Parlamentul European deschide usa EXPLOATARILOR GAZELOR DE SIST. Cum au votat EUROPARLAMENTARII ROMANI rezolutiile referitoare la noul ”aur energetic”

• Gandul: Gazele de şist au “aprins” Parlamentul European. Eurodeputatul Winkler: Trebuie cercetare, să nu ne mai bazăm pe lucrurile prefabricate pe care ni le vând americanii

În plină revoluţie a gazului, “profeţită” de agenţiile internaţionale de energie, Uniunea Europeană a avut o încercare modestă de a demonstra că nu este atât de conservatoare precum este acuzată şi că nu spune “nu” din start gazului de şist, resursa neconvenţională care vor aduce Statelor Unite, până în 2035, independenţa energetică mult-visată.

Parlamentul European a dezbătut şi supus la vot, săptămâna trecută, două propuneri de rezoluţie despre gazele de şist – una despre efectele industriale (raportor Niki Tzavela), alta despre impactul asupra mediului. Textele au fost nelegislative (UE nici nu are cum să impună legi energetice statelor membre) şi au trecut cu majorităţi confortabile. Aparent, deci, a fost o victorie pentru adepţii gazelor de şist.

Realitatea, însă, este că, după ce au fost votate separat şi respinse mai toate amendamentele-cheie, care cereau, de exemplu, o infrastructură adecvată explorării şi exploatării gazelor de şist, au rămas doar “scheletele” acestor rezoluţii, fără nimic substanţial.

Europarlamentarii români care au votat pentru construirea unei infrastructuri pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist // SURSA: VoteWatch.eu

În ceea ce priveşte rezoluţia despre impactul activităţilor de extracţie ale gazelor şi uleiului de şist asupra mediului (raportor, polonezul Boguslaw Sonik), toţi românii au votat pentru, cu excepţia Oanei Antonescu, eurodeputata PDL Oana Antonescu abţinându-se.

În cazul amendamentului 4, care cerea interzicerea la nivelul Uniunii a noilor metode de fracturare hidraulică (amendamentul nu a trecut), toţi europarlamentarii români care au votat au fost în favoarea unei asemenea interdicţii, excepţie făcând Iuliu Winkler (UDMR, PPE), care a votat împotrivă. De asemenea, Adina Vălean (PNL, ALDE) şi Ioan Mircea Paşcu (PSD, S&D) s-au abţinut de la acest vot.

De altfel, Winkler a avut un vot atipic pe rezoluţii, el votând “da” pe linie în cazul rezoluţiei despre efectele industriale şi aprobând inclusiv amendamentele despre importanţa gazelor de şist în mixul energetic european, nevoia de susţinere la nivelul UE a infrastructurii şi producţiei de gaze de şist. În cazul celei de-a doua rezoluţii, însă, Winkler s-a abţinut la votul pe textul per ansamblu şi a spus “nu” (singurul dintre români) interzicerii noilor metode de fracturare. Eurodeputatul a explicat pentrugândul că prima rezoluţie i s-a părut “mai generală”, în timp ce a doua era “mai tare şi susţinea trendul global” pro-şist, cu care Winkler nu este de acord.

“Dacă mă întrebaţi dacă statele europene ar trebui să facă cercetare (articol în draftul lui Tzavela), să nu ne bazăm pe lucrurile prefabricate pe care ni le vând americanii, spun că da, trebuie să cercetăm, să vedem efectele”, ne-a explicat Winkler.

Europarlamentarii români care au votat împotriva construirii unei infrastructuri pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist // SURSA: VoteWatch.eu

EBA: “Dacă se vor descoperi gaze de şist în zona Mării Negre, România va impune respectarea standardelor de mediu”

Sceptic faţă de noul “aur energetic” şi tehnologia pe care o implică exploatarea lui, europarlamentarul român subliniază că nu se opune câtuşi de puţin exploatării, atât timp cât se poate face în siguranţă.

De asemenea, Winkler atrage atenţia că, indiferent despre ce resurse este vorba, există prea multă “încrâncenare” publică şi prea puţină “dezbatere” şi aduce aminte despre scandalul şisturilor din România, ori despre Roşia Montană. Chiar şi în situaţia actuală, Iuliu Winkler consideră că “oricum Europa este mai transparentă decât SUA (în chestiunea energiei alternative, n.red.), unde întâi acţionează industria, pe urmă se autosesizează societatea civilă”.

Colega de grup a lui Winkler, Elena Băsescu, a votat “da” pe linie, pentru ambele rezoluţii şi amendamentele supuse separat la vot, deci inclusiv pentru cele pro-susţinerea producţiei de gaze de şist şi anti-noi metode de fracturare hidraulică. Băsescu a declarat pentru gândul că aceste rezoluţii i se pare “foarte importante”.

“Europa are nevoie de surse alternative de energie. Pentru moment, România a iniţiat prospecţiuni cu privire la gazele de şist şi ele sunt făcute de reprezentanţii companiei americane Chevron. Subliniez faptul că eventuala descoperire de resurse nu ar fi decât o continuare a eforturilor României de a-şi asigura securitatea energetică. Dacă se vor descoperi gaze de şist în zona Mării Negre, România va impune cu siguranţă respectarea tuturor standardelor de mediu“, a explicat Elena Băsescu, insistând, la rândul său, asupra nevoi unei  “bune informări a publicului cu privire la operaţiunile legate de gazele de şist” şi a unei “dezbateri publice pe aceste subiecte”.

Europarlamentarii români care au aprobat amendamentul despre importanţa deosebită pe care gazele de şist ar trebui să o capete în energia europeană // SURSA: VoteWatch.eu

“Vot indicativ, aşa cum a fost şi cu ACTA”

“Cu toate că rapoartele sunt nelegislative, este un vot indicativ, aşa cum a fost şi cu ACTA, când, înainte de votul cu putere de decizie, au mai fost câteva voturi pentru a monitoriza trendul”, a explicat pentru gândul Doru Franţescu, policy director al VoteWatch.eu, un institut de monitorizare a activităţii Parlamentului European şi a Consiliului UE..

“Spre exemplu, finanţarea pentru susţinerea activităţilor din domeniul gazelor de şist aproape că a trecut, ceea ce este un semnal foarte important. Dacă s-ar reintroduce această prevedere într-o rezoluţie legislativă, ar putea să treacă”, a adăugat Franţescu.

De asemenea, se observă că, la Bruxelles, raportul de forţe în chestiunea şisturilor a ajuns foarte echilibrat, dovadă că a şi fost nevoie de două rapoarte diferite, în lipsa unui consens asupra unui singur raport.

“E foarte greu de crezut că va ieşi în viitorul apropiat o lege care să interzică sau să susţină exploatarea gazelor de şist, dar asta nu înseamnă că nu va exista presiune din partea lobbiştilor, care au avut acum ocazia de a măsura trendurile de opinie“, a mai explicat policy director-ul VoteWatch. În opinia lui, există o tendinţă favorabilă dezvoltării sectorului gazelor de şist în Europa.

Europarlamentarii români care au respins amendamentul despre importanţa deosebită pe care gazele de şist ar trebui să o capete în energia europeană // SURSA: VoteWatch.eu

AIE: Gazele de şist, cheia independenţei energetice a americanilor

Peste doar un deceniu, Statele Unite vor întrece Arabia Saudită şi vor deveni cel mai mare producător de petrol la nivel mondial. Mai mult, în jurul anului 2035, SUA vor fi independente energetic, iar cheia acestei performanţe stă în primul rând în dezvoltarea exploatărilor de gaze de şist, potrivit noului raport anual al Agenţiei Internaţionale de Energie (AIE), pe care gândul l-a prezentat AICI.

Producţia de şisturi în SUA a crescut rapid din 2005 şi până acum, ajungând în 2010 să reprezinte 20% din toată producţia energetică a Statelor Unite. În prezent, datorită şisturilor bituminoase, americanii sunt în pragul autonomiei la capitolul gazelor naturale. De asemenea, aceste exploatări vor asigura independenţa energetică pe care o prognozează AIE pentru 2035, ele deblocând şisturile petroliere, pronosticuri care au fost menţionate şi în textele votate de Parlamentul European.

În acelaşi raport al AIE, se arăta că, în ciuda rezervelor, Europa continuă să fie foarte conservatoare din punct de vedere energetic, rămânând sceptică în privinţa şisturilor. “A fi conservator nu e un lucru rău, aici e vorba despre precauţie. Noi, europenii, suntem mult mai precauţi şi transparenţi decât americanii”, a conchis Iuliu Winkler.

Legaturi: