaza ca aceasta comisie nu s-a intalnit niciodata” si ca „redactarea in fals a raportului s-a facut cu implicarea unor inalti demnitari ai statului si cu stiinta Laurei Codruta Kovesi”.

In analiza sa, publicata joi, 6 octombrie 2016, pe cristoiublog.ro, ziaristul face o trecere in revista a unor articole de presa care au tratat in amanunt subiectul posibilei musamalizari reclamate de Sebastian Ghita. Invocand propria sa cercetare de biblioteca a ceea ce s-a scris in 2012 despre verdictele Consliului Natinonal de Etica (CNE) in cazurile de plagiat in care au fost implicati la acea vreme premierul Victor Ponta (foto 1 stanga), ministrul Ioan Mang si actuala sefa a DNA, Ion Cristoiu sustine ca „ceva nu-i in legatura cu verdictul dat sefei de atunci a Parchetului General”, acreditand chiar ideea „albirii” Codrutei Kovesi: „In plin razboi al Referendumului, Echipa lui Traian Basescu si Echipa lui Victor Ponta ajung la o intelegere gen CNE ii albeste pe amandoi. Si pe Victor Ponta, si pe Codruta Kovesi”.

In acelasi timp, cunoscutul jurnalist se arata contrariat ca sefa DNA nu a dezmintit informatia lansata de Sebastian Ghita potrivit careia intre acesta din urma si ea ar fi existat o relatie de prietenie. Este vorba, evident, despre vizita la podgoria de la Tohani a lui Ghita pe care, potrivit spuselor deputatului de Prahova, Laura Codruta Kovesi ar fi efectuat-o la un moment: „Te-ai fi asteptat ca Codruta Kovesi sa nege furibunda dezvaluire a lui Sebastian Ghita, sustinind ca nu stie nici macar unde are Ghita crama. Apoi, sefa DNA putea sa se lanseze in comentarii generale. Codruta Kovesi raspunde astfel la intrebarea concreta: Ocoleste cu viclenie raspunsul la intrebarea reporterului lansindu-se in acuzatii generale: ‘Laura Codruta Kovesi: Sint atacuri foarte agresive in ultima perioada de timp asupra Directiei Nationale Anticoruptie din partea persoanelor pe care le cercetam. Pot sa va spun ca aceste atacuri sint facute pentru a intimida procurorii dar, mai ales, este o campanie extrem de agresiva pentru decredibilizarea activitatii DNA. De altfel, s-au si platit sume enorme de bani si comisioane de succes pentru harturirea procurorilor DNA si pentru campanii de denigrare a Directiei Nationale Anticoruptie.’ De ce nu raspunde Codruta Kovesi ca Sebastian Ghita minte? Nu cumva, pentru ca exista probe ale participarii ei la petrecerile de la crama?”.

Cea mai interesanta parte a analizei lui Ion Cristoiu vizeaza insa comportamentul Comsiei de experti care a stabilit, in 2012, ca Laura Codruta Kovesi nu a plagiat. Este vorba despre aceeasi comisie despre care Sebastian Ghita a dezvaluit in fata procurorilor PICCJ ca detine „date si dovezi care demonstreaza ca nu s-a intalnit niciodata”. Analizand mai multe declaratii date presei, atat in 2012, cat si in 2016, de unii dintre membri, junalsitului i se pare suspect faptul ca acestia neaga astazi participarea la lucrarile Comisiei:

(…) Asadar, dosarul Albirea Codrutei Kovesi a inregistrat o noua pagina.

Sebastian Ghita declara la Parchet c-a fost la Cluj cu un avion inchiriat de la Ion Tiriac pentru a smulge semnatura lui Gheorghita Mateut pe Raportul Comisiei Tehnice intocmit nu de experti, ci de un Grup infractional constituit pentru salvarea sefei Parchetului General de atunci.

In 2012, Gheorghita Mateut se grabea sa sustina public, recunoscind c-a fost membru al Comisiei de experti, ca teza Codrutei Kovesi nu e un plagiat.

Acum, dupa ce Sebastian Ghita a dezvaluit la Parchet ca l-a cautat pe Gheorghita Mateut la Cluj, celebrul profesor si celebrul avocat declara ca n-a facut parte din nici o Comisie.

Potrivit Press One, si Dumitra Popescu, o alta presupusa membra a Comisiei, neaga c-ar fi facut parte din Comisie.

Ciudat!

Daca eu as fi fost membru al Comisiei si as fi contribuit la redactarea Raportului Comisiei de experti potrivit caruia Codruta Kovesi n-a plagiat, nu vad ce motiv as avea sa neg acum c-am facut parte din Comisie. (…) De la izbucnirea Scandalului au trecut deja opt zile. Pe toate televiziunile se dezbate Autodentul lui Sebastian Ghita ca el si nu expertii a contribuit la intocmirea Raportului Comisiei Tehnice. De ce oare pina acum nici un membru veritabil de al Comisiei n-a iesit sa-si sustina constatarile favorabile Codrutei Kovesi? Ca doar n-o sa credem ca respectivii se tem de penalul Sebastian Ghita mai mult decit Zeita anticoruptiei din Romania, pe numele ei de buletin Codruta Kovesi!”.

Prezentam in continuare articolul „Noi date vin sa confirme mis-masul la nivel inalt din 2012 prin care Codruta Kovesi a fost albita de un organism PSD-izat”, publicat de Ion Cristoiu (foto 2), joi 6 octombrie 2016, pe www.cristoiublog.ro:

Pe cristoiublog.ro si pe Evz.ro am publicat mai multe pagini despre Scandalul Raportul masluit in cazul Codruta Kovesi.

Cercetarea de biblioteca a ceea ce s-a scris in 2012 despre cele trei plagiate judecate de CNE – al lui Victor Ponta, al Codrutei Kovesi si al lui Ioan Mang – imi spune ca in legatura cu verdictul dat sefei de atunci a Parchetului General ceva nu-i in regula.

Totul miroase a mis-mas la nivel inalt.

In plin razboi al Referendumului, Echipa lui Traian Basescu si Echipa lui Victor Ponta ajung la o intelegere gen CNE ii albeste pe amindoi. Si pe Victor Ponta, si pe Codruta Kovesi. Nu stiu daca Traian Basescu stia de aceasta intelegere. Sigur e ca ea fost. Pina si punerea sedintei de discutare a cazului Kovesi pe 27 iulie 2012, cu doua zile inainte de Referendum, n-a fost intimplatoare. Opinia publica era prea ocupata cu Suspendarea ca sa mai fie atenta la mis-mas.

Strategia mediatica a mers mai departe.

Desi era deja un verdict, el a fost aminat pentru 2 august 2012.

Pe 2 august 2012 s-a livrat presei pe surse informatia ca verdictul a fost de neplagiat.

Totusi, de teama presei ostila lui Traian Basescu, verdictul a fost facut public abia in 5 septembrie 2012, cind subiectul era uitat.

Asa s-a intimplat cu multe alte cazuri postdecembriste.

Asa se va intimpla in urmatoarea perioada si cu Scandalul Kovesi.

In conditiile unei prese care tace, Scandalul se va stinge.

Si abia atunci se vor pronunta organismele oficiale.

Evident, albind-o pe Codruta Kovesi.

Acestea sint insa doar suspiciuni privind mis-masul la nivel inalt din 2012.

Ele trebuie confirmate sau infirmate.

Pentru ca n-am posibilitatea sa fac teren, voi incerca sa-mi tin cititorii la curent cu toate informatiile despre Mis-masul din 2012 aparute in presa sau in declaratii publice ale celor implicati.

1. Sa incepem cu informatia de miercuri, 5 octombrie 2016: Mihnea Costoiu a fost convocat la Parchetul General.

Mihnea Costoiu a fost denuntat de Sebastian Ghita drept cel cu care s-a realizat Operatiunea masluirea Raportului Comisiei de Experti.

Nu ma mira.

La vremea judecarii de catre CNE a plagiatului Codrutei Kovesi, ministrul Educatiei si Cercetarii era – din 2 iulie 2012, Ecaterina Andronescu. Desi CNE e prezentat de doamna Andronescu drept autonom, in realitate, potrivit Legii, e un organism ai carui membri sint numiti prin OM de catre ministrul Educatiei.

Mihnea Costoiu nu avea nici o functie in Minister.

Da, dar el era omul Ecaterinei Andronescu. De aceea apare el implicat atit de tare in Afacere.

2. Codruta Kovesi a fost data-n git de Sebastian Ghita c-a fost la crama sa din provincie. Victor Ponta a confirmat asta, dupa cum a confirmat ceea ce toti cei din Echipa Basescu stiu: Relatiile mult prea apropiate dintre Codruta Kovesi si Sebastian Ghita in anul de gratie 2012.

Miercuri, 5 octombrie 2016, la intrarea la CSM, Codruta Kovesi a fost intrebata: ‘Cum comentati declaratiile domnului Ponta, cum ca ati fost la o petrecere la domnul Ghita la crama acestuia?’ Sa zicem ca Marian Oprisan declara in public c-am petrecut la vila sa de la Bolotesti. Ceea ce ar fi fost un fals, deoarece:

1.Desi sint din Bolotesti, am trecut numai pe sosea ca tot omul pe linga vila lui Oprisan. Ce e dincolo de porti si de gardul inalt habar n-am.

2.De douazeci de ani n-am pus alcool in gura, nici macar o lingurita, dintr-un pariu facut cu mine insumi. Cum dracu sa petrec?

Daca m-ar fi intrebat presa cum comentez dezvaluirea, mi-as fi facut cruce, declarind furios ca nici vorba de asa ceva si ca l-am dat deja in judecata pe Marian Oprisan.

Te-ai fi asteptat ca Codruta Kovesi sa nege furibunda dezvaluire a lui Sebastian Ghita, sustinind ca nu stie nici macar unde are Ghita crama. Apoi, sefa DNA putea sa se lanseze in comentarii generale. Codruta Kovesi raspunde astfel la intrebarea concreta: Ocoleste cu viclenie raspunsul la intrebarea reporterului lansindu-se in acuzatii generale:
‘Laura Codruta Kovesi: Sint atacuri foarte agresive in ultima perioada de timp asupra Directiei Nationale Anticoruptie din partea persoanelor pe care le cercetam. Pot sa va spun ca aceste atacuri sint facute pentru a intimida procurorii dar, mai ales, este o campanie extrem de agresiva pentru decredibilizarea activitatii DNA. De altfel, s-au si platit sume enorme de bani si comisioane de succes pentru harturirea procurorilor DNA si pentru campanii de denigrare a Directiei Nationale Anticoruptie.’

De ce nu raspunde Codruta Kovesi ca Sebastian Ghita minte? Nu cumva, pentru ca exista probe ale participarii ei la petrecerile de la crama?

3. Marti, 4 octombrie 2016, Sebastian Ghita a mers la Parchetul General pentru a depune noi probe in sprijinul autodenuntului sau, probe menite a dovedi ca in 2012 verdictul de neplagiat dat Codrutei Kovesi a fost urmare a unui Raport al expertilor scris nu de experti, ci de un Grup infractional organizat in acest scop.

O stire publicata de Evenimentul zilei de marti suna asa:

‘O informatie furnizata de stiripesurse.ro arata ca senatorul Sebastian Ghita a depus la Parchetul General indicativul avionului privat care a fost folosit pentru obtinerea semnaturilor judiciare pentru doctoratul sefei DNA, Laura Codruta Kovesi.

Ghita le-ar fi spus procurorilor ca a inchiriat un avion privat, pentru a calatori prin tara si pentru a convinge expertii sa semneze lucrarea de doctorat. Deputatul sustine ca persoana care l-a insotit pentru a ajunge la avocatul Gheorghe Mateut, pentru ca acesta din urma sa ii dea girul Laurei Codruta Kovesi, a fost Mihnea Costoiu. Pentru a intari aceste afirmatii, Sebastian Ghita a declarat, la B1Tv, ca cei care investigheaza acest caz „trebuie sa se intrebe daca domnul Costoiu a fost la Cluj”. Dincolo de aceasta afirmatie, trebuie precizat ca avocatul Gheorghe Mateut este din municipiul Cluj-Napoca, judetul Cluj. Totodata, Sebastian Ghita a mai afirmat ca „au fost mai multe deplasari, fiind trei experti care trebuiau sa-si dea acceptul”. Deputatul a fost audiat, ieri, la sediul Parchetului General, in dosarul in care a depus autodenunt, in care sustine ca a participat la plagiatul tezei de doctorat a procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi.’

Press One din 3 octombrie 2016 a publicat sub semnatura Iulia Marin cea mai buna ancheta a momentului 2012 in materie de verificari ale tezelor de doctorat de catre CNE.

Din acest articol, trecut cu vederea de presa deontologilor din Republica, desi altadata Press One era rapid preluata (cind era vorba de Petre Toba, de exemplu), citez pasajele menite a inlesni dezvaluirea lui Sebastian Ghita de la Parchetul General:

‘Inainte de a da verdicte in cazurile Ponta si Kovesi, Consiliul National de Etica si-a bazat concluziile pe rapoarte ale comisiei tehnice.

Aceasta comisie a fost formata, in ambele cazuri, din trei specialisti in drept: cunoscutul avocat Gheorghita Mateut, profesorul Gabriel Boroi si cercetatoarea Dumitra Popescu.

Gabriel Boroi este rectorul Universitatii particulare „Nicolae Titulescu”. Dumitra Popescu are 79 de ani, este cercetator la Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane si a predat la Facultatea de Drept a Universitatii „Titu Maiorescu”. In prezent, se regaseste intre membrii comisiilor de doctorat ai Universitatii „Nicolae Titulescu”.

Dupa teza lui Victor Ponta, cei trei au verificat si teza Laurei Codruta Kovesi si au ajuns la concluzia ca actualul procuror-sef al DNA nu a plagiat.

Contactata de Press One, Dumitra Popescu neaga ca a facut parte din forul care a analizat teza Laurei Codruta Kovesi, pe motiv ca nu se pricepe la drept penal.

Nu, doamna. Eu sint specialist in drept international public, nu am avut de-a face cu procedura penala niciodata si nu mi-a placut nici in facultate. E o potrivire de nume. Nu aveam cum sa imi exprim o opinie asupra unei teze pe care nici nu am vazut-o si, daca as fi vazut-o, nu o intelegeam. Deci, nu. Nu sint eu.” (Dumitra Popescu)

Intr-o declaratie publicata in 2012 in Gandul, Dumitra Popescu admitea ca analizase teza de doctorat a premierului Victor Ponta – care e tot din domeniul dreptului penal. (…)

Gheorghita Mateut a fost coleg la bara cu Victor Ponta atunci cind l-au aparat impreuna pe omul de afaceri Ovidiu Tender. Acelasi Mateut i-a aparat, printre altii, pe Adrian Nastase si pe Dan Voiculescu.

Dumitru Popescu a semnat carti in colaborare cu fostul premier Adrian Nastase (foto).

Ambii sint membri fondatori ai Asociatiei de Drept International si Relatii Internationale (ADIRI).

In plus, au lucrat impreuna, de la inceputul anilor ’70 si pina in 1989, la Institutul de Cercetari Juridice din cadrul Academiei Romane.

In sfirsit, Gabriel Boroi – rector al Universitatii „Nicolae Titulescu” – a fost coleg cu Adrian Nastase atit la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, cit si la Universitatea „Titu Maiorescu”.

Gabriel Boroi nu a raspuns solicitarilor PressOne de a oferi lamuriri in cazurile Ponta si Kovesi.’

Despre Gheorghita Mateut lucrurile sedeau ciudat pina marti, 4 octombrie 2016, cind Sebastian Ghita a depus noi probe la dosar.

Si anume in 27 iulie 2012, dupa informatia ca Expertii tehnici (Gheorghita Mateut, Dumitra Popescu si Gabriel Boroi – potrivit Press One) au dat verdict de neplagiat, Gindul l-a descoperit pe Gheorghita Mateut si i-a publicat un punct de vedere:

‘Expertii tehnici ai Consiliului National de Etica (CNE) au stabilit vineri ca procurorul general Codruta Kovesi nu a plagiat in teza de doctorat, decizia urmind sa fie luata in considerare la sedinta in care CNE o va lua o hotarare finala in acest caz, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din CNE.

Potrivit surselor citate, expertii au luat relativ usor aceasta decizie, intrucit documentele prezentate erau foarte clare care in sensul ca teza de doctorat nu contine elemente de plagiat.

Avocatul Gheorghita Mateut, membru al Comisiei de experti a Consiliului National de Etica, a declarat pentru Gindul ca dupa ce a analizat teza de doctorat a procurorului general Codruta Kovesi a constat ca nu exista nici o dovada a plagiatului invocat. Mateut a declarat ca textele acuzate ca au fost plagiate de Kovesi sint in realitate lucrari scrise tot de catre procurorul general anterior.

Constatarea noastra este ca nu a plagiat. Noi insa am exprimat doar o opinie in final Consiliul National de Etica al Ministerului Educatiei vor decide. Lucrarile acuzate de plagiat sint de fapt lucrari publicate anterior de catre procurorul general”, a declarat Gheorghita Mateut pentru Gindul. Avocatul a mai adaugat ca pina si el a citat in cartile sale din lucrarile scrise de Codruta Kovesi.

Reamintim ca aceeasi comisie de experti din care face parte avocatul Gheorghita Mateut a aratat ca premierul Victor Ponta nu a plagiat.’

Dupa cum am scris pe cristoiublog.ro, Mediafax din 28 septembrie 2016 a publicat o excelenta ancheta printre cei care au contribuit la verdictul dat Codrutei Kovesi.

Amintindu-si ca, in Gindul din 27 iulie 2012, Gheorghita Mateut a vorbit ca membru al Comisiei de experti, Mediafax l-a cautat pentru a-i cere un punct de vedere despre autodenuntul lui Sebastian Ghita:

In anul 2012, cand comisia tehnica, formata din specialisti in Drept, a emis raportul care atesta ca Laura Codruta Kovesi nu a plagiat in lucrarea de doctorat, avocatul Gheorghita Mateut declara pentru Gindul.info: „Constatarea noastra este ca nu a plagiat. Noi insa am exprimat doar o opinie in final Consiliul National de Etica al Ministerului Educatiei vor decide. Lucrarile acuzate de plagiat sint de fapt lucrari publicate anterior de catre procurorul general”, precizarea fiind facuta in calitate de membru al comisiei respective.

Contactat de MEDIAFAX dupa autodenuntul lui Sebastian Ghita, potrivit caruia el si mai alti demnitari ai statului au participat la masluirea raportului tehnic de expertiza a lucrarii de doctorat, avocatul Gheorghita Mateut sustine ca nu isi aminteste sa fi facut parte din comisie.

Parerea mea este ca lucrarile de drept nu pot fi originale suta la suta. Important este sa se faca trimitere. Daca sint opinii, ele trebuie sa fie argumentate. Nu am de unde sa stiu, nu mai stiu. Eu nu am facut partedin comisie. Nu imi amintesc, nu stiu despre ce este vorba, daca era, imi aminteam”, a declarat Gheorghita Mateut pentru MEDIAFAX.’

Asadar, dosarul Albirea Codrutei Kovesi a inregistrat o noua pagina.

Sebastian Ghita declara la Parchet c-a fost la Cluj cu un avion inchiriat de la Ion Tiriac pentru a smulge semnatura lui Gheorghita Mateut pe Raportul Comisiei Tehnice intocmit nu de experti, ci de un Grup infractional constituit pentru salvarea sefei Parchetului General de atunci.

In 2012, Gheorghita Mateut se grabea sa sustina public, recunoscind c-a fost membru al Comisiei de experti, ca teza Codrutei Kovesi nu e un plagiat.

Acum, dupa ce Sebastian Ghita a dezvaluit la Parchet ca l-a cautat pe Gheorghita Mateut la Cluj, celebrul profesor si celebrul avocat declara ca n-a facut parte din nici o Comisie.

Potrivit Press One, si Dumitra Popescu, o alta presupusa membra a Comisiei, neaga c-ar fi facut parte din Comisie.

Ciudat!

Daca eu as fi fost membru al Comisiei si as fi contribuit la redactarea Raportului Comisiei de experti potrivit caruia Codruta Kovesi n-a plagiat, nu vad ce motiv as avea sa neg acum c-am facut parte din Comisie.

Mult mai important:

Regulamentul cere ca numele expertilor sa nu fie date publicitatii de catre CNE.

Nicaieri nu scrie ca membrii Comisiei tehnice nu pot iesi acum, dupa patru ani, din proprie initiativa pentru a sustine public constatarile din 2012.

De la izbucnirea Scandalului au trecut deja opt zile. Pe toate televiziunile se dezbate Autodentul lui Sebastian Ghita ca el si nu expertii a contribuit la intocmirea Raportului Comisiei Tehnice.

De ce oare pina acum nici un membru veritabil de al Comisiei n-a iesit sa-si sustina constatarile favorabile Codrutei Kovesi?

Ca doar n-o sa credem ca respectivii se tem de penalul Sebastian Ghita mai mult decit Zeita anticoruptiei din Romania, pe numele ei de buletin Codruta Kovesi!”.

AMBASADA SUA A DAT SEMNALUL CUCUVEAUA – Mesaj ciudat al americanilor. Cu cateva zile inainte ca Sebastian Ghita sa dezvaluie cum ar fi corespondat cu Laura Kovesi pe o adresa secreta cucuveauamov@gmail.com, care ar fi fost folosita de sefa DNA, Ambasada SUA la Bucuresti a postat o poza cu 8 cucuvele. Sa fie mesajul ca „Marele Licurici” a lasat-o din brate pe „mama catuselor”? (Foto)

Stranie coincidenta in scandalul „Cucuveaua Mov” in care este implicata sefa DNA Laura Kovesi (foto 1, alaturi de ambasadorul SUA Hans Klemm). Cu cateva zile inainte ca deputatul Sebastian Ghita sa dezvaluie cum ar fi corespondat cu Laura Kovesi pe o adresa secretacucuveauamov@gmail.comcare i-ar apartine sefei DNA, Ambasada SUA la Bucuresti a postat pe site-ul propriu un mesaj extrem de interesant. Este vorba despre o poza care infatisa mai multe…cucuvele (foto 2). Este drept, nu vorbim despre cucuvele mov.

Astfel, in 4 octombrie 2016, Ambasada SUA la Bucuresti a publicat pe pagina de Facebook o poza cu 8 cucuvele. Fotografia a fost pusa cu ocazia „Zilei internationale a animalelor”, sarbatorita pe 4 octombrie 2016, ea fiind insotita si de un scurt text:

Dragute sau fioroase, mici sau mari, animalele sunt fiinte capabile de afectiune, cu necesitati si dureri, sentimente, familie sau dragoste. Happy World Animal Day!

Interesant este insa de ce au ales americanii niste cucuvele pentru a marca “Ziua internationala a animalelor”  si nu altceva.

Dupa poza cu cucuvele, bomba lui Ghita

La cinci zile de la aceasta postare, mai exact in 9 octombrie 2016, Sebastian Ghita a dezvaluit continutul unui e-mail pe care l-ar fi primit de la sefa DNA Laura Kovesi. E-mailul ar fi fost transmis de pe adresacucuveauamov@gmail.com in seara zilei de 23 iulie 2012, iar subiectul privea plagiatul de care este acuzata Laura Kovesi.

Iata mailul prezentat de Sebastian Ghita:

From: cucuveauamov@gmail.com

Date: 23.07.2012, 6:18 PM

Subject: Model raport

To: Me

CC:

Te rog sa-mi trimiti modelul de Raport pe care l-ati folosit la VP

CC si pe danatitian@yahoo.com (Dana Titian, consiliera personala a lui Kovesi atat la PICCJ, cat si la DNA – n.r.)

multumesc

Ghita a oferit explicatii despre acest e-mail si i-a adresat cateva intrebari Laurei Kovesi:

Aceasta este copia unui email primit de mine de la doamna Kovesi. Dansa a folosit tot timpul o adresa secreta numita cucuveauamov@gmail.com. Asa a considerat ca-si poate ascunde identitatea si ca poate rezolva chestiuni personale secrete din interiorul Parchetului General si DNA. Asa a crezut dansa ca-si poate ascunde identitatea reala si ca in felul acesta se poate ascunde de consecintele legale si morale. Acest email mi-a fost transmis de catre doamna Kovesi in 23.07.2012, solicitandu-mi modelul de raport folosit in cazul plagiatului lui Ponta. Am decis sa fac public acest email ca urmare a negarii de catre doamna Kovesi a relatiei reale cu mine, precum si ca urmare a cererilor opiniei publice de a prezenta dovezi. Am sperat ca doamna Kovesi va avea demnitatea sa recunoasca si sa accepte modul in care a fost ajutata in promovare, precum si protectia pe care a primit-o in cazul acuzatiilor de plagiat.

1. Recunoaste ca a folosit adresa secreta de email cucuveauamov@gmail.com in mod frecvent pentru comunicarea de informatii din dosare catre jurnalisti precum si pentru rezolvarea unor probleme personale precum plagiatul?

2. Recunoaste ca s-a interesat direct asupra modului in care se poate rezolva problema dansei cu plagiatul?

3. Recunoaste ca aceasta este una din adresele de email vizate de compania BlackCube intrucat astfel puteau fi dezvaluite multe vulnerabilitati ale doamnei Kovesi?

Sa fie un semn rau pentru Kovesi?

Evident, este foarte posibil ca intre aparitia pozei pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA si dezvaluirile lui Sebastian Ghita sa nu fie nicio legatura. Ca totul sa nu fie decat o simpla coincidenta si nimic mai mult.

La fel de posibil este insa si ca intre cele doua momente sa existe o legatura. Este posibil ca Ambasada SUA sa fi dat semnalul operatiunii „Cucuveaua Mov”, mai ales ca in ultima perioada s-a vorbit despre faptul ca americanii nu ar mai sprijini-o pe sefa DNA. Asadar, mergand pe cea de-a doua ipoteza, ne intrebam: sa reprezinte poza postata de Ambasada SUA, urmata de dezvaluirile lui Ghita, mesajul ca americanii au lasat-o din brate pe Laura Kovesi, zisa si „mama catuselor”?

 


Categorii

1. DIVERSE, Justitie, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

3 Commentarii la “MITUL JUSTITIEI SI CUCUVELELE VOPSITE. Ministrul Justitiei, Raluca Pruna, recunoaste ca a MINTIT CEDO cu privire la CONDITIILE DIN PENITENCIARE/ Scandalul “albirii” PLAGIATULUI sefei DNA, Codruta Kovesi – UN GPS PENTRU DECRIPTAREA SISTEMULUI DE PROPAGANDA

  1. Pingback: Bolnavi si de cultul personalitatii, pana la cote grotesti: VIBRANT OMAGIU ZEITEI ANTICORUPTIE, “STEAUA POLARA” KOVESI… cu jurnalisti “acoperiti” si precupete din Obor puse sa recite texte de sustinere fara sa stie pentru cin
  2. Pingback: CSAT A RECUNOSCUT ACAPARAREA JUSTITIEI DE BINOMUL SRI-DNA. “Campul tactic”, infiintat prin decizii administrative ilegale care sfideaza chiar STATUL DE DREPT si INDEPENDENTA JUSTITIEI/ Sebastian Ghita: KOVESI SI COLDEA SUNT OFITERI AI UNUI SER
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare