IPS JUSTINIAN CHIRA la “Romania, te iubesc” (Pro-TV): VOR VENI PESTE PAMANT LUCRURI DE NEINCHIPUIT DACA NU NE RIDICAM… (fragment video)

24-12-2012 7 minute Sublinieri

Conducerea o are poporul. Orice popor, e o vorba, ii da Dumnezeu conducatorii pe care ii merita… Dumnezeu nu ne pedepseste, ci ne lasa sa ne facem de cap!

justinian-chira-1-768x540

Astazi mergem in nordul tarii, in casa Inaltului Justinian, cel care pastoreste un colt de rai, tara Maramuresului. Vom primi povete, indemnuri si lamuriri despre viata, Dumnezeu, moarte, rai si iad si multe altele.

Vom cunoaste in aceasta seara un om care de 72 de ani si-a inchinat viata slujirii lui Dumnezeu. Intre rafturile incarcate de carti, la masa de lucru, intre biblii, vietiile sfintilor si dogmatici. Asa l-am regasit pe Inaltul Justinian al Maramuresului. A ajuns la 92 de ani. Se pregateste pentru Craciun.

“Iubite frate Alex. O fapta provoaca o emotie la cineva. Nasterea lui Hristos a provocat pe intreg globul si in cer si pe pamant o emotie pe care o traiesc pana astazi oamenii. Cu cata bucurie asteapta lumea Nasterea lui Hristos. Nasterea lui a fost o provocare. La Nastere ce s-a petrecut. A aparut pe cer o “cometa” stralucitare. De atunci si pana acum toti se intreaba ce fel de cometa o fost aceasta de nu mergea in rand cu celelalte stele. Ce fel de planeta o fost ca nu era cand sa se stinga, cand sa se aprinda. Si pana astazi ce ce se ocupa cu istoria se intreaba ce fel de planeta? N-a fost frate …ce a fost in realitate? A fost cometa? Pai cometele nu merg la comanda. A fost planeta? Pai planetele au legea lor, traiectoria lor perfecta. Nu se stinge si aprinde la comanda. N-a fost planeta, n-a fost cometa. A fost o putere ingereasca, un inger de mare sfat a fost aceasta stea. N-a fost planeta sau cometa. A fost pur si simplu o putere cereasca, un inger de mare sfat care s-a arat la nasterea lui Iisus.”, spune IPS Justinian, arhiepiscopul Maramuresului si Satmarului.

Este a doua oara cand il intalnesc pe parintele Justinian. Acum, vorbeste mai domol, e mai slabit dar cuvintele sale au aceeasi tarie si talc. 4 ore mi-a vorbit despre oameni si Dumnezeu.

“Avem noroc domnia ta ca Dumnezeu este persoana. Nu este un duh. Este persoana. Are calitatile unei persoane. Dar nu e limitat. Dumnezeu e pretudindeni.... Daca Il cauti pe Dumnezeu trebuie sa pornesti de la zero. Si stii care e punctul zero pentru noi? Sa plecam intodeauna de la noi, sa Il cautam pe Dumnezeu in noi. In sufletul nostru, in inima noastra, in gandirea noastra. Acolo ne vom intalni cu Dumnezeu. Apoi sa-L cautam la manastiri, sa facem pelerinaje, dar trebuie in primul rand sa faci aceasta cercetare individuala. Pentru ca daca nu-L ai pe Dumnezeu in inima n-o sa il gasesti nicaieri si n-o sa te intalnesti cu Dumnezeu nici cand vei pleca din lumea aceasta. In primul rand trebuie sa il cautam pe Dumnezeu aici cand ne putem ruga, unde putem face fapte bune. Prin aceasta ne putem apropia de Dumnezeu.”

Pe episcopul Justinian al Maramuresului l-ati mai vazut la Romania, te iubesc in ziua de Pasti. Atunci ne-am intalnit prima data. Aveam emotii. Intalneam un om despre care se spune ca vorbeste cu Dumnezeu, un clarvazator. 5 ore am stat de vorba.

[…]

Eram porniti sa intalnim un sfant si am gasit un copil cu plete si barba alba. Un batran intelept cu suflet de copil, bucuros sa ne arate locul in care traieste si de unde pastoreste.

Se tinea de mine si pasea greu. Dar atunci cand vorbea despre Dumnezeu si carti devenea un alt om.

“Intreaba un reporter pe o femeie ce sarbatoriti la Craciun. A intrebat un reporter ca dumneata cu scopul sa o incuia…de a o ispiti. Si femeia ce raspunde? La voi in sud s-a intamplat asta. Ce raspunde? Craciunul. A, atunci se taie porcii. Iata ce a raspuns o crestina domnule care merge la biserica. Reporterul saracu ca si dumitale a ramas… dar la Paste? Atunci se taie mielul. Atata stia crestina voastra. Iata lipsa profunda de educatie a crestinismului. Mahomedanii sunt trup si suflet la legea lor. Budistii asisderea, evreii asisderea. Si noi crestinii suntem deficitari. Si iarta-ma si sa ma ierti ca nu tip la dumneata si eu tip la neputinta noastra a tuturora pentru ca suntem crestini si nu suntem patrunsi de marea taina a crestinismului. Este? Si asta… vom raspunde pentru asta, frate.

Biroul cu rafturi pline de carti si paraclisul sunt mandria Inaltului. Ne-a facut si acum un tur al locului in care se roaga si de unde ii conduce pe credinciosii din nordul tarii.

“Ia-uite unde sta atarnat patriarhul… intr-un cui. Ha, ha…cam atata se alege de noi pana la urma. Ramane un tabloas din-asta intr-un cui… (…)”

Am venit cu multe intrebari, despre Dumnezeu, credinta, viata si moarte si am aflat raspuns potrivit pentru fiecare.

“Sa stii un lucru: suntem la inceputul mileniului trei. Fie ne asteapta binele sau ne asteapta catastrofa daca ne pierdem de Dumnezeu. Nu e o amenintare. E o realitate. Vor veni peste pamant lucuri pe care nici noi nu le putem inchipui daca nu ne ridicam in picioare. Ca toti cei ce se leapada de Dumnezeu sunt niste animale care umbla in 4 picioare? Intelegi? Omul e zidit sa stea drept cu fruntea ridicata catre Dumenezeu, cu inima deschisa catre cer si catre creatura lui Dumnezeu. Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mainilor lui Dumnezeu ne vesteste taria lui Dumnezeu.”

Dar pentru a ajunge la Dumnezeu ai nevoie de credinta.

Ce e credinta, Alex? Este darul lui Dumnezeu, este dar de la Dumnezeu. Cred, Doamne, ajuta necredintei mele, a spus in fata lui Dumnezeu cineva. E dar de la Dumnezeu. Credinta este un dar de la Dumnezeu. Este nelimitata. Poate sa fie mica si poate sa fie mare mare. Si poate sa fie mare si daca faptele omului ii sunt impotriva scade pana se stinge credinta… noi intretinem focul credintei in vatra inimii noastre.”

“Un om a intrebat ce sa fac ca sa am credinta? Si duhovnicul i-a spus: fa fapte bune. Si vei ajunge la credinta. Simplu. Sa porneasca pe drumul cel indicat de Hristos. Care e acela? Faptele bune.”

“Ce este dreapta socotinta? Este rodul si al credintei si al dragostei. Este intelepciune, frate Alex. Daca nu esti intelept, n-ai nici credinta nici dragoste. Intelepciunea este care ne face credinciosi, intelegi, de aceea mai nou se crede ca intelepciunea ar fi un atribut si este al lui Dumnezeu. Intelepciunea este cea care te face bun daca esti intelept sau rau daca nu esti intelept. Daca esti ignorant sau prost pe romaneste. Rautatea este rodul prostiei. Intotdeauna. Un om care e rau inseamna care e ignorant.”

In urma cu 35 de ani a uimit intregul Occident cu dovezile [sale] de traire crestina. La inceputul anului 1978, in plin regim comunist, intreg Occidentul vedea un documentar despre ortodoxism si traire romaneasca autentica. Realizatorii documentarului erau intrigati de personalitatea ierarhului Justinian, care le vorbea fara ascunzisuri, clar si raspicat, demontandu-le preconceptiile despre cultura si credinta poporului roman.

In Maramures e iubit de oameni pentru ca spune lucrurilor pe nume. Poporul a cerut in ’73 sa fie numit episcop. Tocmai de aceea a rezistat atatia ani in fata securitatii si a regimului comunist.

A vazut si trait multe. Acum l-am intrebat daca in viata i-a fost sau ii e frica de ceva. “De ispita”, a venit raspunsul. Viata parintelui Justinian incepe in inima Maramuresului, in satul Plopis, intr-o casa de tarani. Cat timp am petrecut in Maramures am avut parte la tot pasul de lectii de omenie si ospitalitate. Ionuc si Dochia sunt nepotii episcopului. In curtea lor a fost casa episcopului, in copilarie.

Pe cand avea 16 ani, ii moare tatal si ii lasa un testament. 4 ani mai tarziu, pleaca la manastire. Se intampla in 1941. S-a calugarit la manastirea Rohia. In Transilvania regimului austro-ungar multe manastirile ortodoxe au fost distruse. Rohia era prima ridicata dupa caderea stapanirii straine. Repede ajunge un loc de pelerinaj.

La cativa ani de la intrarea in monahism, tanarul Justinian ajunge staret. De atunci s-au adunat in total 72 de ani de calugarie, o viata intreaga deloc usoara.

La putin timp dupa ce a fost ales staret peste manastire vin vremuri grele. Intr-o poza, facuta in 30 octombrie 1959, apare inconjurat de obstea manastirii. A doua zi, intr-o alta poza este singur. Peste noapte, un decret comunist ii obliga pe calugari sa iasa din manastiri. Ramane singur in toata manastirea. Intr-o carte povesteste ca urla de durere prin padure dupa fratii sai. Toate acestea sunt trecute in jurnalul sau, pe care il tine din ’44. N-a fost zi in care sa nu noteze in caiete.

Sunt marturii ale vremurile prin care a trecut dar si marturii de credinta si teologii. Unele sunt despre viata de apoi, despre Rai si iad.

Comoara ascunsa si bine pazita a manastirii Rohia. Aici s-au adunat pana acum peste 40 de mii volume de carte. Este una dintre cele mai mari si importante biblioteci din Transilvania. Mare parte din caietele episcopului se pastreaza cu sfintenie in rafturile de aici, sub cheie si poate intr-o buna zi vor lua calea tiparului.

“Sunt cartile asezate in general pe domenii…reviste teologice. De exemplu, aici si in dulapul de jos sunt 170 de caiete manuscrise. Toate manuscrisele, jurnalul arhiepiscopului Justinain din 1944 pana astazi. In fiecare zi ce a scris, cu cine a gandit.”, declara parintele Macarie, staretul Manastirii Rohia.

Cartile si linistea din acest colt de Rai au fost motivele pentru care, la sfarsitul anilor ’70, scriitorul si publicistul Nicolae Steinhardt, cel care a regandit notiunea de fericire, alege sa se retraga la Rohia. Aici, ani de zile Justinian a fost staret si aici vrea sa fie adus atunci cand o sa plece catre Dumnezeu.

“Ce regrete am? La intrebare raspund cu o intrebare. Spune si mie ce regrete sa am? De trait, am trait 92 de ani. Mai pot eu spune, asa cum spune omul care e slab in credinta, e batran si neputincios si spune mai vreau sa traiesc?”

“Se plimba un profesor cu copilul prin parc intr-o toamna si au inceput sa cada frunzele din copaci. Si tata intreaba pe copil: dragul tati, oare de ce cade frunza, a intrebat profesorul pe copil. Si copilul a raspuns: pentru ca i-a venit vremea. Este? Si sunt atatia batrani care nu numai ca le-a venit vremea ca sa se prezinte in fata judecatii, ci inca mai vor sa traiasca si doctorii se trudesc ca sa poata vindeca ca vede ca doreste sa mai traiasca. O dorinta legitima dar nejustificata. Eu as putea ca sa regret ca as mai vrea de trait? Ce parere sa am? Arata alt regret? Sunt chior? Nu. Am urechi? Sunt surd? Nu. Aud. Mai slab acum, n-am putere.”

“Am trait de cand m-am nascut viata plenar. De aceea n-am imbatranit. Timpul nu si-a putut spune cuvantul asupra mea pentru ca noi trebuie sa lasam timpului timp. Le-o spun la toata lumea, si la policieni, si in trecut, si in prezent, si in viitor: lasati timpului timp. Lasati timpului timp. Ca ce nu se poate rezolva azi sigur se va rezolva maine sau poate peste un an. Dar lasati timpului sa isi spuna cuvantul”.

“Eu am lasat timpului sa isi spuna cuvantul, nu m-am grabit. Copilaria am trait-o ca orice copil zburdanlnic, in casa parintilor mei unde era perfecta liniste. Mama si tata nu erau certati niciodata. Dupa ce am plecat din casa parinteasca am continuat viata din copilarie. In sfintenie, in puritate, in nevinovatatie, adica viata normala. Si atunci nu te imbatranesti. Au imbatranit oasele, dar creierul n-a imbatranit pentru ca am tinut echilibru. Post, rugaciune, cumpatare, cumpatare, cumpatare in toate. Asta este secretul.”, marturiseste Inaltul Justinian.

In primavara, cand ne-am intalnit, am vorbit si depre politica.

“A venit unul care m-a vizitat ca vrea sa ajunga prim-ministru. Si am stat de vorba cu el asa cum stau de vorba cu dumneata, mai aspru, mai sever. In incheiere, cand sa plece, zice: “as vrea sa imi spui un cuvant care sa imi ramana”. Zic: “foarte simplu, de acord”. Domnule, care era politician, uite care e cuvantul pe care voiam sa ti-l spun, asa cum mi l-ai cerut la inceput: “fiecare sa ne facem fatoria unde suntem, dobitocule, domnule, sa ne facem datoria. Cand ne-am face noi datoria de la presedinte pana la maturatorul de pe strada cum ar fi lumea? Rai pe pamant? Nu? Daca ne-am face datoria fiecare”, ne-a spus atunci.

Acum, l-am intrebat din nou despre politcieni si vremurile pe care le traim.

” Iustinian: – Conducerea o are poporul. Orice popor, e o vorba, ii da Dumnezeu conducatorii pe care ii merita. Ai auzit? Asta e proverbul.

Alex Dima: Deci pe astia ii meritam?

I: Nu intotdeauna.

A.D: Atunci ne mai si pedepseste?

I: Dumnezeu nu ne pedepseste, ci ne lasa sa ne facem de cap. Omul este o faptura care are in spatele lui pe dracu, pe diavol, care il indeamana intodeauna sa fie nemultumit, sa fie razvratit, sa urasca in loc sa iubeasca. Gandeste-te dumneata, daca noi omenirea toata si toata tara asta romaneasca am izbavi [trai?] intr-o perfecta traire crestina cu dragoste fata de toti, daca noi ne-am bucura de darurile de la Dumnezeu, ar fi atunci motiv sa plangem?

Nu poti sa realizezi ceva pozitiv daca nu ai incredere, daca nu ai rabdare, daca n-ai incredere in Dumnezeu si in propriile tale calitati pe care ti le-a dat Dumnezeu. Pai, daca tu stai la crasma si astepti ca sa vina armata sa te scoata din zapada? Si atunci cum poti tu sa fii linistit? Sa crezi tu ca esti si zici daca o vrea Dumnezeu? Dumnezeu vrea. Numai bine vrea. Dar sa vrei si tu”.

Patru ceasuri l-am ascultat si ispitit cu intrebari. Un om alaturi de care timpul pare ca nu mai are valoare, curge altfel, nu mai conteaza.

Acum 35 de ani, realizatorii documentarului despre ortodoxia romaneasca plecau bulversati de ce au intalnit aici, in Maramures. Eu am plecat impacat. Mai sunt multe intrebari nelamurite, dar sa lasam timpului timp, asa cum spune Inaltul. Am gasit aici un parinte care stie ce sa-ti spuna si sa iti dea ce-ti trebuie atunci cand ai nevoie.

Si in Ajunul Pastelui si acum, in Ajunul Craciunul, am stat la masa cu omul despre care multi spun ca este sfant. Acesta ii e obiceiul. Sa te faca sa te simti ca acasa, in casa lui. Sa iti hraneasca sufletul, sa te lamureasca, iar la urma iti da hrana pentru trup. Te invata sa stai in viata in echilibru, te indeamna sa crezi si sa cercetezi, sa ai dreapta socotinta, adica sa ai intelepciunea de a alege din toate ce iti este de folos.

Legaturi:


Categorii

Documentare/ Reportaje, IPS Iustinian Chira, Raspunsurile Bisericii la problemele vremurilor, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

12 Commentarii la “IPS JUSTINIAN CHIRA la “Romania, te iubesc” (Pro-TV): VOR VENI PESTE PAMANT LUCRURI DE NEINCHIPUIT DACA NU NE RIDICAM… (fragment video)

  1. „Vine Craciunul si, dincolo de alergatura prin hipremarketuri dupa Mos Craciuni de ciocolata si oferte la diverse nimicuri, ar trebui sa ne linistim putin, sa intelegem ca aceasta sarbatoare reprezinta un inceput, o nastere, sa ne impacam cu noi si cu cei de langa noi”, ne sfatuieste corespondentul Stirilor ProTv Alex Dima. „Sa tinem macar cateva zile post, poate reusim sa ne si spovedim, sa ascultam si sa primim colidatori. Sa nu-l incurcam si confundam pe Iisus Hristos cu Mos Craciun. Tocmai de aceea ne-am dus acum la Inaltul Justinian. Sa dam in aceste zile sufletului si mintii ce li se cuvine, sa primim niste raspunsuri si sa furam din energia pe care o raspandeste acest om”, a mai marturisit Alex.

    http://voyo.ro/product/emisiuni/6345-romania-te-iubesc-omul-lui-dumnezeu#

  2. O singura data l am vazut pe Parintele Justinian si am vazut.. Patericul.

    Strasnic om, iubit de maramureseni..

  3. Am crezut ca la mine nu va mai veni “Mosu'”. Ei, da, va multumesc din suflet. Prin reportajul transmis duminica, am primit mai mult decat am indraznit sa doresc. Multumesc Bunului Dumnezeu, IPS Iustinian ca exista. Doamne ajuta.

  4. Nu stim cum sa multumim Bunului DUMNEZEU ca putem fi contemporani cu un mare si insemnat Slujitor al CREDINTEI ORTODOXE.
    Ne rugam bunului DUMNEZEU sa-i dea sanatate si putere sa ne mai pastoreasca turma, DOAMNE AJUTA!

  5. Pingback: Arhiepiscopul IUSTINIAN CHIRA, Pastorala de Craciun 2012: HRISTOS. Plus nou interviu video: SA FIM CONSTIENTI DE CE INSEAMNA NASTEREA DOMNULUI! - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  6. Un Sfant in viata… pentru ale lui rugaciuni Dumnezeu sa ne asigure un coltisor de Rai

  7. Pingback: “ROMANIA, TE IUBESC” despre oameni care au invatat sa vorbeasca lui Dumnezeu. PARINTELE ILARION – fostul bancher calugarit: “DACA TRAIESTI FARA SA CAUTI RASPUNSURI, NU LE VEI GASI”/ Maica stareta MARIAMI si PARINTELE CIPRIAN,
  8. Pingback: IPS IUSTINIAN CHIRA despre casatoriile homosexuale: O MONSTRUOZITATE, O NEBUNIE. “Mileniul III va fi o catastrofa dacă omenirea nu se va trezi” | Cuvântul Ortodox
  9. Pingback: PĂSTORUL MARAMUREȘULUI CREȘTIN. Astăzi, 28 mai, Parintele Arhiepiscop IUSTINIAN CHIRA implineste 95 de ani! “Două modele am avut în viaţă: Pe Iisus Hristos şi pe ţăranul muncitor cu palmele bătătorite” | Cuvântul Ortodox
  10. Pingback: VLADICA JUSTINIAN CHIRA, vrednicul arhiepiscop al Maramuresului, A TRECUT LA DOMNUL in aceasta dimineata, LA 95 DE ANI | Cuvântul Ortodox
  11. Pingback: VLADICA JUSTINIAN despre RUGACIUNILE IMPREUNA CU ERETICII si ECUMENISM, cu fermitate, dar si cu grija de a “A NU FACE BREȘĂ ÎN INTERIORUL BISERICII”: “Noi nu avem voie să ne exprimăm cu multă uşurinţă despre orice problemă şi
  12. Pingback: “Dumnezeule, dar eu nu vreau sa ma duc in Rai singur, eu vreau sa ma duc cu poporul!” – VESNICA POMENIRE INALTPREASFINTITULUI JUSTINIAN, “voievodul” duhovnicesc al Maramuresului. CUVINTE DUHOVNICESTI, MARTURII SI EVOCARI (vid
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare