ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC: UE lasa statelor nationale decizia de autorizare sau de interdictie/ “Gandul” raspunde prin PROPAGANDA MONSANTO

18-06-2014 7 minute Sublinieri

polyp_cartoon_GMO_seeds_genetic_engineering

Guvernele europene si-au dat acordul politic, joi, la Luxemburg, pentru un compromis care lasa la latitudinea statelor libertatea de a autoriza sau interzice cultura organismelor modificate genetic (OMG) pe teritoriul lor si spera sa obtina acordul Parlamentului European pentru un proiect foarte asteptat de multinationalele americane, scrie AFP.

“Toate statele, cu exceptia Belgiei si a Luxemburgului, si-au dat acordul la acest compromis”, a anuntat ministrul grec al Mediului, Ioanis Maniatis, a carui tara prezideaza in prezent UE.

Noul cadru permite fiecarui stat sa interzica cultura unui OMG pe o parte sau pe intreg teritoriul sau din motive altele decat sanatatea sau mediul, precum ordinea publica, amenajarea teritoriului sau lupta impotriva diseminarii.

Statele membre anti-OMG vor putea in schimb sa interzica tranzitul pe teritoriul lor al OMG-urilor autorizate in alte tari. Acordul deschide acum terenurile Uniunii Europene pentru cultivarea OMG, o masura asteptata de producatorii de seminte de 14 ani. “Noul sistem garanteaza statelor posibilitatea de a alege, daca doresc sa cultive sau nu”, a explicat ministrul francez al Mediului, Segolene Royal. Acordul politic este o etapa in cadrul procesului de autorizare si trebuie acum aprobat de noul Parlament European care intra in functie incepand cu 1 iulie.

În România, cultivarea plantelor modificate genetic a devenit o raritate odată cu integrarea în Uniunea Europeană. Asta nu înseamnă însă că nu le consumăm indirect, în condiţiile în care animalele din fermele din România sunt hrănite cu furaje modificate genetic produse de americani, brazilieni sau canadieni. Astfel, laptele, iaurtul, brânza, ouăle şi produsele din carne pe care le consumăm zilnic provin, cel mai probabil, de la animale hrănite cu furaje modificate genetic. Care sunt riscurile pentru sănănate, dar şi ce impact ar avea asupra economiei româneşti reluarea cultivării plantelor modificate genetic la scară largă, citiţi într-o analiză Gândul.

O parte importantă a furajelor existente la nivel mondial provin din plante modificate genetic, cunoscute şi sub denumirea de transgenice. În Europa ajung anual circa 30 de milioane de tone de hrană, în principal şrot de soia şi boabe de soia modificată genetic, care sunt introduse în alimentaţia animalelor din ferme.

Practic, mare parte din soia, porumbul sau rapiţa de pe piaţa UE sunt importate din Statele Unite ale Americii, Argentina, Brazilia şi din Canada.

Pe mesele europenilor, implicit ale românilor, ajung astfel, lapte, ouă sau brânză de la animale care au fost hrănite cu furaje obţinute din plante transgenice sau chiar produse în procesul de fabricare al cărora a fost introdusă o asemenea materie primă. Dacă în cazul acestora din urmă pe etichete găsim o menţiune care atenţionează consumatorul în legătură cu organismul modificat genetic (OMG) folosit, în cazul laptelui provenit de la o vacă hrănită cu OMG-uri nu este obligatorie o astfel de menţiune.

O problemă pusă în discuţie de mulţi dintre activiştii anti-OMG spune că dacă o persoană consumă OMG-uri atunci sănătatea sa ar avea de suferit. În ultimii 15 ani, la nivel mondial, sute de milioane de persoane au mâncat peste 2.000 de miliarde de porţii de alimente care aveau un conţinut modificat genetic, conform datelor EuropaBio (asociaţia europeană pentru biotehnologii). Oficial, nu a fost semnalat însă niciun caz în care sănătatea consumatorilor să fi fost afectată strict de introducerea în alimentaţie a acestora.

“Există o foarte bogată documentaţie ştiinţifică ce evidenţiază siguranţa pentru mediu şi pentru sănătatea omului a acestor produse”, a declarat pentru gândul Elena Marcela Badea, profesor universitar dr. biolog.

“Aceste produse sunt mai controlate, mai verificate, sigur mai sănătoase decât altele”, a declarat la rândul său pentru gândul directorul executiv al Asociaţiei AgroBiotech România (asociaţie a producătorilor şi utilizatorilor de biotehnologii agricole din România).

Spaniolii şi portughezii, marii amatori europeni ai plantelor modificate genetic

Pentru a fi introduse în cultură în statele membre ale UE, plantele modificate genetic trebuie să primească acordul autorităţilor de la nivel naţional, apoi trebuie ca specialiştii Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) să evalueze riscurile lor şi să emită o opinie ştiinţifică trimisă ulterior liderilor Uniunii. Aprobarea în sine este strict politică şi depinde de votul Bruxelles-ului.

În prezent, sunt autorizaţi pentru cultivare pe terenurile agricole ale statelor membre hibrizi de porumb modificat genetic. Sunt aprobate însă pentru import şi procesare în vederea fabricării alimentelor şi a furajelor culturi de porumb, soia, rapiţă, sfeclă de zahăr şi bumbac – toate modificate genetic.

Porumbul aprobat la nivelul UE este dezvoltat pentru a proteja cultura de dăunători şi se află şi în portofoliul unuia dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa românească de profil. Este vorba despre MON810.

“Avantajele acestui porumb vin atunci când sunt probleme cu un anumit dăunător numit Ostrinia Nubilalis. Atunci se pot vedea diferenţele de producţie între un porumb convenţional şi un porumb modificat genetic”, a declarat pentru gândul Mihaela Vasile, public affairs specialist Monsanto.

Cartoful modificat genetic Amflora, care poate fi folosit la fabricarea diferitelor produse precum hârtia, a fost interzis de către Tribunalul Uniunii la finalul anului trecut, deşi primise iniţial aviz favorabil de cultivare.

Potrivit celor mai recente date, aferente anului 2010, cei mai mari amatori europeni de plante transgenice sunt spaniolii şi portughezii. Aceştia se aflau la acea dată pe primele locuri între cele opt state membre UE care cultivau plante modificate transgenic pe o suprafaţă totală de 91.438 de hectare.

Tot în 2010, România cultiva porumb modificat genetic pe 822 de hectare. În 2014, cei doi mari jucători de pe piaţa de seminţe care au în portofiliu un astfel de porumb, Monsanto şi Pioneer, au culturi de circa 1.000 de hectare. Suprafaţa cultivată cu porumb în România anual ajunge însă la 2,6 milioane de hectare.

“Fermierii care aleg să cultive acest porumb modificat genetic au nevoie de autorizaţie de la Direcţia Agricolă. După ce primeşti autorizaţia, compania Monsanto livrează acest porumb. După semănat se fac iar câţiva paşi de trasabilitate şi fermierul respectiv trebuie să declare suprafaţa cultivată la Direcţiile Agricole, respectiv noi le declarăm la Ministerul Agriculturii”, ne-a explicat reprezentantul Monsanto.

Porumbul modificat genetic nu creşte mai repede, ci doar rezistă la atacul unui dăunător. “Este un porumb mai sănătos, cu mai puţine micotoxine. Micotoxinele sunt produse care pot aduce cancer. Poate vă aduceţi aminte de povestea cu aflatoxinele în lapte. Un porumb care are o rezistenţă la Ostrinia şi care are acest atac de dăunător poate avea mai puţine aflatoxine. Este mai sănătos, susţine, totodată, Mihaela Vasile.

Recoltele sunt utilizate, de obicei, ca hrană pentru animale sau sunt comercializate.

Peste 929 de milioane de euro pierdute de agricultori

Dacă ar adopta porumbul modificat genetic pe suprafeţe mai mari, pentru a proteja culturile de atacurile dăunătorilor mai frecvente în zonele de sud, sud-est şi vest, în funcţie de an şi de condiţiile de climă, România ar obţine 21,5 milioane de euro. Fără acestea, agricultorii pierd în jur de 9,4 milioane de euro pe an, conform unui studiu realizat de Universitatea din Reading din Marea Britanie.

La nivelul statelor membre ale UE, se pierd anual, conform aceluiaşi studiu realizat în anul 2011, până la 929 de milioane de euro pentru că nu se cultivă plante transgenice.

Spre exemplu, cultivarea bumbacului ar putea aduce aproape 21 de milioane de euro pe an, în timp ce însămânţarea terenurilor cu rapiţă ar putea plusa cu până la 318 milioane de euro.

România, un caz aparte în UE

Înainte ca ţara noastră să devină membră a UE, cultivarea plantelor modificate genetic era un lucru normal în România. Până în anul 2006, pe câmpurile româneşti se putea găsi soia transgenică rezistentă la ierbicidul glifosat.

Tot la acea vreme, România era una dintre cele nouă ţări din lume unde se cultiva soia modificată genetic. Aceasta ocupa mai bine de 137.000 de hectare. Astfel, 69% din suprafaţa pe care era cultivată soia era ocupată de soia transgenică.

Agricultorii au fost nevoiţi să renunţe la aceste culturi odată cu intrarea în UE, în anul 2007, pentru că această cultură nu era autorizată. După acest moment, suprafeţele de teren cultivate cu soia în România au scăzut dramatic ajungând să însumeze, în doar doi ani, 53.000 de hectare. Soia modificată genetic şi cea convenţională sunt identice ca şi compoziţie, după cum explică pentru gândul Elena Marcela Badea. Diferenţa este aceea că soia trangenică un este afectată de un ierbicid.

FOTO: Mediafax Foto/AFP

Nu există nicio diferenţă în ceea ce priveşte compoziţia chimică“, spune profesorul universitar.

Soia, un furaj important pentru orice fermier, este importată în România în prezent, din Argentina, Brazilia şi Statele Unite. Importurile nu se fac întotdeauna direct. Furajele pot ajunge în ţara noastră şi prin intermediul altor state membre UE.

În UE nu se mai cultivă la această oră soia, chiar dacă România ar avea un potenţial mare la acest capitol. Se consumă însă, în continuare, soia modificată genetic.

România era, în 2008, şi una dintre cele şapte ţări membre UE care cultiva porumb modificat genetic, singura plantă autorizată de liderii europeni la cea dată. Celelalte state erau Spania, Cehia, Portugalia, Germania, Polonia şi Slovacia.

Ce părere au europenii despre OMG-uri

Rezultatele unui Eurobarometru realizat în anul 2010 arată că 45% dintre români sunt foarte preocupaţi de siguranţa alimentară, la egalitate cu vecinii bulgari. Între locuitorii statelor membre ale UE, cei care se preocupă cel mai mult de siguranţa alimentelor sunt ciprioţii (75%) şi spaniolii (54%).

Tot la aceeaşi dată, 19% dintre europeni asociau cu alimentele pericolul substanţelor chimice şi al pesticidelor, în timp ce doar 8% se temeau de organismele modificate genetic.

Americanii sunt cei mai mari cultivatori de plante modificate genetic

La nivel mondial 17,3 milioane de fermieri cultivau în anul 2012 plante modificate genetic, iar numărul acestora se afla în creştere faţă de anul anterior, potrivit datelor EuropaBio. Cei mai mulţi dintre aceştia erau agricultori din state aflate în curs de dezvoltare.

Tot la nivel mondial, 170,3 milioane de hectare erau cultivate cu plante modificate genetic în 28 de state. Suprafaţa era mai mare decât întreaga suprafaţă a terenului arabil din Uniunea Europeană.

CLICK pentru a mări – situaţia plantelor modificate genetic în lume şi ţările în care acestea sunt cultivate cel mai mult

Americanii, brazilienii şi argentinienii sunt consideraţi a fi cei mai mari cultivatori de plante transgenice. Zeci de milioane de hectare de teren sunt cultivate anual cu soia, porumb sau cartofi modificaţi genetic.

Orezul auriu modificat genetic, proiect umanitar în Asia

Oamenii de ştiinţă nu au modificat plantele doar pentru a le veni în ajutor agricultorilor, ci şi pentru a le îmbunătăţii calităţile nutritive şi chiar pentru a le transforma în medicamente.

Un exemplu în acest sens este aşa-numitul “orez auriu”, un proiect umanitar care ar putea ajuta mii de persoane din Asia. Orezul auriu, care are un conţinut ridicat de beta-caroten, a fost gândit pentru a combate deficienţele de vitamina A ce duc la orbire şi în cazuri extreme la moarte. Zilnic 3.000 de bebeluşi mor şi 500.000 orbesc din cauza lipsei vitaminei A din alimentaţie, conform datelor EuropaBio.

“Universităţi din Europa au demarat acest proiect public. Au contribuit şi companiile cu gene. Au creat soiuri de orez aflate acum în câmpuri de testare din Thailanda şi în mai multe ţări din Asia. Este un proiect umanitar”, ne-a explicat Badea.

Plantele modificate genetic ar putea, peste câţiva ani, să ne scape şi de boli. “Este un domeniu extrem de dinamic prin care omul încearcă să producă medicamente ieftine şi implicit accesibile cu ajutorul plantelor”, ne-a mai spus ea. “Probabil vor mai dura câţiva ani până când vom consuma medicamente produse de plante transgenice, pentru că medicamente produse de bacterii modificate genetic consumăm de câţiva zeci de ani”, a mai adăugat profesorul universitar.

Nota noastra:

Daca ar fi pus semnul de “material publicitar” nu ar fi fost o problema materialul din Gandul.info. Asa, insa, ziarul online nu a facut altceva decat sa promoveze propaganda producatorilor de OMG, prin citarea lor masiva si prin punerea problemei numai din perspectiva lor (OMG-urile sunt “mai sanatoase”, necultivarea lor duce la “pierderi” financiare, ele sunt chiar si “proiecte umanitare”). Nici macar o minima precautie pentru a mima neutralitatea, deontologia jurnalistica… Penibil.

Lucru observat si de Ciprian Domnisoru, pe Facebook:

Unde ajung prostia şi corupția din presă: să scrii un material în care învinuieşti UE pentru scăderea producției de organisme modificate genetic după ce te consulți cu public affairşii de la Monsanto. Top jenă în articol:

1. “Aceste produse sunt mai controlate, mai verificate, sigur mai sănătoase decât altele”
2. “Plantele modificate genetic ar putea, peste câţiva ani, să ne scape şi de boli.”
3. “Este un proiect umanitar.”
4. “Oamenii de ştiinţă nu au modificat plantele doar pentru a le veni în ajutor agricultorilor, ci şi pentru a le îmbunătăţii calităţile nutritive şi chiar pentru a le transforma în medicamente.”
5. “La nivelul statelor membre ale UE, se pierd anual, conform aceluiaşi studiu realizat în anul 2011, până la 929 de milioane de euro pentru că nu se cultivă plante transgenice.”

***


Categorii

1. DIVERSE, Organisme modificate genetic (OMG), Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare