PENTRU O NOUA STRATEGIE MISIONARA A BISERICII
Am primit pe mail:
Decizia recentă a Curții Constituționale privitoare la predarea religiei în școli, precum și ultimele evoluții de pe scena politică românească, obligă Biserica Ortodoxă să-și regândească strategia sa misionară. Dacă reprezentanții Bisericii nu vor face acest efort în mod sincer și în mod realist, atunci viața bisericească românească va fi mult afectată de loviturile care se anunță tot mai evident.
Aș enumera trei aspecte foarte importante pentru o nouă strategie misionară:
1. O sobornicitate reală, în conformitate cu Predania Ortodoxă, de la nivelul Sfântului Sinod până la nivelul celui mai mic protopopiat. Sobornicitatea a salvat de multe ori Ortodoxia din situațiile de presiune foarte puternică din partea factorului politic.
2. Toți cei care sunt angajați în activitățile misionare ale Bisericii, de orice tip, să fie ancorați înainte de toate într-o viață de rugăciune, într-o viață liturgică. O misiune de dragul misiunii, fără un suport duhovnicesc, nu este după Dumnezeu și nu convinge.
3. Reprezentanții Bisericii să știe să-și asume intelectualitatea ortodoxă și să-și dezvolte o rețea de asociații care să promoveze și să apere valorile credinței și valorile neamului.
Am să mă opresc puțin la acest ultim aspect. În cei 25 de ani de la căderea regimului comunist, reprezentanții Bisericii nu au știut în unele situații cum să-i atragă într-o lucrare misionară pe intelectualii ortodocși care se străduiesc să fie mădulare vii ale Bisericii celei Una. Dacă nu încercăm cu toții să reparăm această greșeală, va fi foarte greu în continuare. Observăm cum, la nivel mondial, mari centre de putere își spun punctele de vedere prin diverse ONG-uri „neutre” și „independente” care au un cuvânt foarte important. Dacă Biserica Ortodoxă, după 1989, și-ar fi dezvoltat, în profunzime, într-un duh de libertate și de responsabilitate, propriul sistem de asociații, am fi câștigat mai multe bătălii. De aceea, fac un apel către vlădicii noștri și către toți preoții ca să-i antrenăm pe credincioși într-o gamă largă de misionarism și prin asociații. Ce frumos ar fi dacă centrele episcopale sau mânăstirile ar organiza întâlniri între zecile de asociații creștine care există astăzi în România! Mulți dintre membrii acestor asociații așteaptă acest gest de încurajare.
Ar trebui consultați mai des duhovnicii cu experiență, pentru a recomanda de la scaunul spovedaniei, mireni de încredere, capabili să se implice în misionarismul Bisericii. Avem nevoie de organizații puternice ale studenților creștini. Avem nevoie să conlucrăm în această nouă strategie cu românii din diaspora dornici de o viață întru Hristos. Dacă nu ne vom adapta la noile paradigme ale societății românești, fără a altera în nici un fel Duhul și sensul Ortodoxiei, vom răspunde în fața lui Dumnezeu că nu am știut să ne păstorim turma încredințată nouă de Tatăl cel din ceruri.
Am ales această cale de a-mi face cunoscut punctul de vedere, din dorința sinceră de a contribui cât de puțin la schimbarea propriilor noastre mentalități. Dacă am supărat pe cineva sau am greșit cu ceva, vă rog să mă iertați.
Cu dragoste, părintele Ioan
- Lovitura grava data de CURTEA CONSTITUTIONALA predarii religiei in scoala: a decis ca PARINTII TREBUIE SA DEPUNA O CERERE SPECIALA PENTRU INSCRIEREA COPIIILOR LA ORA DE RELIGIE/ PATRIARHIA REACTIONEAZA: “O decizie discriminatorie si umilitoare, in contradictie cu propria jurisprudenta!”
- DECIZIA CCR PRIVIND ORA DE RELIGIE. Cale libera pentru abuzurile impotriva profesorilor si elevilor/ CUM DEVINE ANTICRESTINISMUL NORMALITATE SI CREDINTA EXTREMISM
*
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Da!
Desigur că atitudinea corectă este de a acţiona bine pe viitor. Totuşi nu pot să nu remarc greşeala jenantă a Patriarhului din predica de duminică, prin care încearcă să se pună bine cu noua putere (asta e cea mai blândă interpretare), şi atitudinea şovăielnică faţă de alegeri, de neimplicare oscilantă, fâstâcită.
Mie îmi pare că BOR ar fi trebuit să-şi asume răspicat o opoziţie clară faţă de Johannis pe motivul evident al religiei diferite. Fără a-l blama cu totul, poziţia rezonabilă Bisericii de facto asta a fost. Ar fi trebuit spusă cu voce tare, mai ales după decizia CCR. Presiunea asupra Bisericii şi asupra valorilor morale era clară, deci era normală o reacţie promptă, nu una fandată.
Cu alte cuvinte, ar trebui să nu mai facem politică oportunistă, ci să fim Biserică. Printre altele, cu aplicaţiile precizate în articol.
E adevarat, sunt multe organizatii crestine, cateva mai bine conturate si mai unite in misiune, cele care lupta impotriva avortului in special.
Primele doua puncte ale parintelui Ioan (stiti cumva cine este mai exact?) ma suprind oarecum, nu ca ar fi neadevarate, ci pentru ca le regasesc in aceasta lista.
Un parinte foarte iubit si respectat la noi in tara, a carei reputatie si misiune este de netagaduit, a spus intr-o conversatie particulara ca Patriarhul Daniel este Patriarhul momentului. Adica in aceasta conjuctura actuala (de la intronizare pana acum) PreaFericirea Sa este cel mai potrivit.
Sa dea Domnul luminare a mintii si deschidere a inimilor si viata adevarata in Biserica noastra!
Totusi,eu stau si ma intreb ce fel de misionariat se mai poate face astazi,cind religia lui antihrist a cuprins aproape intreaga lume a celor credinciosi sau nu,ma refer la ecumenism.Mai poti vorbi de Iisus Hristos ca este Dumnezeu coborit pe pamint,care se face si om pentru mintuirea neamului omenesc ? Numai prin El ? Mai poti vorbi de Biserica Sa ? Mai poti vorbi impotriva desfrinarii care astazi este drept al omului ? Mai poti vorbi de rau SUA/UE care astazi distrug lumea in mod accelerat si ii pregatesc terenul conducatorului lor mondial ? Daca oamenii ( tinerii ) intreaba,mai poti sa le spui astazi adevarul ? Caci ei intreaba multe.Poti sa mai vorbesti impotriva nestiintei evolutionismului si multe altele ?
Nu te fac imediat rus si putinist si te executa in piata publica prin linsaj sau alte tehnici imbunatatite,gen waterboarding ?
Eu cred ca numai Biserica Greciei si a Rusiei mai are curajul sa marturiseasca adevarul astazi si in public ( cit de cit ),iar din celelalte biserici,numai voci izolate,oameni care il cunosc din experienta pe Dumnezeu si sint in acelasi duh cu Biserica de pretutindeni si de oricind.
E posibil sa gresesc sau sa fiu cam pesimist in problema aceasta,nu tagaduiesc misionariatul la nivel micro insa,fiecare in familie sau printre cei apropiati,daca el insusi are viata tainica si in tainele Bisericii.
PS.Multumesc doroteea,a avut dreptate si aici,omul nostru.
Nu cred că am cele mai bune idei şi că ar trebui să le scot la bătaie, însă îndrăznesc să le spun totuşi, temându-mă să nu devenim asemeni celor ce le criticăm.
Ce nu se poate interpreta…
Şi evanghelia de duminică se poate interpreta. Şi s-a interprretat. Inclusiv în varianta patriarhală.
Totul se poate interpteta. În popor există zicala: Când ai dragoste puțină, lesne-i a găsi pricină. Da. Se putea evita tocmai interpretarea aceasta. Dar poate cineva să spună că nu ar fi valabilă ?
Pe interpreții ce caută să judece şi să condamne îi înțelegem. Au un scop clar. De a se poziționa împotrivă. Dar noi ?.
Toate sectele merg cu scriptura în mână. Şi cu inerpretările lor.
Toți judecătorii bisericii, ai clerului şi ai ierarhilor, asemeni (şi din afară şi din lăuntrjl ei).
,,Eu nu judec pe nimeni” spunea Domnul.
Ce nu se poate interpreta. Şi cine poate să mulțumească sau să fie pe placul lumii ?
Pe de altă parte, suntem aprigi in a osândi neîmplinirile altora nu pe ale noastre. E drept că s-ar cuveni ca cei mai de sus să fie şi să facă ce a fost şi a făcut Domnul Iisus. Şi… ? Credeți că am vedea lumea transformându-se în ce visăm noi imediat? Ar avea efecte negreşit dar… în timp nu imediat.
Trimite pe Lazăr, parinte Avraame, că dacă ar vedea că s-a sculat din morți se vor pocăi. Ce răspuns a dat Avraam. ,,Au pe Moise şi pe prooroci…” Noi îl avem pe Domnul şi Mântuitorul lumii. Şi… ? Garantat nu am face mai mult decât facem acum.
Asta cu samarinia lui Ioha… şi nădejdile patriarhale.
De acord cu lupta cu autoritățile seculare. Da dar cu armele ortodoxiei. Nu cu armele sectariştilor şi secularilor.
Păi dacă începem să ne luptăm cu aşa arme, gata. Devenim partid. Devenim politicieni şi trecem lavrevoluție. Creem o variantă a a Isis sau cum îi mai zice.
Să ne luptăm cu noi înşine şi Domnul va lupta pentru noi. Să luptăm şi cu ei, dar cu armele ortodoxiei, nu ale sectariştilor şi secularilor, că vom deveni asemeni acelora.
Domnul Iisus a fost, condamnat, nedreptățit şi ucis pe cruce. De la cine să învățam ?
Vedeți ? Păreri. Am şi eu păreri.
Nu ştiu dacă sunt bune, (şi pentru alții), dar pentru mine ar puta fi bune (zic eu)
Ehei, asceastă strategie ar fi trebuit ca să fie încă din 89 încoace. Și parțial chiar a fost în practică. Numai dacă amintesc de ASCOR și de Așezământul Sf Andrei, de LTOR; și de bună seamă au fost și alte organizații laice cu sprijin al Sf Sinod și al preoților de parohii sau din facultăți teologice.
Mai încoace în timp, se pare că strategia aceasta a fost abandonată, sau mai degrabă a pălit încet-încet. Probabl că nu există o reală comunicare între ierarhie, care nu caută să-și apropie organizațiile laice ortodoxe active și între acestea din urmă, care nu caută binecuvântarea episcopului locului. Mai mult decât strategie, poate ar fi necesar dialogul mai intens sau un dialog care pur și simplu încă nu există. Iar lucrurile, cu ajutorul lui Dumnezeu desigur, se vor așeza în normalitate. Iar Biserica ar avea mult mai multă influență asupra politicului, înghiontindu-l din două părți: ierarhie și laicat activ. Iar o consecință normală a acestui modus vivendi ar fi, că BOR ar putea sugera poporului alegerea conducătorilor politici din cadrul acestor organizații active, nefăcând în mod direct politică, dar nici abținându-se prostește de la prezența în cetate. Astfel ar fi fost și evitată situația în care am fost de curând, în care niciunul dintre cei 14 candidați la funcția supremă în stat nu a fost ortodox activ/practicant și nu a avut binecuvântare de la vreun preot sau ierarh ortodox.
Dacă am crezut… ! Şi credem tot ce spune spre înveninare Hot… şi Gândul şi Liicenii şi toți înveninatorii şi dezbinătorii (fără a ne convinge mai întâi că chiar aşa este)… dacă ne vom ofensa de de derapajul (chiar real) al unuia sau al câtorva dintre fii bisericii, dacă ne vom scuza (că noi nu suntem ca aceia… etc…), ne apropiem de cineva şi ne depărtăm de altcineva. Ne depărtăm de Dumnezeu spre a place şi a ne apropia de ce voieşte Hotnews, Gândul, Liicenii şi toată obştea seculară (din dragoste… de…).
Păi Isis-iştii tot aceeiaşi treabă fac la ei, precum face Hotnews şi restul, numai că nu au trecut la un stadiu mai viu şi mai eficace, la kalaşnicov şi la decapitări, în rest…
Ideea asociatiilor “bisericesti” imi pare a fi o sabie cu doua taisuri. O asociatie presupune o responsabilitate fata de Stat, o modalitate de a te angaja de a face binele, dar care poate veni in contradictie cu “binele” Statului. Si atunci, cand se vor strange suruburile mult mai usor vor fi prinsi in plasa cei implicati in asemenea activitati.
Atragerea intelectualilor ortodocsi intr-o lucrare misionara nu poate fi un scop in sine, pentru ca inteligenta acestei lumi nu implica un discernamant duhovnicesc. Din pacate se poate dovedi a fi o metoda de secularizare a Bisercii.
In relaitate trebuie sa se inlature falia care s-a creat intre cler si popor. Oamenii trebuie sa inteleaga inca de la slujbe ca sunt impreunaslujitori, ca nu este doar preotul cel care face slujba, ca sunt si ei cei care trebuie sa dea raspunsurile, ca fiecare are darul lui care contribuie la sudarea comunitatii ecleziale si ca acest dar trebuie lucrat spre folosul intregului Trup al Bisericii. Preotul trebuie sa “detecteze” acest dar pe care il are fiecare si, insuflat de Duhul Sfant, sa faca sa creasca aceasta flacara din inima omului. El este cel care poate sa-i puna in legatura unii cu altii pentru a conlucra impreuna. Biserica trebuie curatata de obiceiuri straine ei, si care acuma se dovedesc a fi luate in ras de multi dintre cei care fie si ocazional mai ajung la biserica. Trebuie resuscitat duhul autentic, trebuie (re)zidita Biserica vie. Nu asociatia in sine permite ducerea Duhului mai departe, ci o comunitate vie de credinciosi, parohia. Avem totul insa trebuie sa regasim esentialul.
@ e.vi.
Iarta-ma, te rog, dar care “Domn” spunea “eu nu judec pe nimeni”. Asta este o fraza pe care o auzi foarte des in gura catolicilor, si care la ortodocsi inmoaie discernamantul.
http://corortodox.blogspot.fr/2014/11/adevaratul-personaj-principal-al.html
Nu numai de o noua strategie misionara va fi nevoie ci de o noua strategie pur si simplu.
Iar strategia noua dorind sa vizeze un raspuns potrivit provocarilor momentului nu poate sa ocoleasca insa structura ierarhica a BOR, greoaie si mult prea concentrata in partea de jos si rarefiata in partea de sus.
Adica ar cam fi nevoie de mai multi episcopi, cam unul pe fiecare oras sau ceva de genul asta iar in diaspora cate unul (cel putin, in cazul tarilor mari) pe fiecare tara. In felul acesta legatura cu poporul se va intari. Sunt episcopi care nu isi vad preotii si parohiile cu anii.
Desigur ca asta ar atrage inevitabil problema sustinerii unei structuri mai dense (in special financiar). Dar posibilitati ar fi daca de la varf se va dori aceasta miscare.
@Corina:
Da, asta e de baza, insa trebuie si o actiune care sa se foloseasca de forma sociala actuala. E ca folosirea internetului. Nu e de baza in viata duhovniceasca, nu? Dar… nu cumva e de neocolit pentru nevoile credinciosilor de azi?
Apoi citatul “eu nu judec pe nimeni” imi pare si mie inexact in cazul in care se refera la “Eu nu fac de la mine nimic, dupa cum vad, judec, dar judecata Mea este dreapta caci nu fac voia Mea ci voia Tatalui Meu…” (citat din memmorie)
Cred că m-ai prins Corina.L-am găsit prin memorie (nu ştiu exact de unde preluat). Oi fi mințit oare, atribuindu-i Domnului ce nu a spus ?
Dacă e aşa e grav (pentru mine). Chiar m-ai prins. Nu mi-am notat niciodată, (capitol şi verset), nu le-am memorat. Nu o voi mai face.
Da. Citatul este de nezdruncinat, (cu capitol şi verset). Regret şi retrag acea afirmație. Mulțumesc, Corina.
Nu a fost citat. Nu l-am prezentat ca citat. Regret şi retrag.
Mă bucură vigilența şi atenționarea.
Da. Am gersit.Şi grav.
Corect (după textul evanghelic) este: ,,TATĂL, nu judecă pe nimeni”. Vedeți la Ioan, capitolul 5 versetul 22.
Da. TATĂL nu judecă pe nimeni.
Regret şi nădăjduiesc ca aceasta sa-mi fie de folos şi mie şi semenilor mei.
Pentru a nu mă dezice şi sminti pe cineva, precizez că atunci când spun că nu l-am prezentat ca citat, mă refer la citatul biblic (care vine cu capitol şi verset, cum este firesc). Am luat citatul din Noul Testament (Editura Institutului Biblic şi de misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti. 2006)
Este imprudent să folosim citarea, fără a avea textul în față. Rog pe Dumnezeu să mă ajute să nu mai fac aşa ceva vre-o dată.
Cred ca de mult era nevoie si de un puternic consiliu al laicatului, intemeiat si condus numai de laicat cu care ierarhia sa se sfatuiasca de la egal la egal si care sa dea mana libera si sa sustina activitatile specifice laicilor fara interventia ierarhiei acolo unde nu e nevoie sau unde parerile nu se potrivesc. Am inteles ca incercari au mai fost facute dar fara succes. Momentan, avem o ierarhie desprinsa de laicat si blocata intr-o lume imposibil de a mai fi inteleasa, si un laicat ori prea dependent ori prea independent de ierarhie.
Bine-inteles, nu cred ca se poate spera la mari schimbari tocmai acum, dar poate sunt lucruri bine de tinut in perspectiva. Situatia de fata nu avantajeaza nici ierarhia si nici laicatul, si mai ales nici situatia de ansamblu care de fapt s-a compromis in mare parte. Totusi, ierarhia si clericii opereaza intr-un anume fel si laicatul in alt fel, fiecare mentinand activitatile si harul specific. Cred ca ar fi bine ca problema generala sa fie abordata din ambele parti pentru ca numai asa se poate spera la unitate, eficienta si transparenta de interese. Desi absolut necesar sa faca tot posibilul, este greu de crezut ca ierarhia singura va reusi sa faca vreo schimbare prea mare la nivel general, dat fiind ca prin ea insasi a ajuns ce a ajuns. Desigur, nici laicatul nu este scutit de greseli. Singura speranta realista este ca impartirea puterii pe criterii specifice poate mari sansele.
Pai ideile Parintelui Ioan sunt foarte bune, dar nu le va aplica nimeni, atat timp cat nu va veni de sus si nu vor primi ca ascultare sa faca asta.De unde e Parintele Ioan? De la Rarau?
Daca episcopii nostri si preotii nu vor strange randurile cu mirenii si nu vor valorifica orice membru al Bisericii, in curand , in aceeata societate antihristica, vom fi spulberati pe simplul motiv ca mergem la Biserica sau ca ne facem cruce.
Asociatii care sa sprijine Biserica au fost si sunt, intelectuali crestini asemenea, dar rareori, au fost primiti cu interes…
@ exegeticus!
Predica PF a fost INAINTE de a se incheia alegerile, INAINTE de orice estimare a candidatului castigator! Ma intreb, a fost simpla intuitie?
Ma bag si eu:
Apropo de ce scria @e.vi:
Si eu sunt de acord ca trebuie sa ne ferim ca de &*$#@ sa judecam omul, fiinta lui. Dar atitudinile, faptele, acestea trebuie evaluate si denuntate atunci cand devin toxice pt comunitate.
De ex.: una e sa spun ‘spalatilor pe creier’, ‘prostilor’ etc., si alta e sa spun: ‘arderea buletinelor buncicilor este un gest nedemocratic care impiedica libertatea de constiinta’, ‘nu poti instaura democratia cu armele dictaturii’ etc..
Noua ni s-a spus sa fim ‘intelepti/vigilenti ca serpii’. Ori asta presupune proces mental deliberativ.
@Sherlock:
de zis le zice formidabil ‘omul nostru’. 🙂 M-a distrat cum i-a facut varza pe jurnalistii de la Soci si cu cata claritate le explica cum sta treaba cu ‘discriminarea’ homosexualilor. Nu stiu care e agenda lui secreta, dar stiu ca in spatiul discursiv realmente este un exemplu de discurs care ar putea servi de model unui crestin: axat pe argument, nu pe jignirea adversarului, detasat, calm, cu umor pe alocuri, cu respect pentru persoana interlocutorului, dar combativ pe idei. Nu ma pot opri sa observ ca omul asta concentreaza in persoana lui un tip de putere de autentic lider. Ca personaj, la Basescu am mai observat asta, forta asta. Atata ca el o foloseste intr-un mod f egoist si, in general, pe alte coordonate. Personal cred ca Putin chiar este patriot, si unul autentic. Sigur, ce inseamna patriotismul lui pt Romania, asta este o alta dicutie…
“Ar trebui consultați mai des duhovnicii cu experiență, pentru a recomanda de la scaunul spovedaniei, mireni de încredere, capabili să se implice în misionarismul Bisericii.”
Parintele Ioan
Arhipelagul
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2014/11/16/iohannis-presedinte-rezultate-alegeri-prezidentiale/#comment-322606
@enkidu:
Da, doar ca dezideratul ramane pur teoretic daca nu vine ceva si de sus. Fie si o reordonare a prioritatilor, astfel incat sa nu mai fie Audi pe primul loc, ci crearea unui Centru Social (sa zicem) in fiecare Arhiepiscopie, unde sa se intalneasca, sa se cunoasca, sa se coordoneze mirenii dispusi sa se implice. Pana la o problema de calitate, de fond, care nu e de neglijat, fireste, avem si o mare, mare problema de “infrastructura”, de forme care sa incadreze si sa genereze un mediu propice.
@admin
mai bine ar fi tacut @Gheoghe T.
@ admin
Cred ca in toate este o problema de accent care se pune, si lesne se aluneca de la ceea ce este esential la ce este trecator. “Cautati mai intai Imparatia Cerurilor si toate celelelate se vor adauga voua“. Din pacate se pierde din vedere acest indemn si cautarile se indreapta spre forme mai mult sau mai putin lumesti, fie ele si de o actualitate evidenta. In aceste conditii, punctul 2 din scrisoarea de mai sus mi se pare esential. Asociatii crestine ortodoxe deja sunt, au fost si vor mai fi. Parintele care a scris aceaste randuri imi pare ca are cunostinta de modul de functionare al ortodoxiei din diaspora: “Avem nevoie să conlucrăm în această nouă strategie cu românii din diaspora dornici de o viață întru Hristos” – un lucru neimportant pentru voi, insa care cred ca ascunde ideea ca in tara nu se mai vede padurea de copaci, in timp ce cei plecati pe alte meleaguri sunt nevoiti sa redescopere ortodoxia in duhul ei autentic, dezbracata de obiceiurile straine ei.
Forma de existenta a parohiei in occident este asociatia, dar nu datorita ei se poate observa o inflorie a ortodoxiei pe meleaguri straine, ci datorita constientizarii fiecaruia in parte de rolul sau pe care il are in sanul Bisericii. In tara relatia crestinilor cu Biserica se reduce adeseori la prezenta la slujbe si la a da bani. Ori, omul trebuie sa simta ca poate sa faca si el ceva efectiv in Biserica, sa isi gaseasca o treaba pe masura darului si puterilor sale, sa se ofere in mod voluntar, jertfelnic. Preotii trebuie sa detecteze aceste nevoi sociale – dar nu numai-, si sa fie capabili sa implice credinciosii cu o viata activa in biserica. Si, atentie, nu numai intelectualii! Aceasta pentru ca s-a vazut cum si ei pot sa aduca un duh lumesc in sanul Bisercii si, cum lucrurile nu se potrivesc, apar tensiuni, aducandu-se chiar deservicii. Deci trebuie cautati oameni nu intelectuali, ci duhovnicesti. Ori, cel mai adesea acestia sunt marginalizati, uneori chiar printre fratii lor de credinta.
Sa nu uitam niciodata pe ce se cladeste Biserica! De aici sa pornim si de aici sa gasim solutii. Si cred ca omul duhovnicesc intotdeauna are solutii pentru prezent.
@ e.vi.
Se intampla cateodata sa ne ramana in minte niste fraze spuse de unii si de alti si mai apoi sa nici nu stim de unde vin si cat sunt de adevarate. Daca suntem aici este sa ne mai lamurim frateste unii pe altii. Important este sa ne apropiem de Adevar. Nu-ti face probleme asa mari. E bine daca ai inteles.
Inseamna ca e chiar vremea lui “scapa cine poate”:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2007/08/23/parintele-adrian-fageteanu-e-vremea-lui-scapa-cine-poate/
Si poate cineva le va spune si lor asta:
https://www.youtube.com/watch?v=WWIVAYOKrZs
http://www.ascorcraiova.ro/index.php/115-ascor-craiova-in-tabara-la-metocul-manastirii-oasa-la-gabud-in-judetul-alba
E timp pentru toate. Sau a fost.
Mulțumesc, Corina.
@ e.vi.
As dori sa-ti ofer totusi o usurare,Domnul spune:
“Şi dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec; căci n-am venit ca să judec lumea ci ca să mântuiesc lumea.
Cine Mă nesocoteşte pe Mine şi nu primeşte cuvintele Mele are judecător ca să-l judece: cuvântul pe care l-am spus acela îl va judeca în ziua cea de apoi. ”
Sfânta Evanghelie după Ioan ( 12,47 )
http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35&cap=12
@ doroteea
Am uitat sa-ti raspund cum trebuie la Ahh Sherlock,trebuia Ooo Doroti,eram intr-o pasa mai nefavorabila,doamna Holmes a plecat pentru 2-3 zile la Harrison Hot Springs cu toata compania la care lucreaza.Ce le-or face clientii,nu stiu .
Cit despre omul nostru ai dreptate,iar despre alta discutie,nu se poate lamuri aici,in nici un caz.
http://www.turatii.ro/wp-content/uploads/2010/01/Indicator-cadere-pietre-150×150.png
@s.h.
:)))
Sherlock_holmes
Mulțumesc pentru inima plină de înțelegere.
Da. Pe acestea le ştiam. Puteam chiar să le reproduc fără greşeală, însă mintea m-a dus la acel citat.Corina a văzut că nu se acorda cu textul evangheliei. Se vede că am trecut cu prea mare uşurință peste acel text când am citit evanghelia după Ioan. Se cerea înțeles iar eu am trecut peste el în viteză. Dar, iată că am fost taxat pentru asta. Cât de uşor ne putem încurca (când tocmai am ajuns să credem că ne descurcăm).
Doar pt. conformitate: “Voi judecaţi după trup; Eu nu judec pe nimeni. Şi, chiar dacă judec, judecata Mea este adevărată” (In. 8, 15-16).
@ e.vi si @Corina
In legatura cu a nu judeca. Iata ce spune Mantuitorul in predica de pe munte (Matei 7, 1-5)
1. Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi.
2. Căci cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura.
3. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, şi bârna din ochiul tău nu o iei în seamă?
4. Sau cum vei zice fratelui tău: Lasă să scot paiul din ochiul tău şi iată bârna este în ochiul tău?
5. Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.
Da. Acelea ne osândesc şi ne vor condamna.
Problema noastră nu stă în a cunoaşte acestea (că le cunosc în amănunt şi duşmanii cei mai înverşunați ai bisericii şi ai Mântuitorului), ci în a ne minți şi a jongla cu acest ,, Nu judecați, ca să nu fiți judecați”
Dacă e vorba de noi… apoi nu judecăm niciodată. Nu. Doar arătăm (paiul), doar avertizăm, explcăm, evidențiem, exprimăm un aspect…(în apărarea noastră) etc, etc, dar dacă e invers, adică ne avertizează semenul, ne explică… etc, etc, atunci este cea mai evidentă şi mai condamnabilă judecată. Judecata are procurori şi avocați. Ori Domnul spune Nu judeca. Acuza şi apărarea oare nu aparțin tocmai judecății? Juriştii o pot spune mai bine decât mine (dacă nu suferă de sindromul deformației profesionale). Nu ne imaginam cât bine stă în acest Nu judeca (niciodată şi în nici un fel)
Cu cât suntem mai iscusiți în finețuri, cu atât suntem mai abili în a face părtinire.
Sfântul Pavel,apostolul, spunea (nu citez, daor reproduc ce-mi amintesc), că puterea păcatului este legea.
@e.vi:
o aluzie, ceva..? Scuze, dar m-am simtit vizata.
Poti sa imi spui direct, no probl. Altfel, ma simt…judecata! 😉
“reprezentantii” BOR ar face bine sa stea mai aproape de Biserica si nu de alte organizatii si ii va lumina Domnul ce au de facut.
“caci ce însotire are dreptatea cu faradelegea? sau ce partasie are lumina cu întunericul? si ce învoire este între Hristos si Veliar? “
Imi pare rau ca s-a deviat de la subiect si se pune mai mult accentul pe judecata. Probabil ca totusi este necesar a se lamuri lucrurile cu privire la acest aspect, chiar daca aici nu este locul cel mai potrivit dar, cu ingaduinta admin, si a celor care sunt interesati mai mult de subiectul principal, am sa mai aduc cateva completari.
Asadar cand am spus ca “eu nu judec pe nimeni” este o fraza care o auzim mai mult in gura catolicilor, am avut in vedere si: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/07/29/papa-francisc-nu-judeca-preotii-homosexuali/
Acuma, privind citatele biblice, multumesc tuturor celor care le-au adus aici si prin care se mai pot lamuri niste aspecte.
As incepe cu ceea ce a spus Domnul (a se vedea exegeticus, com. 29): “Voi judecaţi după trup; Eu nu judec pe nimeni. Şi, chiar dacă judec, judecata Mea este adevărată“. Aici se vede foarte clar ca “Eu nu judec pe nimeni” merge impreuna cu “si chiar daca judec“, si as putea spune ca una fara alta nu se poate, tot asa cum Domnul are si fire umana si fire dumnezeiasca. Noi, daca ne oprim doar la “eu nu judec”, rupem fraza din context si putem sa ingaduim toate relele posibile, asa cum se vede in exemplul din articolul de mai sus. Pe de alta parte, folosind si citatele aduse de sherlock_holmes (com. 26) vedem ca Domnul spune: “nu eu il judec… ci cuvântul pe care l-am spus acela îl va judeca în ziua cea de apoi“. Pe scurt, nu Domnul judeca ci cuvantul care L-a spus El. Pentru noi asta ar insemna sa nu judecam oamenii, dar cuvintele care le spun, sa le vedem in lumina cuvantului lui Hristos, si daca merg in acelasi sens le acceptam, iar daca nu, nu trebuie sa le primim. Asadar, daca a zis Papa ca el nu judeca homosexualii, in lumina cuvantului lui Hristos nu putem accepta asa ceva. Pentru restul nu mai dau exemplu, caci sper sa vedeti si dumneavoastra.
32
Nu înțeleg cum v-am vizat pe d-voastră.
Toți judecăm. Eu am cle mai grave vinovății la acest capitol. Nu m-ați judecat. Vreau şi trebuie să scap de aceată povară cumplită. Mântuitorul nu degeaba a spus nu judeca. Tot răul lumii de aici ia proporții. Războiul dintre noi de aici î-şi începe activitatea, ca şi cel cu Dumnezeu, ca şi cel dintre state…
34, Corina,
Minunat. Inima îmi spunea că totuşi există în evanghelie (o ştiam, dar n-o găseam) afirmația Mântuitorului ,,Eu nu judec pe nimeni” Da ,,Voi judecați dupâ trup;Eu nu judec pe nimeni…” era bine să fi adus cele trbuitoare citatului biblic (evanghelia, capitolul şi versetul).
Da, cu îngăduința adminilor, şi a cititorilor cred că este de folos sa ne spunem părerea şi despre acest subiect care mi se pare deosebit de important pentru mântuire dar şi convețuire în socirletate.
Mulțumesc.
@e.vi:
iertati-ma, va rog! Sunt cam surescitata cu politica asta :). Eu pomenisem la un moment dat ceva de ‘deformatie profesionala’, si mai sunt si jurist! De-aici reactia.
Nu ca m-as fi suparat, dar vroiam sa stiu daca am ‘sarit din grafic’ cu ceva… E clar insa ca a fost o simpla coincidenta.
Nu cred ca trebuie sa va faceti probleme cu judecata. Personal nu am sesizat in comentariile dvs. decat bun simt si luciditate, nicidecum patima sau osanda. Sigur, fiecare dintre noi purtam luptele noastre…e inevitabil. Dar de jignit, nu m-ati jignit cu nimic, fiti linistit. Eu imi cer iertare pentru irascibilitatea asta nefireasca!
Doamne, ajuta!
Cred că ar fi de folos, cu acordul admin, să ne consultăm între noi, spre folosul nostru, în privința judecării şi a dicernământului. Cred că au fost destule subiecte de acest fel postate de admin, dar nu ştiu dacă şi opinii pe măsură. Cred că am îndrăzit prea mult însă.
Doroteea, dacă am pomenit de deformația profesională nu am făcut-o ca să vizez pe cineva de aici. Am un amic care m-a făcut să cad în păcatul acelei afirmații. Acolo e vorba de pea marele lui devotament şi dragoste pentru profesie. A recunoscut-o.
@ evi:
Noi am propune sa depasim acest blocaj si sa mergem cumva inainte, cu smerenie, cu precautie, cu realism si cu buna-credinta, pentru a apara si a ajuta Biserica.