PREMIERUL PONTA URMARIT PENAL DE DNA. Reactii, implicatii, comentarii. GUVERNELE SE SCHIMBA LA DNA IN REPUBLICA PROCURORILOR? “Domnule Victor Ponta, asa va trebuie!” CE A ALES IOHANNIS INTRE SERVICII SI CETATEAN? Cum trece in uitare RARINCA GATE

5-06-2015 31 minute Sublinieri

ponta-dna

Acum câteva zile urmăream o emisiune pe Trinitas TV. Era un interviu luat unui domn care fusese medicul patriarhului Justinian Marina şi care depăna amintiri cu controversatul (dar indubitabil marele, şi cu bune, şi cu rele) patriarh al BOR.

Domnul doctor povestea cum îl ajutase patriarhul într-un anumit moment dificil din punct de vedere profesional. Cum? Păi luase telefonul, apelase la un prieten- ministru adjunct al Sănătăţii şi…s-a găsit o rezolvare.

Nu am putut să nu mă abţin să mă gândesc că ceea ce era relatat ca o faptă bună făcută de patriarh, ar fi fost interpretat acum ca trafic de influenţă la nivel înalt, corupţie, etc. Nu am putut să nu am o fantezie amuzantă cu procurori DNA care, în urma emisiunii Trinitas să se auto-sesizeze, ba chiar să se prezinte cu un mandat de reţinere de 24 de ore la mormântul de la mânăstirea Radu Vodă al patriarhului nostru. Cum nu s-ar putea duce osemintele arhiereşti la „beciul domnesc”, să se dispună un arest la domiciliu- în cazul nostru, arest la criptă.

Dar fantezia mea îndrăzneaţă a continuat. Peste drum de cripta patriarhului Iustinian se găsesc alte oseminte- ale unui episcop grec, Nectarie de Eghina, canonizat ca sfânt de Biserica Ortodoxă, care tot face trafic de influenţă între Dumnezeu şi diverşi credincioşi care vin la el cu probleme. Credincioşii lasă câte o mită de un leu- doi lei, plus lista cu doleanţe şi…..sfântul le rezolvă.

Desigur în acest caz procurorii ar suferi de pe urma unei mari frustrări. Nici Dumnezeu, nici Sfinţii, nu pot fi chemaţi la DNA pentru că au o relaţie bazată pe trafic de influenţă, între Ei. Însă dacă cumva cineva cere sfântului Nectarie de Eghina să rezolve o promovare instituţională în România? Atunci s-ar intra în sfera de competenţă a procurorilor. Nu ar fi bine să se ceară mandat pentru ridicarea tuturor pomelnicilor? Cine ştie ce materiale acuzatoare s-ar găsi pe acolo?

Dincolo de glume- umorul nu s-a luat şi nu se va lua niciodată de la noi, oricât de triste vor fi vremurile ce ne vor fi date să trăim- asistăm toţi la nişte evoluţii politice cel puţin îngrijorătoare.

Hai să vedem care este starea de fapt:

1. Avem o clasă politică coruptă. Dar în acelaşi timp această clasă politică este periodic validată printr-un vot democratic, indubitabil.

2. Avem un Minister public care, de la un moment dat, a devenit brusc foarte activ şi a început o operaţiune de „curăţenie generală” la nivel naţional. De ce a început această „curăţenie”? Cine a ordonat-o? Iată întrebări fără răspuns.

3. Avem o mass-media care, cu rea-voinţă (să nu îi mai suspectăm de inocentă prostie, pentru că e vizibilă lipsa de inocenţă), confundă anchetele procurorilor cu deciziile definitive ale justiţiei şi le specuelază în aşa fel încât cine este „umflat” de DNA, este practic scos din politică şi din viaţa publică, chiar dacă se dovedeşte peste timp că nu ar fi fost vinovat.

4. Avem abuzuri vizibile din partea procurorilor şi a judecătorilor – folosirea arestului preventiv ca formă de tortură pentru obţinerea de declaraţii, denunţuri şi auto-denunţuri, sau pur şi simplu ca forme de intimidare şi de lichidare politică şi morală.

5. Avem instituţii care nu sunt suficient de mature politic. Parlamentul României este alcătuit din parlamentari care nu înţeleg miza fundamentală pentru ţară a instituţiei lor şi care practic subordonează, din calcule meschine şi politicianiste (unele de o iefteneală care provoacă chiar mila spectatorilor obiectivi), puterea Legislativului procurorilor.

6. Avem un preşedinte şters, care cel puţin pe mine nu m-a convins că ar fi mai mult decât marioneta unor cercuri de interese, reacţionând doar la impulsul acelora.

7. Avem partide politice care sunt pe de o parte dependente de grupuri mafiote organizate- în general consolidate în jurul primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, pe de altă parte foarte timorate de jidhadul acesta anticorupţie pe care, credeţi-mă pe cuvânt, îl înţeleg mai puţin decât îl înţelegem şi noi.

8. Avem o societate civilă inertă şi controlată de o mână de ONG-uri care, întâmplător sau nu, sunt controlate cam de aceiaşi oameni şi finanţate cam de la aceleaşi surse externe.

9. Avem o relaţie de vasalitate faţă de anumite puteri externe, mergându-se până acolo încât asistăm la spectacolul penibil în care primul-ministru, ameninţat cu urmărirea penală de procurori, scrie mesaje explicative nu poporului român, nici propriului său electorat, nici măcar propriului său partid ci….unor ambasadori.

Eu nu ştiu ce concluzie trageţi dumneavoastră, dar din punctul meu de vedere, România are un viitor foarte sumbru, indiferent de direcţia în care ne-am îndrepta privirile pline de speranţă…. Iar cine e fericit că procurorii le răzbună frustrările pe anumiţi politicieni dintr-o tabără sau alta, să nu uite că ţara în care procurorii fac şi desfac viaţa politică se numeşte dictatură, nu democraţie.

Ca să fie limpede, chiar și pentru cei care au făcut clasele 1-12 pe întuneric, mai mult pe pipăite, dosarul senatorului Dan Șova poate fi oricând trimis în instanță pentru a fi judecat.

Faptul că senatorii au votat împotriva arestării sale preventive nu înseamnă câtuși de puțin „obstrucționarea proceselor în justiție”, așa cum crede președintele Iohannis, epuizat pesemne de faptul că nu și-a putut face încă a cincea vacanță, din prima jumătate de an de când s-a trezit avansat de SRI la gradul de președinte al României.

Nu înseamnă nici că „atunci când este vorba de statul de drept, este din ce în ce mai greu de lucrat cu acest Parlament și această majoritate”, așa cum crede același președinte, confundând statul de drept cu adopțiile internaționale și Parlamentul României cu Oficiul Român pentru Adopții cu care, așa este, în ultimii zece-cinsprezece ani, a fost din ce în ce mai greu de lucrat în materie de exporturi de copii.

Și nu, nu înseamnă nici ceea ce spun cei din categoria lui Cătălin Predoiu, care declară că „votul iresponsabil al PSD în cazul Șova nu afectează doar dorința normală de dreptate a românilor, ci lovește în mod direct viitorul și bunăstarea lor”. Nu că Predoiu ar crede asta – nu are cum, știe ceva drept, cândva era un avocat bunicel. Spune ceea ce spune doar din disperare. Ar spune orice, ca să se salveze de un DNA care l-a agățat în dosarul „Gala Bute”, cu o notă de fundamentare semnată în afara legii.

Astfel fezandat, cu sfincterele larg relaxate, Predoiu nu face altceva decât să încerce o jalnică scăpare. Mizerabil! În cazul său, când îi va sosi ceasul, trag nădejde că parlamentarii îi vor încuviința arestarea, doar ca să nu se mai plângă de ei, cum că-s iresponsabili. Sunt sigur, dacă la votul pentru Șova au existat liberali care s-au împotrivit arestării sale, în cazul lui Predoiu vor exista unii care își vor exprima bucuroși acordul. Au trecut mai bine de două luni, de când DNA a eșuat în prima încercare de a obține aprobarea Senatului, pentru a-l priponi pe Șova.

Dacă grija ar fi fost înfăptuirea justiției consolidate și nu încălecarea legislativului de către gruparea SRI-DNA-ICCJ, senatorul ar fi putut fi foarte bine trimis în judecată până acum, de șapte ori, nu doar o singură dată. Nu acesta a fost, însă, scopul! Nu trimiterea senatorului Șova în judecată a fost miza, ci punerea lui în situația deja consacrată, aceea în care un ofițer SRI, travestit în anchetator DNA, să-i poată propune: “până discutăm și cu avocatul, poate aveți ceva să ne spuneți despre unii, despre alții, poate deveniți doar martor denunțător, nu inculpat, poate vreți, totuși, să vă duceți astăzi acasă”.

Sigur, nu este chiar ca-n anii `50, pe atunci mai întâi îți luai o rangă-n cap, nici chiar ca pe vremea Poliției Legionare și nici ca pe vremea Direcției a VI-a, Cercetări Penale, a Securității, dar nici departe nu-i. Mai important, însă, decât arestarea lui Șova, DNA a ratat un nou pas, unul important, în scenariul de subordonare de către Troika DNA -SRI-ÎCCJ a puterii legislative, cea mai importantă putere a statului, singura votată de către popor și cea care dă majoritatea care formează guvernul.

De bună voie și nesilit de nimeni, generalul Dumitru Dumbravă, șeful Departamentului Juridica al SRI, a declarat, într-un interviu elaborat, apărut în 30 aprilie 2015, că principalul Serviciu secret al țării se implică în Dosarele de corupție și nu numai pe întregul lanț al procesului juridic: de la informarea DNA sau a Parchetului cu privire la o infracțiune pînă la sentința definitivă, de cele mai multe ori pronunțată la ÎCCJ:

„Angajarea SRI în această luptă, până la urmă, de asanare morală a societăţii s-a făcut ca structură de suport a autorităţilor judiciare cu atribuţii în materie şi mă bucur că, în prezent, nivelul de încredere şi calitate a cooperării a atins o cotă de neimaginat într-un trecut nu prea îndepărtat. Saltul evoluţiei în acest demers a fost făcut odată cu adoptarea unui concept integrat în combaterea corupţiei, focalizând secvenţial instrumentele investigative pe toată lungimea lanţului trofic judiciar. Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze.”

SRI are drept principală misiune Siguranța națională și nu anchetarea și condamnarea celor corupți. Dacă n-ar fi așa, ar trebui să le spunem lucrătorilor SRI milițieni și nu ofițeri de informații.

A trecut deja o lună și ceva de la lansarea acestei afirmații incredibile în spațiul public. Politicieni, jurnaliști, magistrați, membri ai societății civile și-au exprimat revolta față de această recunoaștere fățișă, tupeistă, a implicării SRI în Justiție, față de asumarea publică de către SRI a rolului nefast de Poliție politică.

Nu s-a întîmplat nimic.

La lansarea cărții despre Istoria SRI, noul director, Eduard Hellvig, a încercat să dreagă busuiocul criticîndu-l pe Dumitru Dumbravă că n-a precizat, în chip, necesar, în limitele legii.
SRI n-a avut nici o altă reacție, generalul Dumitru Dumbravă n-a fost suspendat, nici măcar mustrat în careu, ca să nu mai spunem că domnia sa n-a catadicsit să vină în fața opiniei publice și să recunoască faptul c-a greșit neglijînd nuanțele necesare.

Cei loviți crunt de declarațiile lui Dumitru Dumbravă au fost – se înțelege- magistrații.
Imaginea lor de slujitori ai Justiției independente s-a dus dracului.

Cum să te mai pretinzi independent în sentințele date cînd un general din conducerea la SRI afirmă că ești controlat de SRI pe toată durata procesului?

Cum – repet – noua conducere a SRI n- a reacționat așa cum se cuvine la declarația iresponsabilă a celui care se ocupă chiar cu legalitatea Operațiunilor SRI, Uniunea Națională a Judecătorilor din România i-a trimis miercuri, 3 iunie 2015, o scrisoare președintelui Klaus Iohannis, prin care îi cere convocarea CSAT pentru discuta posibila implicare a SRI în Justiție.

Jurnaliști, politicieni, membri ai Societății civile i-au cerut același lucru Președintelui.

Într-un interviu acordat Adevărul.ro, Daniel Morar, membru al CCR, fost șef al DNA, a denunțat și el ca iresponsabile declarațiile generalului Dumbravă, de care SRI nu s-a delimitat nici acum, după o lună de Scandal.

De ce i s-au adresat toți lui Klaus Iohannis?

Nu numai pentru că președintele e al tuturor românilor și nu numai al celor care lucrează la SRI, dar și pentru că, în campania electorală, Klaus Iohannis s-a angajat că va fi un președinte al Cetățeanului ori de cîte ori Statul, înțelegînd prin asta instituțiile de forță, va încerca să-l strivească pe Cetățean.

Klaus Iohannis e faimos deja pentru încetineala cu care reacționează la cererile venite dinspre societate.

Pornind de aici, multă lume se aștepta ca scrisorii UNJR, Klaus Iohannis să-i răspundă peste vreo cîteva luni, dacă nu chiar peste cîțiva ani.

Ei bine, în chip cu totul și cu totul surprinzător, Klaus Iohannis a răspuns Scrisorii magistraților împotriva SRI la nici 24 de ore de la publicarea Scrisorii.

Joi, 4 iunie 2015, Klaus Iohannis s-a deplasat pe litoral a pentru a tăia panglica la un nou sediu al unei unități SRI – Centrul National Cyberint. Cu acest prilej, potrivit unui Comunicat al Administrației prezidențiale, Klaus Iohannis a avut numai cuvinte de laudă pentru SRI.

Să nu-mi spună mie cineva că noua clădire se dărîma, dacă nu-i tăia panglica președintele României, care s-a pozat surîzător cu conducerea SRI.

Dacă ar fi avut o cît de mică supărare pe SRI pentru implicarea în Scandalul Supravegherea Justiției, Klaus Iohannis ar fi evitat să se afișeze cu membrii conducerii SRI, conștient că asta are semnificația unui Hai sictir! drept răspuns la Scrisoarea magistraților.

Dar dacă chiar asta a vrut să arate public, grăbindu-se să meargă la o sindrofie de la care putea lipsi, deoarece nu cred că SRI nu putea să lucreze în noul sediu dacă nu-l sfințea cu prezența însuși președintele României?

Între SRI și cetățean, Klaus Iohannis a ales SRI-ul.

Nu mă miră.

Păi, cine l-a făcut Președinte?

Cetățeanul sau SRI?

În Scandalul Rarinca, mulți i-au cerut lui Klaus Iohannis, cel care jura românilor că va fi un președinte al cetățeanului și nu al Statului, care la noi înseamnă Sistemul, să intervină, fie și pentru a-și cere scuze celei care a fost victima abuzurilor comise de Trinomul SRI-DNA- ÎCCJ.

  • B1TV:

Ion Cristoiu: Sistemul i-a supus, înfrânt și păcălit pe Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu. În ce privește Sistemul, cu ce gînd a venit la Cotroceni Klaus Iohannis?

Într-o perioadă ”de punere la îndoială a Statului de drept sub pretextul Luptei împotriva corupției”, Ion Cristoiu a scris pe blogul personal un articol despre relația dintre președinții României și Sistem.

Astfel, jurnalistul scrie despre Ion Iliescu faptul că a fost de la început un supus al Sistemului deoarece, pentru că voia să fie lăsat în pace la Cotroceni, i-a dat acestuia mână liberă facă să orice dorea. ”Și sistemul a făcut ce a dorit în țara asta”.

Emil Constantinescu, la rândul său, și-a început mandatul de președinte decis să se ia la trântă cu Sistemul, dar l-a sfârșit declarându-se înfrânt de el.

Traian Băsescu a venit la Cotroceni decis să încalece Sistemul, fapt pe care l-a făcut. El a pus în fruntea instituțiilor de forță oameni descoperiți de el și promovați spectaculos. Totuși, în timp, Sistemul i-a scăpat de sub control.

În decembrie 2004, după cum scrie Klaus Iohannis în cartea Primul pas, Traian Băsescu l-a avertizat încă o dată în legătură cu puterea crescută a serviciilor secrete, dar, după cum susține tot Iohannis, nu s-a simțit deloc avertizat.

În opinia lui Ion Cristoiu, la un moment dat, Băsescu și-a dat seama că a fost păcălit pentru că Sistemul zicea precum președintele, dar făcea tot cum voia el.

Legat de afirmația lui Iohannis conform căreia nu s-a simțit deloc avertizat de ce i-a transmis Băsescu, Ion Cristoiu încheie articolul adresând o serie de întrebări: ”Ce înseamnă asta? Că știa acest adevăr? Că era și este convins că Sistemul n-are nici o putere? Că nu-l interesează relația cu Sistemul? În ce privește Sistemul, cu ce gînd a venit la Cotroceni Klaus Iohannis?”

Ion Cristoiu: SRI și DNA pregătesc o lovitură de stat

Ion Cristoiu a scris un comentariu pe blogul personal, după ce Victor Ponta a declarat la ieșirea de la DNA că i s-a comunicat că are calitatea de suspect în dosarul lui Dan Șova și că se află în conflict de interese pentru că l-a propus pe acesta în funcția de ministru.

”Punerea lui Victor Ponta sub acuzare nu m-a surprins. Surse bine plasate în cercurile Puterii – vorba jurnaliștilor americani – mă asiguraseră că premierul nu va supraviețui lunii iunie”, a scris Cristoiu.

”Că Victor Ponta va fi chemat la DNA vineri, 5 iunie 2015, puteam fi siguri după momentul de joi, 4 iunie 2015, cînd SRI a chemat pînă pe litoral rața mecanică Klaus Iohannis, printr-un dispozitiv de teleghidare, folosit la rațele de tablă de pe lacuri pentru a fi aduse la mal, pusă să învețe pe de rost un elogiu la adresa SRI și învîrtită cu cheița ca să măcăne un discurs”, a mai adăugat jurnalistul.

Cristoiu consideră că a fost nevoie de ”chemarea la ordin” a lui Ponta ”ca să vadă Populimea că Binomul SRI-DNA e Jupînul în țara asta”.

” Dacă Victor Ponta nu demisionează, parlamentari PSD, speriați de acțiunile în forță ale Binomului SRI-DNA, parlamentari UNPR, dacă nu chiar UNPR în totalitate, se vor grăbi să voteze Moțiunea de cenzură a Partidului Meu, zis și PNL.”, crede Ion Cristoiu.

”De ce nu face Binomul SRI-DNA mai subtil, mai inteligent, mai cu respectarea aparențelor? Păi ce, Securitatea ținea cont de subtilități? Puterea Binomului SRI-DNA, sprijinit de ÎCCJ, stă tocmai în loviturile de forță, în acțiunile ostentative, în sfidarea bunului simț, în călcarea huruitoare a normelor democratice. Frica e singurul mijloc de acțiune al sergenților majori mesianici. Și pe baza acestei frici, ușor de impus la un popor de mămăligari, Binomul SRI-DNA pregătește o lovitură de stat: Schimbarea Guvernului prin forța cătușelor”,este de părere Ion Cristoiu.

”În septembrie 1991, Guvernul Roman era schimbat cu ajutorul bîtelor agitate de mineri. În 2015, Guvernul Ponta e schimbat cu ajutorul cătușelor agitate de Binomul SRI-DNA”, a scris acesta în încheiere”.

Cine spune că începerea urmăririi penale faţă de Victor Ponta EXACT ACUM vine doar ca urmare a cercetărilor DNA este ori naiv, ori manipulator. Mai degrabă, aş spune, cum făcea acum trei ani Monica Macovei, că asistăm la derularea unei „lovituri de stat”! Vreau însă să ne întoarcem în timp şi să vedem dacă nu cumva Victor Ponta chiar merită să vadă cu ochii lui de unde îi vin necazurile de acum.

Prima chestiune vizează numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de şef al DNA. Ponta era în 2012 ministru interimar la Justiţie, iar Kovesi fusese deja trimisă la Bruxelles pentru a ocupa acolo o funcţie oarecare. Ca urmare a pactului cu Traian Băsescu, cei doi au decis ca unul să aleagă procurorul general şi celălalt şeful DNA. Consecinţa: Kovesi a fost chemată în ţară şi unsă şefa DNA, iar Tiberiu Niţu a fost numit procuror general.

În zadar l-a certat Crin Antonescu pentru această decizie, Victor Ponta zîmbea superior şi mîndru că, peste capul liberalilor, el participă la astfel de evenimente cruciale privind conducerea ţării! Ne amintim că acest moment a fost prima breşă în cadrul USL, mulţi analişti reproşîndu-i şi azi lui Crin Antonescu că nu a rupt atunci şi pe acest motiv alianţa dintre PSD şi PNL! Nu ştiu ce a crezut Victor Ponta atunci, că Laura Codruţa Kovesi îi va declara iubire, că va deveni protectorul său, că-i va cădea la piciore, dîndu-şi viaţa pentru a o salva pe a lui?

Ce-i spunea, de fapt, Crin Antonescu? În primul rînd că e imoral s-o numeşti pe Kovesi ca şefă a DNA, după ce ani de zile ai acuzat-o că e omul lui Băsescu şi că execută ordinele acestuia. Antonescu îi cerea să dea către electorat semnale de schimbare a felului în care este condusă ţara şi, implicit, a felului în care sînt numite persoanele în funcţiile de conducere importante! Mînat de la spate încă de pe atunci de pesedişti să candideze la prezidenţiale, Ponta a preferat să-i asculte pe aceştia şi să intre în conflict cu Crin Antonescu, grăbind astfel ruperea USL.

A vrut-o pe Kovesi la conducerea DNA? Iată că acum o are. A vrut să se convingă care este metoda ei de lucru? Iată că acum se convinge pe pielea lui. Toată lumea vede cu ochiul liber că începerea urmăririi penale faţă de Victor Ponta vine exact în ziua în care s-a depus moţiunea de cenzură a PNL, un demers sortit iniţial eşecului şi care acum, cu ajutorul DNA, începe să aibă o noimă. În acelaşi timp, scandalul Cazului Rarinca ajunsese atît de departe, încît scaunele Liviei Stanciu şi Codruţa Kovesi abia se mai ţineau în pioneze. Pe acest fond, era previzibil ca DNA să caute ceva spectaculos, astfel încît să domolească rostogolirea acestui uriaş bulgăre, or, cererea demisiei lui Ponta ca urmare a începerii urmăririi penale este o mană cerească, un subiect care va acoperi în întregime Cazul Rarinca în următoarele zile, poate chiar săptămîni, după care se va stinge de la sine.

Cineva ar putea să spună: adică ce voiai, domnule Spânu, să pună la DNA un cumnat sau un verişor pentru a-l proteja în faţa legii? Nici pe departe, numai că acum, indiferent de ce naiba o fi în dosarul acela al lui Şova, de ce rol şi rost o avea Ponta în acest caz, nimeni nu poate să creadă că felul în care este adus în faţa opiniei publice vine doar din cercetare! Şi spun asta pentru că, dacă Ponta are, într-adevăr, vreo vinovăţie, vine întrebarea: de ce aceiaşi procurori nu l-au anchetat încă de acum 7 ani pentru a împiedica numirea lui în mai multe funcţii ministeriale sau chiar aceea de prim-ministru? Nu cred o iotă în valoarea acestor acuzaţii, dar contează acest lucru pentru cineva? Ce, acum au descoperit faptele sale? Hai să fim serioşi!

Îmi displace felul acesta de lucru al DNA, în care, iată!, nişte „suspiciuni rezonabile” pot să arunce ţara într-o criză politică uriaşă, indiferent dacă Ponta îşi dă sau nu demisia! Dacă Ponta ar demisiona, PNL n-ar putea în veci să treacă vreun guvern prin Parlament, or, pentru a încerca, totuşi, acest demers, liberalii ar trebui să înceapă un val uriaş de racolări, în care vor fi folosite serviciile, se vor scoate din sertare toate dosarele, astfel încît numărul „trădătorilor” să fie suficient pentru a avea o majoritate pentru o „soluţie imorală”, ca să cităm din clasici. Dacă Ponta nu va demisiona, toată reţeaua de agenţi din străinătate a PDL, cea care a scos capul în timpul Referendumului din 2012, va deveni foarte activă şi vom vedea în zilele următoare ştiri de genul:„Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie că…”, „Le Monde zice că…”, „În New York Times se scrie că…”, în aşa fel încît să se creeze impresia că întreaga lume îl vrea pe Ponta la închisoare! Nu ştia însă Victor Ponta că această reţea de agenţi, bine plătită în cei zece ani de către regimul Băsescu, a rămas în adormire? Atunci de ce a tolerat ca ea să fie întreţinută în continuare din banii statului? Sau credea că ea va veni în genunchi să i se închine lui?

Şi ultima chestiune. Ce rămîne acum din toată voioşia lui Ponta, cînd arunca pietrele înspre PNL-ul vechi, cel cu ajutorul căruia a devenit prim-ministru, afirmînd, în acelaşi timp, că el conduce ţara tot în formula USL, arătînd toată recunoştinţa către Tăriceanu? El ştia că nu este aşa, însă s-a crezut pe cai mari, avînd în spate o majoritate confortabilă şi o relaţie bună cu cel care l-a bătut măr la prezidenţiale. Astfel de naivităţi se plătesc, fie că eşti vinovat sau nu! De aceste lucruri, n-aveţi grijă!, se vor convinge toţi cei care vor urma la guvernarea ţării! Mai devreme sau mai tîrziu.

Nu numai că nu mă bucur de situaţia creată prin acest nou scandal, ba chiar sînt îngrijorat că, şi sub conducerea noului preşedinte, DNA-ul utilizează aceleaşi mijloace de a influenţa viaţa politică (ceea ce este total în afara democraţiei). Însă ce-şi face omul cu mîna lui… Cînd se bucura pe stadion că l-a debarcat pe Crin Antonescu, pesediştii îi urau „La mulţi ani!”. Acum, îi va auzi şi pe adversarii săi urîndu-i acelaşi lucru. Dar în altă parte. De aceea, în sinea mea, îmi vine să-i spun lui Victor Ponta: „Aşa vă trebuie! V-aţi dat singur pe mîna oamenilor lui Băsescu”.

  • Observator Cultural:

Cristian Parvulescu: „Res publica“ sau „res judicata“

Chiar este România o republică? Nu în sensul formei de guvernămînt, ci în acela mult mai profund al locului fundamental al cetăţeanului în spaţiul public. Ce spaţiu mai putem rezerva res publicii (treburilor publice) într-o vreme în care problemele cetăţii sînt apanajul exclusiv al prinţului? Republica nu se opune monarhiei doar ca formă de guvernămînt, ci ca mod de organizare a guvernării: monarhia se reduce la puterea discreţionară a unuia singur, pe cînd republica presupune participarea celor mulţi. Şi dacă într-o republică virtuţile sînt esenţiale pentru a asigura impunerea egalităţii şi libertăţii cetăţenilor, într-o monarhie autoritatea şefului, ordinea şi tradiţia reprezintă baza sistemului politic. Ori, cît de republică poate fi România dacă un cetăţean oarecare poate fi arestat preventiv 191 de zile doar pentru ca a deranjat un puternic la zilei? Ce mai rămîne din aşa-zisa republică română după cazul Rarinca? Şi, mai ales, s-ar putea construi – în aşteptarea unor vremuri mai propice democraţiei – un adevărat republicanism în România? Sau căderea spre democraţia iliberală, pe care cazul Rarinca nu face decît s-o reliefeze, nu mai poate fi în nici un fel oprită?

Deriva democraţiilor, inclusiv a celor aşa-zis consolidate, spre forme iliberale (care nu mai respectă drepturile şi libertăţile individuale) şi postdemocratice (care mimează alegerile şi pluralismul) a adus modelul statului punitiv în actualitate. Din ce în ce mai multe studii constată faptul că, în ultimele două decenii, calitatea democraţiilor s-a deteriorat. Încet, dar sigur drepturile şi libertăţile au fost sacrificate, iar comparaţia istorică ce vine spontan multora în minte este cu perioada de tranziţie de la republica romană la imperiu. De aceea, nu cred ca ar fi greşit dacă am privi republicanismul prin prisma lui Cicero. În dialogul său De republica (Despre republică), Cicero, încercînd să definească cea mai bună formă de guvernare, observa că forţa republicii stă în rolul central al poporului. Dar populus (poporul) nu era o simplă reuniune de oameni, ci o reuniune bazată pe consimţămîntul cetăţenilor asupra modului în care se apărau drepturile şi interesele lor, atît cele comune, cît şi cele individuale. O astfel de republică pare astăzi o simplă iluzie. În locul republicii a fost instalat statul ca spaţiu al autorităţii necontestate şi necontestabile a unei minorităţi. În acest sens res publica a devenit res judicata: spaţiul public în care se realiza consensul social a devenit un loc al autorităţii absolute, a lucrului judecat, dar mai ales al celui care conduce şi judecă.

Principiul res judicata prezumă următorul aspect: ceea ce a fost decis de judecător este în mod obligatoriu şi adevărat, res judicata pro veritate habetur (lucrul judecat trebuie considerat adevărat). Însă principiului res judicata i se reproşează că nu ar fi decît o ficţiune juridică – şi politică, totodată –, prin care sînt protejate decizii contestabile. De aceea, cei ce critică principiul res judicata cred că prin autoritatea lucrului judecat se apără tocmai acele decizii ce lasă loc pentru îndoială şi dezbatere publică. Căci dacă o hotărîre dată într-un proces ar corespunde întotdeauna adevărului, atunci căile de recurs ar fi de prisos. De fapt, prin afirmarea principiului res judicata s-a încercat concilierea a două tendinţe opuse: pe de o parte, asigurarea stabilităţii şi prestigiului justiţiei, pe de altă parte, asigurarea unor garanţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor justiţiabililor realizată prin existenţa căilor de recurs, care afectează autoritatea lucrului judecat şi relativizează „adevărul“. Dar, odată ce este pus în discuţie un caz, este afectat întreg sistemul. Nu mai există certitudinea că sistemul este infailibil.

Or, tocmai asta s-a întîmplat ca urmare a acţiunii Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a cere anularea sentinţei definitive în ceea ce a devenit scandalul şi cazul Rarinca. După ce au clamat cu vehemenţă virtutea autorităţii lucrului judecat pînă într-acolo încît şi libertatea de exprimare putea fi limitată pentru a asigura „supremaţia justiţiei“, constatăm acum că apărătorii „justiţiei pînă la capăt” pun în discuţie o sentinţă definitivă. Prin depunerea unei contestaţii în anulare împotriva unei decizii definitive a Curţii de Apel Bucureşti, DNA nu a făcut decît să alimenteze şi mai mult dezbaterea despre lipsa de fiabilitate a sistemului.

Prin depunerea acestei contestaţii în anulare, autoritatea lucrului judecat este în mare măsură compromisă. În acest domeniu s-a operat pînă acum prin logică bivalentă, iar trecerea de la catalogarea discuţiilor publice privind o sentinţă definitivă ca atentat împotriva independenţei justiţiei la criticarea unei sentinţe ne duce spre un relativism juridic ce nu va rămîne fără urmări. Căci ori există autoritatea lucrului judecat, şi atunci o sentinţă este definitivă şi nu trebuie discutată, ori o sentinţă poate fi discutată şi atunci nu mai există autoritatea lucrului judecat.

Prin amploarea sa şi a mijloacelor mobilizate, scandalul Stanciu-Rarinca dovedeşte cît de firavă este, pînă la urmă, autoritatea lucrului judecat. Şi arată că desfăşurările juridico-politice ale cazului Rarinca riscă să afecteze poziţia politică de dominaţie pe care şi-o desăvîrşiseră – profitînd de incertitudinile instituţionale ale sfîrşitului de mandat prezidenţial al lui Traian Băsescu şi începutul celui al lui Klaus Iohannis – DNA şi aliaţii săi. Dacă decizia Curţii de Apel Bucureşti părea că dovedeşte că întărirea autorităţii judecătoreşti din ultima vreme foloseşte res publicii, recursul la procedura extraordinară de anulare a unei decizii definitive a unei instanţe, ca şi întregul dispozitiv pus în practică pentru a compromite public această decizie, arată cît de mult poate corupe puterea instituţiile ce scapă de sub controlul cetăţenilor.

Bedros Horasangian: De la Vasile Patilineţ la Vasilică Danileţ

Lumea politică românească este turmentată în ultimele zile de cazul Rarinca. Se solicită demisii, anchete, se răscoleşte în trecutul imediat, ies la iveală uluitoare informaţii despre matrapazlîcurile şi codoşlîcurile regimului Traian Băsescu. Mult hulit de o parte a lumii, mult iubit de o alta (nu ştim cîtă). A făcut, n-a făcut, se zic multe rele despre Traian Băsescu, dar admiratorii săi – în mare parte şi profitorii săi, să dăm nume, la ce bun? – o ţin langa cu statul de drept, independenţa Justiţiei şi Justiţia care a început să funcţioneze abia sub mandatele sale. Oare aşa este, aşa a fost?

A rămas ceva bun după anii de preşedinţie ai lui Traian Băsescu? Răspuns unic: NU! Pe zi ce trece, se conturează mizeriile comise, zîzania indusă nu doar în lumea politică, duşmăneala transmisă între diferitele părţi ale corpului social ce alcătuiesc poporul român. Aşa cum e el, cu bune şi rele, aşa cum sîntem, aici, laolaltă. Efortul lui Traian Băsescu de a subjuga toate pîrghiile puterii iese la iveală cu repeziciune după ce Klaus Iohannis a cîştigat preşedinţia României. Este limpede că va fi un altfel de preşedinte, dar tot atît de limpede este că maşinăria pusă la cale de Băsescu şi oamenii săi pentru a controla puterea din România încă funcţionează. Dintre cele trei puteri ale unui stat de drept care se controlează reciproc, cea judecătorească a scăpat de sub orice control. Şi se vede acum cu ochiul liber, pentru că teama şi frica induse nu doar infractorilor, ci întregii populaţii de DNA şi DIICOT, de ANI şi ANAF au ajuns la cote maxime. Nimeni nu e protejat de lege, oricine poate fi arestat pe baza unei „suspiciuni rezonabile“ – o ambiguitate care poate produce monştri prin interpretări abuzive – toată lumea stă cu frica în sîn. De ce ? Pentru că România a ajuns să fie condusă nu de preşedintele României, Guvernul României sau de Parlament, ci de instituţiile de forţă atît de dragi lui Traian Băsescu şi acoliţilor săi. Serviciile secrete i-au fost subordonate şi l-au servit cu supraobedienţă, DNA face agenda politică a României, activitatea ei principală. Arestul preventiv a devenit o armă de a ţine pe toată lumea într-o continuă teroare. Cine este următorul? Nu se ştie, ideea ar fi că nimeni nu poate sta liniştit. Că face ceva, că nu face, i se poate înscena orice. Oricui. Asta nu mai e justiţie şi stat de drept.

La urma urmelor, despre ce este vorba?

O cetăţeană română a petrecut trei luni în închisoare pe baza unei plîngeri penale cu suspiciuni rezonabile de arestare preventivă făcute de şefa Curţii Supreme a Magistra­turii, judecătoarea Lidia Stanciu. Apoi, cercetată penal, femeia a fost achitată de două judecătoare, care nu au reţinut nici un cap de acuzare. O eroare judiciară, s-ar zice, nu ar fi nici prima, nici ultima, pentru care plăteşte Statul român – contribuabilul –, şi nu procurorul care a instrumentat strîmb cazul sau judecătorul care a dat o sentinţă aiurea. Ştim bine cum sîntem obligaţi de CEDO să plătim fel de fel de despăgubiri pentru neregulile admise. Şi iată că o achitare în Justiţie devine un pretext pentru Direcţia Na­ţională Anticorupţie să ceară anularea sentinţei şi este deschisă o anchetă împotriva uneia dintre cele două judecătoare, pe motive/pretexte hilare. De aici, un întreg val de ieşiri la rampă, care, vorba românului: unde dai şi unde crapă.

Solicitarea demisiei Lidiei Stanciu de la şefia CSM-ului şi afirmaţiile publice ale unui membru CSM – un june imberb cu o deja frumoasă carieră prin tabloide (oare pe ce criterii şi mapă profesională este Vasilică Danileţ numit la 27 de ani judecător inamovibil, după doar trei ani de carieră la judecătoria Vatra Dornei?) – au înflăcărat taberele. Pro şi contra Laura Codruţa Covesi, şefa DNA-ului, ajunsă pe post de fac ce vreau eu, altfel vă spun Monicăi Macovei şi vă cheamă ambasada SUA la convorbiri şi lămuriri! E bine? Nu e bine. Noul scandal iscat de cazul Rarinca – femeia care a îndrăznit să ceară nişte bani datoraţi de fostul soţ (decedat) al Lidiei Stanciu – poate avea şi o parte pozitivă. Să ajungă de domeniul public toate dedesubturile şi abuzurile, ilegalităţile şi traficul de influenţă practicat de un sistem judiciar corupt, despre care nimeni nu are voie să spună nimic. De ce? Pentru că este atacată independenţa Justiţiei şi statul de drept, mereu clamat de susţinătorii fostului preşedinte, dar mereu încălcate, brutal şi fără jenă, de aceiaşi clamatori vocali ai unei dreptăţi care nu există încă în România.

După ce mi s-au furat bani şi lucruri personale la Miliţia din Oraviţa în 1985 – prietenul Sandu Vlad ştia toată povestea cu iz kafkian – pe un incident inexistent, dar bazat tot pe suspiciuni rezonabile, eu personal nu mai cred în Justiţia din România. Şi nici nu am încredere în ea. Orice e posibil. Asta nu mai e Justiţie şi stat de drept. Nici comunist, nici capitalist, nici european-democratic. Există, în mod cert, în sistemul judiciar oameni oneşti/ cinstiţi, dar sistemul e corupt şi funcţionează strîmb. Frica şi suspiciunile fac şi azi ravagii. Vasile Patilineţ, fost barosan (ministru în două rînduri) PCR, un apropiat al lui Nicolae Ceauşescu, care controla Securitatea la un moment dat şi i-a făcut dosarul lui Alexandru Drăghici, ca să fie dat în gît cu prilejul reabilitării – de faţadă – a lui Lucreţiu Pătrăşcanu şi mort într-un accident suspect pe vremea cînd era ambasador în Turcia, a fost unul dintre susţinătorii şi promotorii legii antiavort din România. Fata lui a murit exact în aceeaşi perioadă într-o operaţie de avort. Cum ar veni, una pe faţă, alta pe dos. Ieşirea la rampă a unui trepăduş de talia judecătorului Vasilică Danileţ, cu acuze şi suspiciuni la adresa judecătoarelor care au dat o decizie favorabilă în cazul Rarinca şi fitile băgate la adresa unor jurnalişti – care? cine? ce? –, este o simplă diversiune instrumentată de „organele abilitate“ ca pe vremea răposatului Preşedinte al României, Nicolae Ceauşescu. Fum deja. Dar de la Patilineţ la Danileţ mare lucru nu s-a schimbat. Şi totuşi, s-a schimbat. Aşteptăm însă cu emoţie evoluţia evenimentelor/dez­văluirilor şi confirmarea faptului că referendumul de demitere a lui Traian Băsescu a fost invalidat prin mijloace CSM cu totul ilegale.

Premierul Victor Ponta a postat în această dimineață pe Facebook, cu o oră înainte să ajungă la Direcţia Naţională Anticorupţie, că este foarte bine că PNL-PDL depun astăzi moţiunea de cenzură, arătând că într-un stat democratic european bătălia politică se duce în Parlament, nu la DNA sau pe siteuri.

“E foarte bine că PNL-PDL depun azi moţiunea de cenzură! Într-o ţară democratică europeană, bătălia politică se duce în Parlament (nu la DNA sau pe siteuri)! Majoritatea actuală este unită şi are proiecte importante de realizat în perioada următoare – Cod Fiscal, Legea Salarizării, etc.”, a scris Ponta pe Facebook.

La o oră după acest mesaj, şeful Guvernului a ajuns la DNA, însoţit de un avocat, declarând că a fost citat pentru ora 11.00, pentru a da declaraţii într-un dosar, fără a preciza despre ce este vorba.

Premierul Victor Ponta s-a prezentat vineri dimineata la DNA, iar procurorii au anuntat printr-un comunicat oficial ca “au dispus efectuarea urmaririi penale fata de Ponta Victor-Viorel”. Procurorii DNA il acuza pe Ponta de urmatoarele infractiuni: fals in inscrisuri sub semnatura privata (17 infractiuni); complicitate la evaziune fiscala in forma continuata; spalarea banilor. De asemenea, “procurorii au constatat ca se impune continuarea urmaririi penale fata de Ponta Victor-Viorel si sub aspectul savarsirii a trei infractiuni de conflict de interese, dintre care una in forma continuata (doua acte materiale) fapte aflate in legatura cu functia sa de prim-ministru al Romaniei“.

In comunicatul DNA se arata ca procurorul sef al DNA initiaza procedura de sesizare a Camerei Deputatilor, pentru formularea cererilor de efectuare a urmaririi penale fata Ponta Victor-Viorel, deputat, care in perioada in care se presupune ca a savarsit infractiunile de conflict de interese a indeplinit functia de prim-ministru. Presedintele Iohannis i-a cerut premierului demisia, dar Ponta a anuntat ca nu va demisiona din fruntea Guvernului. Ca urmare, soarta lui Ponta ca premier e acum la mana deputatilor.

Cele mai importante evenimente ale zilei in care DNA a inceput urmarirea penala a premierului Victor Ponta

Ora 13.25: Victor Ponta a anuntat ca nu-si va da demisia

Ora 13.07: Klaus Iohannis i-a cerut public demisia lui Victor Ponta

Ora 12:30 Premierul Victor Ponta a ajuns la Palatul Cotroceni

Ora 12.28: Citeste aici o reactie rapida: Viitorul lui Ponta in fruntea Guvernului e la mana deputatilor

Ora 12.00: Prima reactie a lui Victor Ponta pe Facebook dupa ce a iesit de la DNA: Situatia este clara din punctul meu de vedere. Politica nu se face la DNA, se face in Parlament!

Ora 11.50: In comunicatul DNA se arata ca procurorul șef al DNA inițiază procedura de sesizare a Camerei Deputaților, pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale față Ponta Victor-Viorel, deputat, care în perioada în care se presupune că a săvârșit infracțiunile de conflict de interese a îndeplinit funcția de prim-ministru.Ora 11.43: DNA a emis un comunicat oficial in care a explicat situatia lui Victor Ponta. Vezi comunicatul integral mai jos:

1.Procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de Ponta Victor-Viorel, la data faptelor avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel”, în prezent prim-ministru al României, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni)
complicitate la evaziune fiscală în formă continuată
spălarea banilor

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o parte însemnată din sumele obținute de către SCA „Șova și Asociații” de la cele două complexe energetice (Turceni și Rovinari) a fost destinată exclusiv interesului personal al lui Șova Dan-Coman și a persoanelor din sfera sa relațională.

La data 6 mai 2015, în contextul documentării, de către procurori, a aspectelor privind relațiile contractuale ale societății de avocatură SCA „Șova și Asociații, s-a dispus predarea, de către autoritatea fiscală competentă, a tuturor înscrisurilor existente privind actele de inspecție fiscală efectuate la Cabinetul de Avocat „Ponta Victor Viorel”.

În urma analizării înscrisurilor, în raport de probele ce fuseseră deja administrate în cauză, a rezultat următoarea stare de fapt:

La data de 30.08.2007, între SCA „Șova și Asociații” reprezentată de Șova Dan-Coman și Cabinetul Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel s-a încheiat o convenție de conlucrare profesională, având ca obiect conlucrarea celor două părți în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum și în alte cauze în care se va ivi necesitatea. Convenția s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată. În convenție s-a prevăzut că pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare, onorariile să fie încasate de societatea de avocați, iar avocatul Ponta Victor-Viorel să primească o sumă fixă de 2.000 euro, pentru care va emite o factură lunară.
Prin act adițional, începând cu luna aprilie 2008, s-a majorat la suma de 3.000 euro/lună onorariul avocatului Ponta Victor-Viorel.
Convenția de conlucrare s-a încheiat în luna decembrie 2008, moment în care Ponta Victor-Viorel a devenit ministru.
Pentru presupusele activități efectuate în conlucrare, avocatul Ponta Victor-Viorel a emis în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei.

Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societății de avocați SCA „Șova și Asociații” care a efectuat plata contravalorii lor după care le-a înregistrat în contabilitate. Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale, având în vedere că, în realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare. Șova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziție în privința oricăror acțiuni de orice natură care implicau societatea de avocați.
Ulterior, pe fondul unor controale fiscale, desfășurate în perioada mai-octombrie 2011, Ponta Victor-Viorel s-a înțeles cu Șova Dan-Coman ca acesta să întocmească în cadrul societății de avocați, rapoarte de activitate juridică, pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenția.

Întrucât specializarea juridică lui Ponta Victor-Viorel este dreptul penal s-a stabilit ca activitățile să vizeze asistența juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienții societății de avocați.

Astfel, în cursul lunii august 2011, s-au întocmit în fals, 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 – decembrie 2008.

Cele 16 înscrisuri falsificate de Ponta Victor-Viorel au fost tehnoredactate prin metoda „copy paste” după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfășurată de mai mulți avocați din cadrul SCA „Șova și Asociații”, avocați care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici una din activitățile respective, nici măcar în parte.
Ponta Victor-Viorel a folosit o parte din sumele obținute de la SCA „Șova și Asociații” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidențial situat în București.

În perioada 11.11.2008 – iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a mai beneficiat de foloase din partea societății de avocați, constând în transmiterea dreptului de utilizare cu titlu gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocați a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aprox. 6.000 lei/lună) și alte obligații către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societății de avocați.
Autoturismul a fost achiziționat de societatea de avocați SCA „Șova și Asociații”, la solicitarea expresă a lui Ponta Victor-Viorel.

Suspectului Ponta Victor-Viorel i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile anterior descrise, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

2. În aceeași cauză, procurorii au constatat că se impune continuarea urmăririi penale față de Ponta Victor-Viorel și sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de conflict de interese, dintre care una în formă continuată (două acte materiale)fapte aflate în legătură cu funcția sa de prim-ministru al României, având în vedere că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În calitate de prim-ministru al României, Ponta Victor-Viorel l-a desemnat pe Șova Dan-Coman, în luna august 2012, în funcția de ministru pentru Relația cu Parlamentul, în luna decembrie 2012, în funcția de ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, în luna februarie 2014, ca ministru interimar al Transporturilor și în luna martie 2014 ministru al Transporturilor, în condițiile în care Ponta Victor-Viorel a beneficiat în trecut de foloase din partea lui Șova Dan-Coman, constând în sume de bani (în total aprox. 250.000 lei) și dreptul de folosința gratuită a unui autoturism.
Probele administrate au relevat faptul că Ponta Victor-Viorel a beneficiat, lunar, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, de sume de bani cuprinse între 7.900 lei și 14.000 lei, în total 181.439,89 lei, în temeiul unei convenții fictive de conlucrare profesională în domeniul juridic încheiată între SCA „Șova și Asociații” reprezentată de Șova Dan-Coman și Cabinetul de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel, iar în perioada noiembrie 2008 – iunie 2009 a beneficiat în mod gratuit de dreptul de folosință al autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10, achiziționat de SCA „Șova și Asociații” în sistem de leasing financiar de la Romstal Leasing (rate în valoare de aprox. 6.000 lei/lună), iar ulterior, în luna iunie 2009, de sumele de bani reprezentând avansul și alte cheltuieli aferente contractului de leasing în momentul preluării acestuia de către Ponta Victor-Viorel, în total suma de 79.641,11 lei.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al DNA inițiază procedura de sesizare a Camerei Deputaților, pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale față Ponta Victor-Viorel, deputat,care în perioada în care se presupune că a săvârșit infracțiunile de conflict de interese a îndeplinit funcția de prim-ministru.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Ora 11.32:  Intrebat daca isi da demisia, Ponta a declarat: La DNA nu facem politica, politica se face in parlament

Ora 11.31: Victor Ponta a declarat la iesirea de la DNA ca este suspect intr-un dosar al lui Dan Sova: “Sunt suspect in cazul lui Sova pentru activitatea de avocat in 2007-2008 si pentru conflict de interese ca l-am propus pe Sova ministru

Ora 11.00: Ce a spus Ponta la venirea la DNA: “Domnul procuror Cheseru m-a chemat la ora 11,00. La final va spunem de ce si pentru ce” (Agerpres).

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a vorbit vineri seara, la Digi24, despre acuzaţiile aduse de către DNA premierului Victor Ponta. Jurnalistul a spus că, dacă cele 17 acuzaţii aduse primului ministru ar fi puse cap la cap, acesta ar putea primi cinci ani de închisoare cu executare. Jurnalistul este de părere că Victor Ponta, dacă ar fi un bărbat politic, ar trebui să demisioneze pentru a putea merge în faţa justiţiei. Pe de altă parte, a mai spus el, dacă acţiunea de urmărire penală se va dovedi insuficient fondată, adunci DNA va avea o mare problemă de credibilitate.

„Nu mă aşteptam. Dosarul domnului Şova, în care este acum acuzat domnul Ponta, nu e un dosar nou care i s-ar fi deschis domnului Ponta în ultimele două săptămâni. E un dosar vechi de ani de zile acesta al domnului Şova. În tot acest timp, nu am auzit pronunţat oficial de către procuratură numele domnului Ponta. Au existat supoziţii jurnalistice despre legătura Ponta – Şova, dar oficial – niciodată. După o asemenea tăcere în acest caz, într-o singură zi avem plăcinta asta – că e o plăcintă cu 17 acuzaţii pentru fals în înscrisuri, uz de fals, evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani. Dacă le punem cap la cap cam ies vreo cinci ani, pe puţin, cu executare, a spus Cristian Tudor Popescu.

Pe de altă parte, jurnalistul a mărturisit că i se pare ciudat că, având în vedere vechimea dosarului lui Dan Şova, i se pare ciudat faptul că numele lui Victor Ponta nu a fost menţionat niciodată până acum. „Numai judecătorii pot decide cât este adevărat şi cât nu în aceste acuzaţii. Dar mi se pare ciudată această neliniaritate, această prăbuşire a unui dosar de dimensiunile astea în cazul Şova, vechi de aproape trei ani, în care, până acum, nu s-a spus nimic despre Victor Ponta”, a afirmat el.

Acum, ce face domnul Ponta? Domnul Ponta nu îşi dă demisia şi asta nu mă surprinde absolut deloc. Era firesc, atâta vreme cât, în cazul plagiatului ordinar devoalat acum trei ani, a avut un obraz foarte gros, a făcut urechea toacă şi a mers înainte. Nu a avut niciun pic de demnitate în acel moment. Ar fi trebuit să îşi dea demisia atunci. Dacă atunci nu şi-a dat-o, în faţa acelui moment ruşinos, credeţi că o să-şi o dea acum? Nici vorbă! E foarte antrenat la capitolul ne-simţire domnul Ponta”, a comentat Critian Tudor Popescu.

El a vorbit şi despre contradicţia pe care a sesizat-o în comportamentul premierului care, pe de o parte spune că e nevinovat şi că va demonstra acest lucru, iar pe de altă parte se fereşte să meargă în faţa justiţiei pentru a-şi demonstra nevinovăţia. „Dar comite un fault logic. E o contradicţie între ce face şi ce spune. Păi trimite scrisori ambasadelor şi socialiştilor europeni şi puterilor mondiale, în care spune că poate să demonteze toate aceste acuzaţii, că nu e vinovat de nimic, toate sunt demontabile. Da, numai că nu le poate demonta decât dacă se duce în faţa justiţiei. Atâta vreme cât face apel la Parlament să îl judece, cum se potriveşte asta cu asigurările pe care le dă socialiştilor europeni că nimic nu e adevărat şi că poate demonta tot? Poate demonta totul cu ce? Cu Parlamentul? Cu Tăriceanu? Cu asta poate demonta?”, a spus jurnalistul.

Dacă acţiunea de urmărire penală se dovedeşte insuficient fondată, DNA va avea o problemă de credibilitate

E bine că justiţia din România, DNA-ul, parte a mecanismului judiciar din România, nu are vreo ezitare în a porni o astfel de acţiune de urmărire penală împotriva cuiva, chiar dacă este premier. Se va vedea cât de îndreptăţită este acţiunea, dar e bine. În schimb, dacă această acţiune se dovedeşte insuficient fondată, adunci nu putem să nu spunem că DNA nu are o mare problemă. DNA o să aibă o problemă de credibilitate foarte mare dacă acest domn poate demonta acuzaţiile, aşa cum pretinde, a spus jurnalistul.

Domnul Ponta ar trebui, dacă ar avea demnitate, dacă ar fi un bărbat politic – ceea ce nu a fost niciodată – ar trebui să spună: „Da, domnule, îmi dau demisia şi voi demonstra că e un proces politic, că e o comandă politică împotriva mea – cine o dă nu ştiu -, dar voi demonta toate acuzaţiile şi pentru asta îmi dau demisia. Aşa ar proceda un bărbat politic. Domnul Ponta spune: „Sunt nevinovat, dar mă ascund după gard, nu ies în spaţiul liber”. Ăsta este demersul ilogic al domnului Ponta în acest moment”, a conchis Cristian Tudor Popescu.

Singura posibilitate de a iesi repede din actuala situatie este demisia primului ministrul, a declarat vineri seara presedintele Klaus Iohannis, intr-un interviu acordat postului national de televiziune. Seful statului a caracterizat ca “inadmisibil” cazul in care o tara are un premier invinuit pentru fapte de coruptie si si-a exprimat speranta ca nu va ajunge la situatia de a-l suspenda pe Victor Ponta, in cazul in care Camera Deputatilor isi da avizul pentru inceperea urmaririi penale, si ca acesta va demisiona.

Iohannis a afirmat ca este o “coincidenta” faptul ca solicitarea DNA vine in aceeasi zi in care PNL a depus o motiune de cenzura, dar recunoaste ca acest lucru va influenta modul in care se va efectua votul in Parlament.

“In general cred ca lumea va tine seama de aceasta evolutie. Nu putem face abstractie de ce s-a intamplat azi la DNA, e un lucru care are si va avea urmari profunde in politica romaneasca”, a argumentat el.

HotNews.ro a transmis LIVE TEXT cele mai importante declaratii ale sefului statului

Despre Victor Ponta

  • Este o situatie nemaintalnita, cu o greutate politica deosebita. Faptul ca premierul e acuzat de faptul penale ne pune intr-o situatie, pe noi ca si tara, care trebuie gestionata repede si bine
  • E inadmisibil ca o persoana invinuita sa fie premier
  • Romania in acest moment nu isi permite o criza politica
  • Am solicitat premierului demisia
  • Este singura posibilitate de a iesi repede din aceasta situatie, evident prezumtia de nevinovatie functioneaza insa in politica lucrurile nu sunt chiar asa simple
  • Un politician cu o functie foarte inalta, acuzat, oriunde in lume isi da demisia pentru a nu periclita imaginea tarii
  • Mi-a spus ca se va gandi, se va sfatui probabil cu colegi din partid si va lua in consecinta o decizie
  • Eu cred si sper ca decizia sa fie demisia
  • (Intrebat cum comenteaza declaratia premierului, care a spus ca nu va demisiona) Aceste declaratii la fierbinte trebuie preluate cu o anumita rezerva
  • Sunt convins ca e nevoie de o zi sau doua in care lucrurile se decanteaza si sper ca saptamana viitoare sa avem un deznodamant al acestei etape
  • Orice s-ar intampla situatia e delicata, complicata
  • Cu siguranta luni, cand am invitat liderii partidelor la consultari, vom aborda si aceasta chestiune
  • Eu am inteles din comunicarea DNA ca se solicita permisiunea pentru inceperea urmaririi penale, in cazul in care se accepta se intra in faza de urmarire penala care permite actiuni si din partea presedintelui
  • (Il veti suspenda?) Sper sa nu ajungem pana acolo. Prima optiune pe care o vad ca cea mai buna e o demisie a guvernului care ne pune intr-o situatie inedita de a avea alt guvern dar criza nu ar fi una profunda
  • (Aveti un mesaj pentru parlamentari?) Solicitarea mea e intotdeauna extrem de simpla: cand se cere incuviintarea urmarii penale trebuie data aceasta incuviintare, parlamentul nu poate sa judece o speta de o asemenea natura
  • (Ati mai discutat cu cineva in afara de Ponta?) Nu, nu am discutat si cred ca abia luni voi avea ocazia si nici nu caut mai repede ocazia sa discut cu ceilalti lideri politici
  • (Ce efecte va avea aceasta situatie in plan extern?) Situatia va genera o problema majora de imagine pentru Romania. Astfel de situatii invariabil au repercusiuni asupra imaginii Romaniei, se va crea temerea unei instabilitati politice si un mare semn de intrebare, cum e posibil ca premierul sa fie o persoana acuzata de fapte penale
  • Eu cred ca vom gestiona bine criza, dar avem si vom avea daune de imagine pentru Romania. E regretabil
  • (Cum veti lucra cu un premier pus sub acuzare?) Sper sa nu fiu in aceasta situatie
  • (Ce urmeaza in cazul unei demisii?) Consultari cu partidele si nominalizarea unui premier.
  • Persoana nominalizata va evalua pe ce majoritate se va baza. Acum e un pic devreme sa discutam despre aceste lucruri
  • (Catalin Predoiu ramane nominalizarea pentru premier?) Eu tind sa imi pastrez si sa imi indeplinesc promisiunile
  • Exista in constituie faza de consultare a partidelor, care in anumite perioade aduc la consultari pur formale
  • Eu chiar vreau sa consult partidele, sa aud optiunile lor, si in functie si de asta voi face nominalizarea dar optiunea mea e in general destul de bine cunoscuta

Despre motiunea de cenzura

  • Este clar o coincidenta ca in ziua in care PNL depune motiune DNA solicita procedura de urmarire penala impotriva premierului
  • Daca acest fapt va influenta sau nu modul cum se va vota, eu tind sa cred ca va influenta
  • In general cred ca lumea va tine seama de aceasta evolutie
  • Nu putem face abstractie de ce s-a intamplat azi la DNA, e un lucru care are si va avea urmari profunde in politica romaneasca
  • Eu consider ca parlamentarii sunt politicieni destul de bine orientati care isi dau seama cand e important sa actioneze politic corect
  • Acum acest parlament va avea sansa sa arate ca totusi intelege ce asteapta alegatorul de la un parlamentar
  • Astept o decizie pragmatica si corelata cu situatia politica

Despre atacurile impotriva Justitiei

  • Noi suntem intr-o faza foarte intensa de lupta anticoruptie, care arata ne place, nu ne place, ca foarte multi politicieni fie sunt acuzati, fie dovediti de coruptie. E o situatie ingrijoratoare, ne dam seama cat de multi politicieni au fost in situatia de a fi pur si simplu corupti
  • Banuiesc ca in continuare sunt unii politicieni care au ceva de ascuns si atunci apar anumite reactii de panica, altfel nu cred ca putem sa le clasificam
  • Pe masura ce lupta devine mai profunda si mai alerta, exista o reactie nu pot sa spun din partea clasei politice, ci a unor politicieni care se simt poate vizati
  • E o reactie pe care putem sa o intelegem, la nivel uman, dar nu pot califica decat ca gresita
  • Dar pana la a schimba Codul Penal e cale lunga si nu accept
  • Eu contez pe intelepciunea unei majoritati sa inteleaga inclusiv mesajul meu ca nu se poate schimba acum legislatia
  • Am spus-o si pot sa o repet, daca aceste modificari s-ar adopta, nu le voi promulga
  • (Despre Laura Kovesi si Livia Stanciu) Imi mentin increderea in institutiile mentionate, ICCJ, DNA, in general trebuie sa recunosc ca am multa incredere in justitia din Romania
  • Daca unii senatori au anumite nelamuriri, exista cai foarte formale prin care pot cere clarificari
  • A fost o initiativa nefericita (ca Tariceanu) sa imi scrie mie o scrisoare deschisa, Constitutia mentioneaza ca CSM e garantul independentei justitiei
  • Este gresit dupa pararea mea ca pornind de la speta foarte concreta sa se acuze pausal persoane din conducerea sistemului judiciar sau sa se puna sub semnul intrebarii activitatea acestora
  • Daca exista probe CSM le va analiza si va da un verdict
  • (Despre acuzatia ca se implica prea putin) Eu cred ca dau mesaje destul de ferme de sustinere a justitie, cred ca atunci cand se impune dau mesaje destul de clare
  • Si azi am cerut demisia primului ministru
  • Ce nu fac e sa vorbesc foarte mult, sa arunc in spatiul public anumite acuzatii care pe urma nu pot fi dovedite
  • Nu imi place sa fac spectacol politic, dar cand cineva calca gresit fiti sigur ca voi fi printre primii care atentioneaza acest lucru

Despre relatia Justitiei cu SRI

  • Daca CSM imi solicita sa mediez cu siguranta ca o sa o fac dar deocamdata CSM nu mi-a solicitat o astfel de interventie si nu am niciun fel de date care sa arate ca SRI s-ar fi implicat peste limita data de lege in procesul de justitie
  • Daca cineva are dovezi concrete ar face foarte bine sa mi le puna la dispozitie,  dar vorbim de lucruri clare, nu anumite afirmatii care se fac in talk show la televizor
  • (Despre declaratia privind monitorizarea unui caz de coruptie pana la decizia finala) De cand sunt eu presedinte astfel de chestiuni nu au fost discutate in CSAT
  • Daca  CSM sesizeaza presedintele, eu sunt foarte deschis sa vedem cum se poate analiza si verifica
  • Interesul meu e sa nu existe dubii in aceasta speta

Despre votul romanilor din diaspora

  • Este clar ca toata lumea are dreptul la vot si el trebuie garantat si prin logistica
  • In noiembrie 2014 am avut foarte multe situatii in care oamenii nu si-au putut exercita dreptul la vot
  • Am promis ca voi avea grija sa nu se mai intample asa ceva si trebuie modernizata legislatia
  • Mi-as fi dorit sa avem un progres mai rapid in parlament. Am discutat cu partidele politice si lucrurile se misca
  • Daca vom avea sau nu o lege pana la sfarsitul sesiunii urmatoare vom vedea, eu sper ca voi reusi sa conving parlamentarii

Despre comunicarea publica si criticile impotriva sa

  • E un lucru natural, oamenii asteapta schimbari rapid, acum sa se schimbe parlamentu, acum sa avem o schimbare
  • Cateodata lucrurile se pot schimba repede, dupa alegeri am rezolvat rapid problema creata de martea neagra
  • Sunt insa situatii in care schimbarile nu se produc repede
  • Parlamentul se schimba cand sunt alegeri, asta e procedura
  • Inteleg ca sunt oameni care vor sa se schimbe multe legi, si eu imi doresc acelasi lucru dar trebuie sa intelegem ca pentru asta e nevoie uneori de rabdare
  • Nu am uitat nicio promisiune
  • Si eu si votantii mei avem nevoie de un pic de rabdare

dna-bilant-iohannis-kovesi-stanciu-ponta-cazanciuc

Legaturi:


Categorii

1. DIVERSE, Articolele saptamanii, Justitie, Razboiul impotriva Romaniei, Servicii secrete, Stat politienesc, Tradatori si lichele

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

37 Commentarii la “PREMIERUL PONTA URMARIT PENAL DE DNA. Reactii, implicatii, comentarii. GUVERNELE SE SCHIMBA LA DNA IN REPUBLICA PROCURORILOR? “Domnule Victor Ponta, asa va trebuie!” CE A ALES IOHANNIS INTRE SERVICII SI CETATEAN? Cum trece in uitare RARINCA GATE

  1. da, o lovitura de stat, dau nu a SRI-DNA, ci PRIN SRI-DNA.

    Intrebarea e: A CUI lovitura de stat? CINE, de fapt, vrea sa preia puterea in statul roman? Vedem slugile, dar nu se vede stapanul.

  2. Să dai jos un premier pe care nu mai prididești a-l acuza de corupție în exercițiul mandatului pentru niște fapte (să vedem dacă le și probează) comise acum 7-8 ani ca avocat, nu pentru că ar guverna prost/hoțește, demonstrează cât de impotent politic ești și cât de performante sunt, în realitate, serviciile de informații.

    http://www.ciutacu.ro/articol/semnalmentele-unei-executii-politice/

  3. Citeam undeva pe la inceputul anului cum ca stapanu’ american urmeaza sa se instaleze comod pe plaiurile noastre mioritice in eventualitatea unei confruntari cu rusii. Drept pentru care va schimba vechile garzi cu unele noi, curate, cinstite si intru totul devotate. Cat despre premierul agreat, ar fi doua alternative – Ponta, daca se va da pe brazda, sau Basescu. Gurile rele spun ca la vizita din state ar fi aflat presedintele cum sta treaba cu premierul. Daca ma gandesc la rautatile astea, citite mai demult, parca nu ma mai simt ca in zona crepusculara.

  4. @Carmen:

    doua intrebari (pt ca eu tot nu sunt pe deplin lamurita, iar daca incerc sa caut de una singura raspunsuri ajung la concluzii care imi ridica parul maciuca in cap): 1. ‘vechile garzi (Basescu si gasca) au fost si ele devotate si au jucat asa cum le-a fost cantat. Ce, exact, reclama un devotament ‘mai mare’, pe care, sa inteleg, nu l-ar fi obtinut stapanul american de la vechea garda? 2. cand spui ca garzile noi sunt ‘curate si cinstite’ glumesti? Intreb serios, nu ironic. La un moment dat si eu m-am gandit ca vor sa preia o ograda ‘curata’ in care cuceritii sa abandoneze naravurile orientale si sa presteze disciplinat in slujba noului stapan. Da, numai ca nu pricep cum poate fi atins acest obiectiv prin mijloace la fel de corupte ca cele pe care cica le-ar combate? Pt ca suntem cu totii de acord ca asta nu se cheama ‘justitie’ si ‘dreptate’, ci intimidare si totalitarism sri-st.

    Ce inseamna sa se dea Ponta pe brazda? Ce anume nu putea stapanul obtine de la cei vechi si vrea sa obtina de la cei noi printr-un deplin devotament? Astept sugestii/opinii/reclamatii:), pt ca, repet, daca incerc sa imi dau singura raspunsul intru in cea mai crepusculara dintre zone.

  5. @doroteea
    Se cheama security cooperation si presupune, din punctul de vedere al SUA, consolidarea statelor fragile. Cu alte cuvinte, pastrarea orientarii pro americane a statelor vizate de mecanism si blocarea influentei tertilor neaveniti. Era o analiza RAND pe tema asta care descrie procedeele. Unul din cele mai eficiente presupune recrutarea de lideri, formarea si plasarea lor in functii cheie.

  6. “Marele defect al PSD este forța sa politică, mult prea mare pentru a fi pe placul oricui vrea să dirijeze lucrurile în România. PSD-ul are un electorat constant, de multe milioane de votanți, putere organizatorică, rădăcini solide în teritoriu, numeroși susținători cu bani (indiferent că sunt numiți „baroni” sau „oligarhi”), și deci o anumită autonomie. Ne place sau nu, PSD este (încă) singurul partid solid, cu bază de masă, din România (nu va mai fi multa vreme… DNA, instituția prezidențială și alte forțe mai puțin vizibile îl vor demonta treptat). Or, un atare partid constituie un risc major pentru politicile construite peste granițe, el putându-se lesne replia în strategii naționale/naționaliste neconvenabile pentru marii actori strategici. Din nou, Ungaria, Turcia și chiar Bulgaria atestă clar că mișcări politice solide pe plan intern constituie obstacole pentru aplicarea lină a directivelor SUA, NATO sau UE”. http://www.activenews.ro/prima-pagina/De-ce-SUA-si-NATO-nu-puteau-accepta-ORICE-rezultat-al-alegerilor-prezidentiale-80635

  7. @enkidu

    daca ‘orientarea pro-americana si blocarea tertilor’ ar avea ca obiectiv strict securitatea n-ar fi mare lucru. Din pacate miscarea vine la pachet cu atacurile impotriva Bisericii, impunerea ssm (cu corolarul ei evident: adoptiile), educatia sexuala ultra-precoce si stergerea constiintei identitare nationale. Nu stiu de ce – si asta mi se pare de fapt ingrijorator – ‘securitatea’ este inteleasa (si) in acesti termeni, desi pana acum vreo 10-15 ani nu avea legatura cu astfel de lucruri si era privita in termeni de cooperare militara si politca externa – asa cum este de altfel si firesc.

    Stiu ca suna conspirationist ca *#$%, dar nu mai cred deloc ca mizele de putere ale sec. XXI sunt mize ‘geo-politice’, de resurse sau mai stiu eu ce. Si ASTA este de fapt marea schimbare de paradigma incepand cu 2001 (marea schimbare vizibila, vreau sa zic). Un cu totul alt tablou apare la suprafata, si apare in mod oficial, asta e culmea. Miza evidenta nu mai este cea economica, ci pur si simplu individul. Care trebuie schimbat in insasi esenta lui, intr-un mod cat mai direct si agresiv. Si astea sunt, de fapt, ‘semnele vremurilor.’ Stiu ca nu spun nimic nou pana la urma, si ca asta e de fapt alarma pe care chiar site-ul pe care scriu acum o da de ani buni incoace. Lucrurile insa s-au precipitat atat de tare incat pur si simplu nu ma dezmeticesc, nu-mi vine sa cred…

    Cand i-am mai auzit si pe Iohannis si comisarul lui peste astazi cu ‘traim vremuri interesante’ si ranjind semnificativ, ce sa zic, am ramas masca de uimire: astia nici nu se mai ascund! :))

  8. @doroteea:

    e vorba nu numai de guvern, ci de intreaga clasa politica romaneasca http://www.argumentesifapte.ro/2014/11/17/cheia-geopolitica-a-alegerilor-prezidentiale-din-romania/

    (sa nu trecem cu vederea nici istoricul relatiilor Ponta – fmi si nici simpatiile premierului fata de Rusia sau China.)

  9. @ dorotheea

    Miza e simpla, zic eu: in Romania, exista un singur partid de masa, care are si in teren, acoperire. Este vorba de PSD. Asta e o realitate pe care americanii o cunosc. Practic, PSD este singurul partid care ar putea miza, oricand, pe 40%, ceea ce este un pericol. E un pericol pentru ca PSD, la o adica, poate folosi acel 40% pentru a trece anumite legi, pentru a vota anumite dezafilieri…

    In plan social, doar Biserica poate organiza mari mase de oameni in anumite scopuri. De unde si legatura.

  10. Mihai S.

    Are sens ce spui. Da, posibil sa fie doar asta. Eu mai cad uneori, admit, in ‘speculatii metafizice’ 🙂 Desi, cine stie, nu-i exclus ca ambele variante sa fie reale…

  11. @ Mihai S

    …in plan social, doar Biserica si SRI… via social media.


  12. Ilie Serbanescu despre cazul PONTA-DNA… de medialert

    Ilie Serbanescu despre factorul principal, ignorat, in cazul PONTA-DNA: PUTERILE STRAINE care dicteaza in COLONIA ROMANIA

  13. Şi un gând despre Ponta.
    Ponta e un prost. Şi nu pentru că ar fi un premier prost- chiar şi adversarii nu au ce să îi reproşeze guvernării lui decât plagiatul şi autostrăzile, nici pentru că nu îşi dă demisia (ar fi fost o mega-prostie să şi-o dea).
    E un prost pentru că a crezut că el va scăpa. Că dacă va face concesii sistemului impus de afară României, va fi acceptat ca tovarăş de drum, va fi lăsat în pace. Exact ca Guţă Tătărăscu în 1946….
    Numai că Ponta nu a înţeles de ce a pierdut, de fapt, alegerile din noiembrie 2014. Le-a pierdut pentru că le câştigase.
    Un lider politic susţinut de un singur partid, care ia 40 la sută din primul tur al alegerilor prezidenţiale, în timp ce adversarul său principal, susţinut de două partide, abia răzbeşte un 30 la sută, este un lider puternic.
    Or, şi Ponta trebuia să vadă lucrul acesta, efortul care se duce de către anumite cercuri de interese (externe, să o spunem pe nume) este acela de a distruge orice centru de putere- pentru că puterea înseamnă, înainte de bani, autonomie.
    E greu să impui unui preşedinte sau guvern care au o majoritate confortabilă în spate, tot ceea ce doreşti tu. Avem un caz chiar în vecini: Viktor Orban- atâta timp cât are ţara în spate îşi poate permite să fie cu adevărat conducător de ţară.
    Cea mai mare frică a hegemonului este ca în România să existe guvernări stabile, coerente, populare. Spaima cea mai mare este faţă de partidele şi structurile politice care (cum? cât de legal? asta e altă discuţie) au prins rădăcini în aceşti 25 de ani.
    De aceea dacă privim acţiunile “justiţiei” (pentru mine procurorii pot fi consideraţi “justiţie” doar atunci când privilegiile lor vor fi acordate şi avocaţilor) vom vedea că ele vizează toate nucleele de putere din România. Nu e un jidhad ideologic- pentru că nici nu sunt ideologii la noi. Este pur şi simplu lichidarea oricărei structuri de rezistenţă în politica şi societatea românească.
    Pentru că….Doamne fereşte ca România, portavionul sud-est european al hegemonilor, să aibă resursele să…schimbe barca.
    Ce se va pune în loc? O armată de clone ale lui Iohannis- idioţi utili, şterşi ca personalitate, impotenţi politic, obedienţi nu din interese profunde ci pentru că atât îi duce capul, mulţumiţi cu puţin, ba chiar şi sinceri….
    Ponta şi-a dorit foarte mult să supravieţuiască politic. Şi a încercat să mimeze că e şi el un klaus. Dar….nu e. Pur şi simplu, sărmanul, e prea inteligent, prea versat politic, prea român, ca să fie un klaus.
    Şi….prea puternic. Ce are Iohannis în spate? S-a văzut. PNL-ul ăsta nou este şi el trecut prin furcile DNA şi când este să tragă linia, Iohannis nu se poate sprijini decât pe oameni de “talia” şi “anvergura”….Tatianei Niculescu Bran. Sau a gemenilor Muraru.
    În schimb Ponta are în spate o maşină de vot, unicul partid care mai are cadre pregătite să guverneze, cel mai disciplinat partid din toată ţara, partidul care era cel mai bine consolidat în teritoriu.
    Ce a făcut Ponta cu el?
    Nimic altceva decât să susţină slăbirea lui. Pentru că aşa spera Victor al nostru că va fi plăcut şi digerabil în ochii hegemonilor.
    Acum s-a prins că nu e chiar aşa…

    https://www.facebook.com/bogdan.alex.duca/posts/10204587230186532?pnref=story

  14. he-hee. Am fugit de sovietici si am dat de americani! Ce mai feste joaca si istoria asta. 😐

  15. Si cand imi amintesc cum ma asasinau amicii din diaspora ca sunt oarba si nu vad ce Carol I se ascunde in Iohannis! cat de tragica e situatia, dar pe bune imi vine sa rad cu lacrimi cand imi amintesc!

  16. @doroteea
    ca o opinie
    o politica eficienta in domeniul securitatii presupune institutii puternice ceea ce duce la reformare interna iar domeniul securitatiiunui stat e mult mai amplu cuiprinzand mult mai mult decat apararea militara (mediu, sanatate publica, economie, etc..). Romania cand si-a exprimat optiunea pentru Nato a semnat niste docomente care o obligau la reforme interne (respectarea principiilor dreptului international, a conventiei Drepturilor Omului, conducere democratica a armatei, independenta energetica, respectarea angajamentelor internationale, s.a.m.d.) Cam ca in povestea cu acquisul comunitar si MCV-ul.
    Sa luam, de exemplu, cazul Ucrainei. Ce inseamna pentru ea integrarea in Nato si ce pasi are de facut:
    “Revoluţia Portocalie a adus o nouă conducere ucraineană sub preşedintele Victor Iuşcenko, care a plasat aderarea la NATO la vârful priorităţilor sale de politică externă. Acest fapt i-a determinat pe aliaţi să invite Ucraina să înceapă un Dialog Intensificat privind aspiraţiile sale de aderare şi reformele asociate acestora, la întâlnirea NUC a miniştrilor afacerilor externe, desfăşurată la Vilnius, Lituania, în aprilie 2005. Scopul acestui dialog este de a oferi oficialilor ucraineni ocazia să afle mai multe despre ce se aşteaptă din partea Ucrainei ca potenţial membru al Alianţei, precum şi de a permite NATO să evalueze reformele şi capabilităţile ucrainene.

    În paralel cu lansarea Dialogului Intensificat, miniştrii de externe ucrainean şi aliaţi au convenit un pachet de acţiuni pe termen scurt pentru a ajuta Ucraina să avanseze în procesul de reformă. Acest pachet acoperă o gamă largă de domenii, cum ar fi consolidarea instituţiilor democratice, sporirea dialogului politic, intensificarea reformelor în sectorul apărării şi securităţii, gestionarea consecinţelor sociale şi economice ale reformelor şi îmbunătăţirea informării publice.

    În vederea perfecţionării coordonării interne a implementării de către Ucraina a activităţilor convenite în cadrul cooperării NATO-Ucraina, preşedintele Victor Iuşcenko a semnat, la 27 decembrie 2005, un decret prin care adjuncţilor autorităţilor executive centrale le-au fost repartizate responsabilităţi specifice. Preşedintele a însărcinat Cabinetul de miniştri să consolideze cooperarea între autorităţile executive şi parlament, acordând prioritate relaţiilor cu NATO şi popularizării beneficiilor pe care această cooperare le aduce Ucrainei”
    e acolo o sintagma..’consolidarea institutiilorreforme atice’.
    http://www.nato.int/docu/review/2007/issue2/romanian/art2.html
    de obicei aculturarea (globalizarea) incepe cu aculturarea militara si Romania nu a facut exceptie de la acest fapt.
    chiar si specializarea ta a fost favorizata de astfel de reforme care presipun armonizari cu legislatii europene.

  17. @enkidu,

    Eu sunt de acord cu tine si inteleg ce spui.

    Din toata panoplia asta de reforme si adaptari/armonizari legislative, militare, politice si ce vrei tu – asupra oportunitatii carora se poate discuta mult, penttru ca efectul este intr-adevar ambivalent – eu observ insa (si evident ca nu doar eu) cresterea masiva, usriasa, inexplicabila a unui anumit segment care, culmea!, in mod normal nici nu intra in pachetul de reforme. Probabil ca stii, de ex, ca nu intra in sfera competentelor UE chestiunile de familie, sau de religie. Cu atat mai putin in sfera angajamentelor NATO.

    Conectarea acestor probleme la tematica drepturilor omului este una absolut artificiala si e de factura recenta, inclusiv ‘la ei’, ca sa folosesc o sintagma mai simplificatoare :). UE, de ex, sustine drepturile omului doar in ce priveste aplicarea legislatiei comunitare (Carta Fundamentala lamureste asta explicit), iar legislatia comunitara nu are nici o treaba cu modul in care tratez eu adoptiile, sau casatoria. Nici chiar CEDO, care nu e limitata la politici de piata interna, nu se baga decat cu mare precautie in astfel de lucruri, fiind zone in care statul national detine ceea ce se cheama o ‘marja de apreciere’, care este foarte larga si chiar e caracterizata in solutii ca fiind o expresie a specificului national. Discriminarea, de ex, in UE, adica legislatia anti-discriminare se refera strict la zonele de interes pt piata interna: accesul la munca si conditiile de munca, anumite beneficiisociale, accesul la bunuri si servicii.

    Dintre toate aceste evolutii care mie una mi se par catastrofale, pt ca de aderat la NATO am aderat inca din 2007 (sau ma rog, nu mai tin minte, uit mereu chestiile astea), dar presiuni atat de mari ca acum nu au fost facute – revenind, dintre toate aceste evolutii scandaloase, mai ales cele legate de amestecul nedisimulat si grosolan in politica interna – nimic nu ma ingrijoreaza atat de mult ca aceasta propaganda dementa lgtb, educatie sexuala si, mai nou – in chip de new entry – rolul pe care observ ca incep sa il aiba progresiv, prin nordul Europei, institutiile de protectie a copilului, care (iata, tocmai a postat CO un articol) incep sa isi aroge – cu sprijinul statului – niste prerogative demente,scandaloase, de neconceput. Iar toate astea au loc la adapostul discursului anti-discrimnare, protectia copilului si a drepturilor omului etc..

    Concluzie> aici ma tem ca te inseli, aceste domenii, traditional, NU fac parte din ‘pachetul de reforme’. Aculturarea merge mult mai departe decat obiectivul prefigurat. Il depaseste. trece pe langa el si se indreapta in cu totul alta directie. ‘Vede’ mai departe, ‘vede’ ‘ceva’ ce noi nu vedem, dar doar intuim. Ceva care nu tine de resurse si de dominare, ci tine de SPECIE. Si, DA, asta mi se pare, cu adevarat, un autentic ‘semn al vremurilor’.
    (ca sa folosec terminologie de CEDO: masura nu e proportionala scopului urmarit; oricat de cinic ar fi el. Si nici macar adecvata. Se poate ajunge la scop – asa cum ni se prezinta el pe hartie, sau cu, il stim noi din istorie – si pe alte cai. Si atunci, nu mai ramane decat intrebare: DE CE? Nemaivorbind de faptul ca lucrurile se precipita exponential, zici ca nu mai au rabdare – din afara, asta e senzatia)

  18. O precizare: cand spun ca evolutiile mi se par catastrofale, ma refer strict la ‘evolutii’, nu la toate masurile – care, da, admit, unele au avut un efcet intr-adevar pozitiv si acest efect l-am resimtit si eu. Sunt prima care spun ca toata informatia care o primim, din orice punct cardinal ar veni ea, trebuie tratata cu discernamant. Pt ca Dumnezeu luceaza peste tot, si nu ingaduie raului sa devasteze si sa pervertesca nestavilit. Unii sadesc semnite de buruieni, dar altii chiar sadesc flori. Cu cat lucratorii vor fi mai multi, cu atat florile vor fi mai numeroase. Cu cat vor fi mai putini, cu atat buruienile vor inghiti ce era bun si frumos.

  19. cam cum pune problema Alianta in privinta drepturilor omului:

    Tratatul de creare a Alianţei Nord-Atlantice, din anul 1949, arăta încă de la început că membrii acestei coaliţii sunt hotărâţi să apere „libertatea, valorile comune şi civilizaţia popoarelor lor, fondate pe principiile democraţiei, libertăţii individuale şi statului de drept”. De asemenea Documentul cadru privind parteneriatul pentru pace din 1994 (Partnership for Peace Framework Document) împărtăşea ca valori fundamentale, pentru statele care şi-au exprimat acordul în vederea pregătirii integrării în NATO, protecţia şi promovarea libertăţilor fundamentale şi a drepturilor omului, precum şi protejarea libertăţii, dreptăţii şi păcii prin intermediul democraţiei liberale. În Actul privind extinderea NATO din 1996 se arăta: „Protecţia şi promovarea drepturilor omului este un aspect integrat securităţii autentice şi în evaluarea cererilor statelor pentru aderarea la NATO, drepturile omului promovate de democraţiile emergente din Europa Centrală şi de Est ar trebui evaluate în conformitate cu angajamentele acestor state de a îndeplini cu bună credinţă obligaţiile privind drepturile omului din Carta Naţiunilor Unite, principiile conţinue în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi în Actul Final de la Helsinki”.Prin politica de extindere, raportându-ne la standardele pe care NATO le-a impus în domeniul respectării drepturilor omului, se poate spune că Alianţa a grăbit rezolvarea unor „probleme istorice” privind drepturile omului în unele comunităţi etnice din foste state comuniste-Ungaria, Slovacia, România, Bulgaria.

    si

    NATO priveşte domeniul drepturilor omului din mai multe perspective. În primul rând este vorba de politica NATO şi de strategiile Alianţei în situaţia în care se produc „catastrofe umanitare” în zonele limitrofe spaţiului aliat, ca urmare a nerespectării drepturilor omului, datorită unor conflicte de natură etnico-religioasă, ca rezultat al unor catastrofe naturale etc, evenimente care pot afecta securitatea unor state membre. În al doilea rând NATO desfăşoară acţiuni, în teatrele de operaţii, contribuind la îmbunătăţirea nivelului de viaţă al populaţiei civile din aria de desfăşurare a operaţiilor militare, şi implicit la îndeplinirea unor standarde minime privind drepturilor omului. Acest gen de acţiuni aparţin „operaţiilor postconflict”, cunoscute în terminologia NATO sub denumirea de „operaţii altele decât războiul” (Operations Other Than War-OOTW). În al treilea rând regăsim imperative cu privire la drepturile omului, şi sub forma unor condiţii obligatorii de îndeplinit de către statele candidate, în cadrul politicii de extindere a NATO prin primirea de noi membri din rândul ţărilor care care au aparţinut sistemului comunist. Astfel, Planul de acţiune NATO pentru aderare (MAP), lansat în aprilie 1999 la summit-ul NATO de la Washington, se referea la criterii precise pe care statele candidate la integrarea în Alianţă urmau să se îndeplinească în perioada de preaderare, în domeniul politic, economic, al apărării, legat de resurse, securitate şi juridic. În ceea ce priveşte domeniul drepturilor omului MAP preciza obligaţia statelor candidate în „rezolvarea oricăror conflicte internaţionale, etnice sau teritoriale externe pe cale paşnică; demonstrarea angajamentului în respectarea legii şi a drepturilor omului”. În al patrulea rând, ultimul pe care vrem să-l menţionăm, este vorba de problematica respectării drepturilor omului în cadrul statelor membre NATO. Avem în vedere acest aspect atât ca „subiect de dezbatere” în mediul aliat, dar şi din punct de vedere al politicii şi strategiilor Alianţei cu privire acţiunea/non-acţiunea NATO în situaţia în care comunitatea internaţională semnalează aspecte grave referitoare la nerespectarea drepturilor omului/drepturile minorităţilor etnico-religioase în state membre ale NATO.

    http://www.sferapoliticii.ro/sfera/154/art06-Lungu.php

  20. “Cu o franchete edificatoare, ministrul de externe al Germaniei, von Neurath, o stim astazi, i-a spus la 18 mai 1935 ambasadorului Statelor Unite la Moscova, domnul Bullitt, ca politica Germaniei este de a nu intreprinde nici o actiune externa inainte ca Renania sa fi fost “digerata”. El a explicat ca atata timp cat nu vor fi gata lucrarile defensive germane la frontierele cu Franta si Belgia, guvernul german va face totul pentru a preveni, iar nu pentru a incuraja o lovitura de stat nazista in Austria si ca va duce o politica linistita fata de Cehoslovacia. De indata ce fortificatiile noastre vor fi terminate – a spus el – si tarile Europei Centrale vor fi inteles ca Franta nu mai poate patrunde pe teritoriul german, toate aceste tari vor incepe sa priveasca intr-un fel diferit politica externa si se va dezvolta o noua constelatie.”
    Downing Street 10, Camil Muresan – Alexandru Vianu – Robert Paiusan, Editura DACIA, pagina 302
    o noua constelatie….sa mai zici ca nu se repeta istoria.
    Odata ce lumea intreaga va intelege ca Rusia nu va mai putea patrunde in Europa…..se va naste o noua constelatie.

  21. @enkidu

    pus ‘conectarea acestor probleme la tematica HR e artificiala’ nu ma refeream la exigentele de respectare a HR (drepturilor omului adica vreau sa zic), ci la legatura dintre lgtb/educatie sexuala&co si drepturile omului.

    nediscriminarea lgbt e una, a redefini casatoria si a plasa adoptiile in regim international e alta. Prima, da, tine de HR, a doua tine de ‘marja de apreciere a statului’. ‘O politica eficienta in domeniu securitatii’ NU, nu inseamna bagat nasul PESTE TOT, chiar si acolo unde NICI MACAR CEDO nu o face.

    Sunt dezbateri multe pe tema cedarii de suveranitate, dar a pretinde ca cedarea trebuie sa fie TOTALA cred ca nici cei mai aprigi sustinatori nu pretind.

    cat despre discriminare si ce inseamna ea, si justificarile obiective admise …asta e deja alta discutie. Retine insa ca tot ce inseamna lege civila si drept al familei s-a aflat dintotdeauna, cred ca si in perioada sovieticilor, in zona de decizie a statului. Ca dovada: codul civil din 1864 a ramas acelasi pna in…2011!

  22. erata: textul incepe cu ‘cand am spus’ 🙂

  23. Pingback: “DOSARUL” PONTA si “ambasadele” care conduc colonia România folosind “ghioaga” binomului SRI-DNA/ PAS CU PAS IN “SARABANDA COINCIDENTELOR” CATRE DEMOLAREA COMPLETA A DEMOCRATIEI? | Cuvântul Ortodox

  24. Al. Sassu despre GRUPAREA CARE CONDUCE ROMANIA… de medialert

    MIZA CAZULUI PONTA – DOSAR PENAL: ingroparea cazului Rarinca si a altor teme publice grave pentru agenda SRI

  25. corolar la comentariul #28
    Odata ce lumea intreaga va intelege ca Rusia nu mai poate intra in Europa, Iranul in Orientul Mijlociu si China in Asia… atunci se va nasta o noua constelatie condusa de SUA.

  26. Pingback: “DOSARUL” PONTA si “ambasadele” care conduc colonia România folosind “ghioaga” binomului SRI-DNA/ PAS CU PAS… IN “SARABANDA COINCIDENTELOR” CATRE DEMOLAREA COMPLETA A DEMOCRATIEI? | Cuvântul Ortodox
  27. Pingback: MONSTRUL BICEFAL SI BABUINIZAREA ROMANIEI. Cum s-a ajuns la o tara controlata de Servicii, Procurori si Ambasade/ PRINSI IN “CAMPUL TACTIC” AL SRI – reactii slugarnice ale CSM si ale ministrului Justitiei/ VAL DE DENUNTURI LA DNA/ SPRE U
  28. Pingback: Insuportabila mediocritate a periferiei: directivele noului ambasador SUA – CONSOLIDAREA BINOMULUI. Procurorul DNA KOVESI – mai importanta pentru americani decat presedintele tarii/ ROMANIA – doar un alt NULANDUSTAN/ Prea mult SRI…
  29. Pingback: Printre preferatii Ambasadei SUA, alaturi de Kovesi, Livia Stanciu, MRU: REMUS CERNEA/ “AMBASADELE” – PUTEREA REALA IN ROMANIA/ “CAMPUL TACTIC”: Procese pe baza de ANGAJAMENTE intre JUDECATORI si SRI/ MONICA MACOVEI a pierdut
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare