“PREVIZIUNILE” FMI: SUA ESTE BINE, PERICOLUL VINE DE LA MICILE TARI DIN PERIFERIA ZONEI EURO/ Despre minciuna ”revolutiei creditelor” facuta de BNR si cum joaca banca nationala in favoarea multinationalelor!

18-06-2011 13 minute Sublinieri

DE CE SPUNE JUNKER CA IESIREA GRECIEI DIN ZONA EURO E ABSURDA

1. Dupa cum deja stim si o simtim pe propria piele, previziunile FMI sunt povesti care, de fapt, corespund unei agende cu prea putine legaturi cu realitatea economica. Asadar, FMI ar fi, chipurile, dezamagit de situatia economica din SUA. La o privire mai atenta, dezamagirea e jucata – pentru ca starea economiei americane nu ar suferi, zice FMI, din cauze structurale, ci mai degraba din factori conjuncturali, printre care si… starea vremii. Tiii, cum a ajuns colosul american sa aiba reumatism ca Badia Vasile din Vintul de Mijloc. Revenind la subiect  – de fapt previziunea FMI este in toata contradictie cu propria sa filosofie oficiala. Pentru ca in SUA administratia Obama aplica o politica exact opusa austeritatii – acolo nu se taie nimic, ci se imprumuta si se cheltuieste ametitor de mult. Or, sa vii tu FMI, care obligi prostimea din Europa (adica alde Romania, Grecia etc.) sa faca austeritate drastica si sa spui ca problema SUA nu e una structurala, ci una ce tine de ploaie si de vant, inseamna sa te contrazici perfect. Pentru ca problema SUA este EXACT aceeasi problema pe care o are Grecia si o are si Romania – imprumturi masive, pericolul intrarii in incapacitate de plata, economie de consum mai degraba decat economie productiva. Dar, egalitatea austeritatii e doar pentru catei! Si astfel ajunge FMI sa arate cu degetul la “tarile din periferia euro” ca fiind principalele amenintari pentru economia si stabilitatea lumii… si in niciun caz aceasta problema nu ar veni de la SUA, colosul cu picioare de lut.

Lucru care se verifica deplin pentru zona euro, unde Germania si Franta sunt deja consacrate drept stapanii (dar si instrumentele cele mai puternice) continentului. Se prefigureaza, asadar, acea Uniune cu doua viteze de care se facea vorbire, cu ipocrita delimitare, acum cativa ani – o Uniune condusa, dominata de tarile puternice ale vestului si una care tine trena, cea a tarilor mai sarace din est si din sud. Evident, zona tarilor din sud si din est este subiectul politicilor austeritatii – drastice, nu ca la germani sau francezi -, este zona unde tarile sunt obligate sa isi privatizeze aproape totul (pana si serviciile publice de sanatate), si sa abdice total de la suveranitatea nationala. Intamplator sau nu, aceasta zona este a tarilor ortodoxe si catolice. Oh, asta nu inseamna ca deranjeaza cu ceva catolicismul – dimpotriva, Vaticanul a facut demult alianta cu Europa si acum este folosit ca instrument de presiune geoopolitica in favoarea Bruxelles-ului, insa zonele din sud sunt privite, indeobste, ca zone mai ”inapoiate”, ceva mai ”traditionale” decat cele din nord.

2. BNR se hotari in al… paispelea ceas sa isi suflece manecile, sa isi dezgoleasca pieptul si sa apere poporul roman de… lacomia bancilor. Initiativa a fost numita in mass-media, bombastic, revolutia creditelor si presupune o serie de masuri restrictive prin care creditul de consum (cel initiat de omul de rand) este descurajat in favoarea celui ”productiv” (destinat firmelor). Suna frumos, nu? Dar, de fapt… abia acum?! Vai, vai, cata ipocrizie! Dupa ce au deschis larg robinetul creditelor de consum si au ingramadit atata amar de oameni in plasa de paianjen a bancilor, dupa ce au sarit (asistati de FMI si UE) sa puna pumnul in gura celor care prin ordonanta 50 corectasera abuzurile bancilor, dupa ce au pus tara sa faca acord cu FMI ca sa dea bani acelorasi banci, acum se trezeste vitejia BNR?! Ba bine ca nu! E mult mai simplu! Nu e vorba despre niciun fel de protejare a romanilor de bancile straine. Ci de un perfid joc de imagine si de glezne care, in plus, este dictat tot de la Bruxelles, adica tot de Comisia Europeana – lucru recunoscut oficial. Acum, se pare, va urma o perioada in care Banca Centrala Europeana, cu asistenta bancilor nationale, va pune – cica – ordine pe ”piata” bancara marcata, nu-i asa, de haos (pe care tot ei l-au creat). Ca doar stabilitatea sistemului bancar este marea grija a tuturor – a FMI, a BCE si a BNR. Si pentru ca, mai intai, trebuie sa ai haos inainte sa institui noua ordine supra-euro-masonica. Si tot de grija stabilitatii sistemului bancar a fost refuzata intrarea in faliment a Greciei, ceea ce ar insemna ca ar ramane creditorii fara banii cu care au indatorat Grecia. In aceasta privinta, a se remarca faptul urmatorul: si cu default, si fara, situatia este favorabila colosului european. Daca este default, ar fi haos si in zona bancara, insa ar veni imediat salvatorul BCE si ar ”reglementa” situatia. Daca nu este default, este oricum haos in zona nationala si banii imprumutati tarilor santajate cu falimentul vin conditionati de ”reforme”, adica de pierderea suveranitatii economice.

Dar daca mai e cineva care isi face iluzii (si mai sunt, cu siguranta, o multime, de vreme ce Mugur Isarescu sparge cotele de incredere la sondaje) cu privire la rolul BNR in tarisoara noastra, iata mai jos un articol cu adevarat senzational: BNR, prin jocul valorizarii-devalorizarii leului, nu face altceva decat sa ajute companiile multinationale sa isi repatrieze profiturile in mod avantajos peste hotare! Adica, in mod concret, BNR nu doar ca face jocul bancilor straine, ci si al multinationalelor la noi in tara!

3. In fine, trebuie remarcat in treacat faptul ca Jean-Claude Junker, unul din seniorii euro, considera ca iesirea Greciei din zona euro este o idee absolut absurda. De ce? Pentru ca ar declansa un proces de contagiune ce va afecta Romania, Bulgaria si Macedonia (?). Cu alte cuvinte, noi nu trebuie sa fim in afara zonei euro, ci inauntru. Pentru ca orice metropola are nevoie de colonie si orice stapan de sclavi are nevoie de… sclavi. Si cine se putea califica cel mai bine la acest din urma statut?

Previziuni FMI - globul de cristal

Economia mondială va cunoaşte în 2011 o creştere de 4,3%, cu o zecime de punct mai redusă decât a pronosticat Fondul Monetar Internaţional (FMI) în luna aprilie, în parte din cauza performanţelor slabe înregistrate de Statele Unite, ale căror previziuni anuale au fost revăzute în scădere cu trei zecimi de punct, la 2,5%.

Conform datelor actualizate ale previziunilor economice, financiare şi bugetare semestriale, date publicităţii de FMI vineri, la Sao Paolo, într-un raport cu titlul “Perspective economice mondiale“, ritmul reluării creşterii în 2011 cunoaşte două viteze, şi anume 2,2% pentru economiile ţărilor avansate, faţă de 6,6% pe pieţele emergente. Pentru 2012, instituţia financiară îşi menţine perspectiva de creştere de 4,5% la nivel mondial, de 2,6% pentru economiile avansate şi de 6,4% pentru pieţele emergente.

Fondul Monetar Internaţional a diminuat perspectiva pentru SUA, referitoare la anul 2012, la 2,7%, cu două zecimi mai puţin în comparaţie cu estimările din aprilie.Creşterea economică a Statelor Unite a decepţionat“, au declarat economişti din cadrul FMI, însă, au subliniat ei, situaţia este cauzată în mare parte de unii factori conjuncturali, cum ar fi creşterea preţului la materiile prime, vremea nefavorabilă, perturbările din lanţul de producţie al industriei americane provocate de seismul din Japonia“.

FMI a cerut Congresului de la Washington să ridice “imediat” plafonul legal al datoriei publice federale, în prezent prizonier al disputelor dintre parlamentarii republicani şi cei democraţi în privinţa bugetului SUA. În schimb, “creşterea din zona euro a surprins prin vigoarea sa, susţinută de investiţii mult mai generoase în Germania şi Franţa“, şi-a exprimat mulţumirea Fondul Monetar Internaţional. Pentru ansamblul zonei, FMI a majorat la 2% previziunea pentru 2011, faţă de 1,6% cât estimase în aprilie. Germania va cunoaşte în 2011 creşterea cea mai semnificativă din rândul ţărilor G7, de 3,2%, iar Franţa de 2,1%, estimare superioară celei de 2% anunţată în urmă cu câteva zile în concluziile preliminare ale unui raport anual al FMI asupra economiei acestei ţări.

Micile economii de la periferia zonei euro nu dau aceleaşi semne de sănătate. Sufocate de datoria lor publică, ele ameninţă stabilitatea sectorului bancar de pe continentul european şi chiar dincolo de aceasta, avertizează Fondul. În opinia FMI, ‘responsabilii politici trebuie să depună eforturi pentru a se înregistra progrese rapide în consolidarea sistemului financiar’, iar ocazia de a lua măsurile necesare ‘ar putea fi iremediabil pierdută’. Pentru restul lumii, Fondul şi-a menţinut în general previziunile. Japonia, afectată de cutremurul de la 11 martie, va cunoaşte o contracţie de 0,7% în acest an, dar şi o revenire de 2,9% în anul viitor. Asia continuă să se conducă în ce priveşte creşterea la nivel mondial, cu estimări identice, de 8,4%, atât pentru 2011, cât şi pentru 2012. China va rămâne campioană a creşterii economice, cu 9,6% în 2011.

(…) Iata doar cateva probleme care ne arata ca cel mai probabil, Grecia va intra intr-un faliment total inopinant, vom afla abia dupa ce se intampla, faliment care va constitui de fapt aprinderea scanteii la dinamita care se numeste “criza datoriilor suverane”. Ce va urma? Razboi, foamete, anarhie, moarte, boli … apocalipsa intr-un cuvant. Cand? Scanteia se poate aprinde oricand, aici sunt insa alti factori despre care nu vom vorbi acum.

BNR vrea să revoluţioneze piaţa creditării bancare din România, pentru a se asigura că reluarea consumului pe baza împrumuturilor va fi una sănătoasă. Creditele pentru plasme sau pentru vacanţe exotice vor fi mult mai greu de luat. În scurt timp, maturitatea creditelor de consum, indiferent că sunt cu sau fără garanţie ipotecară, ar putea fi limitată la doar cinci ani, faţă de maximul de 20 de ani, pe care îl practică în prezent băncile, conform unui proiect de regulament elaborat de BNR, citat de Mediafax.

Cele mai importante modificări aduse creditării din România

Băncile vor cere clienţilor o garanţie de 133% din valoarea creditului de nevoi personale luat

Maturitatea unui credit de nevoi personale va fi de cel mult cinci ani, faţă de 20 în prezent

Creditele de consum cu garanţie ipotecară vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum

Creditele de consum pentru achiziţionarea de bunuri vor necesita un avans de 20% din valoarea împrumutului

La creditele imobiliare în lei avansul minim va fi de 20%, la cele în euro de 30% iar la cele în alte monede de 40%

În analizarea riscului unui credit, băncile vor lua în calcul cel mai prost curs al leului din perioada martie 2007 – martie 2011 dar şi cea mai mare dobândă practicată de bancă

Banca Centrală anticipează noile reglementări ale UE privind creditarea

Iniţiativa BNR este în linie cu politica europeană privind reglementarea pieţelor financiare iar frânarea unei noi creşteri exagerate a consumului pe baza creditării trebuie evitată, susţin economiştii. “Sunt discuţii la nivel european despre supravegherea şi reglementarea creditelor. Este evident că, la un moment dat, aceste discuţii se vor transforma într-o directivă europeană, deci România oricum va adopta noi norme în acest sens”, a declarat pentru gândul Lucian Anghel, economist şef al BCR.

O altă piedică în acordarea uşoară a creditelor va fi şi faptul că Banca Naţională ar putea decide să oblige băncile să ceară clienţilor o garanţie de 133% din valoarea creditului de nevoi personale luat. Creditele de consum cu ipotecă vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum iar în cazul creditelor de consum pentru achiziţionarea de bunuri clientul ar putea fi nevoit să dispună de un avans de 20% din valoarea împrumutului, dacă BNR va adopta regulamentul în forma actuală.

“Trebuie să luăm astfel de măsuri. Trebuie să dovedim că am învăţat ceva din criză. Trebuie, de asemenea, să privim spre viitor. Economia României va prinde viteză şi se va relua creşterea accentuată a consumului, mai ales în contextul apropierii de anul electoral 2012. Trebuie să ne asigurăm că această creştere va fi una sănătoasă“, este de părere economistul şef al BCR. Isărescu a atras atenţia bancherilor că trebuie să se concentreze pe creditarea mediului de afaceri

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că împrumuturile pentru consum au ajuns la saturare şi că băncile ar trebui să se orienteze pe creditarea mediului de afaceri. “Este clar că domeniul ăsta a ajuns la o saturare (creditul pentru consum – n.r.). Preşedinţii de bănci, unii au deja probleme cu reţeaua de bănci supradimensionată, nepregatită pentru altceva decât pentru retail.(…) Cum să mai stimulezi consumul când necazul a fost cauzat chiar de supradimensionarea consumului“, a declarat el, cu ocazia unui seminar pe teme economice. (…)

La începutul lunii aprilie, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunţat într-un interviu acordat Mediafax că banca centrală pregăteşte măsuri speciale, cel mai probabil prudenţiale, de descurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei, în linie cu tendinţa de reglementare existentă la nivel european.

(Marius Radu, marius.radu@mediafax.ro, Victor Rotariu, victor.rotariu@gandul.info)

Adrian Panaite / adrian.panaite@curierulnational.ro
(citeste alte articole de acelasi autor »)

Pentru al şaselea an consecutiv, moneda naţională se apreciază în primăvară, în perioada încasării dividendelor. Acest lucru favorizează multinaţionalele care îşi pot repatria profiturile la un curs avantajos. Vânzările de valută ale Ministerului de Finanţe şi BNR de la începutul anului au întărit leul până în zona confortabilă pentru marile companii străine

Tendinţa de întărire a leului din prima parte a acestui an în raport cu euro nu reprezintă un fenomen singular, având în vedere că, din 2006, în fiecare primăvară, am avut câte un puseu de apreciere a monedei naţionale. Acesta se suprapune cu perioada încasării dividendelor şi favorizează multinaţionalele care îşi repatriază profiturile. De altfel, în ultimii trei ani, de când perechea valutară euro/leu se consolidează în intervalul de variaţie 4,1 – 4,3 lei pentru un euro, s-a conturat o ciclicitate în care moneda naţională se întăreşte în lunile de repartizare a dividendelor şi se depreciază la sfârşitul lui octombrie, când este stabilit cursul la care se plătesc accizele în anul următor. Această realitate se traduce printr-un transfer de avuţie reală de la plătitorul de taxe din România către companiile străine care activează la noi.

Dacă acest lucru s-ar întâmpla prin mijloacele pieţei ar fi de înţeles, însă există circumstanţe agravante care ne spun că tendinţa pe curs este imprimată chiar cu banii împrumutaţi în numele contribuabilului român. Acest lucru este mult mai vizibil în acest an, când Ministerul de Finanţe şi BNR au pus presiune pe curs, vânzând taman în perioada dividendelor valuta care fusese lăsată să “băltească” în sistem luni bune. Vânzările de euro au fost puse în evidenţă de rapoartele realizate de ING Bank România, însă Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului băncii centrale, a calificat drept “fanteziste” analizele băncii olandeze, afirmând că fluxurile externe de capital au fost cele care au determinat întărirea leului.

Din discuţia pe care am avut-o cu economistul-şef al ING Bank România, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, reiese totuşi că BNR a fost hiperactivă pe curs în lunile trecute. Analistul economic Ilie Şerbănescu ne-a declarat, de asemenea, că are certitudinea că aprecierea artificială a leului este exclusiv indusă de către Banca Naţională şi aceasta are ca scop maximizarea profiturilor multinaţionalelor la repatrierea acestora.

BNR ar fi vândut în a doua parte a lunii mai aproximativ 700 milioane euro sau chiar un miliard de euro pentru a împiedica o depreciere a monedei naţionale dincolo de pragul de 4,14 lei pentru un euro, se afirmă într-un raport al ING Bank, publicat la jumătatea săptămânii trecute. Calculele realizate de banca olandeză se bazează pe raportările fluctuaţiilor rezervei internaţionale administrate de Banca Naţională, însă au fost contrazise de Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. “Echipa de analişti de la ING continuă, din păcate, seria calculelor fanteziste”, ne-a declarat acesta. Reprezentanţii ING mai afirmaseră anterior că trendul de apreciere a monedei naţionale din februarie-martie a.c. ar fi fost condus de BNR, care a vândut valută în numele Ministerului de Finanţe. Cu această teză este de acord şi analistul economic Ilie Şerbănescu. “Întărirea leului este artificială şi generată exclusiv de Banca Naţională, care îşi face un program de combatere a inflaţiei pe seama economiei”, a declarat acesta pentru Curierul Naţional adăugând că aprecierea, împotriva firii, a leului “distruge economia, o tensionează şi o contorsionează prin descurajarea exporturilor”. (…)

Nota de plată nu a venit unde trebuie

Dincolo de episodul amintit şi de acurateţea calculelor din raportul ING Bank, Ilie Şerbănescu afirmă că a fost o constantă a politicii BNR apărarea cursului de schimb, ceea ce a împiedicat România să externalizeze pierderile în momentul efectuării ajustărilor necesare.  El afirmă că nu am făcut deloc “external devaluation” în anii de criză, iar conducătorii destinelor României “s-au năpustit pe cei mai nefericiţi, deşi nu ei erau cei vinovaţi de această nesustenabilitate a economiei româneşti”. În opinia analistului economic, ar fi trebuit puşi la plată cei care au inflamat un model nesustenabil în etapa de “boom”, respectiv băncile cu capital occidental. Pierderile ar fi trebuit asumate de aceştia şi de către cei care s-au împrumutat în euro. “Ce obligaţii are societatea să îi ţină!? Este strict treaba lor! Cine i-a pus să se împrumute!? Ei şi cu băncile au dus ţara spre dezechilibru şi acum ar trebui să suporte consecinţele”, a spus Şerbănescu. El consideră însă că acest lucru nu a fost posibil datorită intervenţiilor BNR pe curs: “Intervin pe piaţă pentru ca acest leu, reprezentant al unei economii slabe, să fie mai breaz decât este.Unul dintre obiective ar fi acela de control al inflaţiei prin intermediul cursului de schimb întrucât “capitalul mondial, la care răspunde domnul Isărescu”, promovează această viziune, potrivit căreia inflaţia este “răul cel mai rău”. Şerbănescu spune că nu este de acord cu acest lucru şi tinde mai degrabă să dea dreptate cercurilor industriale, care au spus că leul tare îi dezavantajează. În opinia analistului economic, România are probleme mai importante decât inflaţia, iar un control al acesteia prin curs nu este binevenită.

Îngrăşăm profitul multinaţionalelor cu bani împrumutaţi în numele contribuabilului

Vânzarea de valută de către Ministerul de Finanţe şi BNR în această parte a anului este considerată de Şerbănescu un rezultat al interesului multinaţionalelor de a repatria profitul la un curs cât mai avantajos. Efortul financiar de a asigura contrapartea la vânzare pe valută nu are sens întrucât companiile oricum scot banii afară, a mai spus Şerbănescu, întărind că este sigur că acesta este scopul intervenţiilor BNR din această parte a anului: “Am certitudinea că se face jocul companiilor occidentale şi al speculatorilor de către acest instrument (Banca Naţională – n.r.) care nu este al poporului român, ci al multinaţionalelor”. În opinia sa, banca centrală acţionează cu profesionalism, însă acesta nu este folosit pentru ajutarea poporului român. “Ei fac doar ce li se cere de către capitalul occidental”, a mai adăugat Şerbănescu. Analistul economic este de acord cu observaţia privind ciclicitatea cursului de schimb, în care leul se întăreşte în perioada încasării dividendelor pentru ca să se deprecieze în octombrie, în vederea unui calcul mai ridicat al accizelor pentru următorul an. Asta se întâmplă, însă măcar în octombrie ajutăm statul, pe când acum ajutăm nişte bandiţi din afară”, a conchis Şerbănescu.


Graficul ne spune totul

Ciclicitatea potrivit căreia leul se întăreşte în raport cu euro în perioadele de distribuire a dividendelor, urmând să se deprecieze în octombrie în vederea calculării accizelor aferente anului următor, este foarte bine evidenţiată pe graficul ataşat. Acest parcurs al cursului euro/leu apare mai clar în ultimii doi ani şi jumătate în care perechea valutară respectivă s-a consolidat în coridorul de variaţie cuprins între 4,05 – 4,34 lei pentru un euro.
Astfel, în timp ce în octombrie 2009 şi în octombrie 2010 cursul s-a apropiat de plafonul maximal din zona de 4,3 lei pentru un euro, toate cele trei minime relative importante ale ultimilor trei ani au fost atinse exact în etapa în care multinaţionalele îşi repatriază profiturile. Mişcarea nu este întâmplătoare, iar punctele extreme sunt atinse după împingerea deliberată a cursului. Acest lucru se observă pe indicatorul Stochastic al graficului săptămânal care, într-o conformaţie rapidă (8,3,5), intră în supracumpărare şi, respectiv, în supravânzare în momentele amintite ale anului.

Un plan care sa implice creditorii privati in restructurarea datoriei Greciei este echivalent cu ”a te juca cu focul”, a spus Jean-Claude Junker. Genul de restructurare favorizat de Angela Merkel ar fi privit ca un default de agentiile de rating, ceea ce ar duce la ”consecinte extreme” in eurozona. Junker a avertizat ca Belgia si Italia ar putea fi fortate sa ceara un bailout chiar inaintea Spaniei.

Desi Germania pare sa fi cazut de acord sa cedeze in privinta restructurarii datoriei Greciei, nimic nu este inca sigur. Intrebat daca Grecia ar parasi eurozona, Junker a reactionat spunand ca este o idee ”absurda” cu consecinte ”inimaginabile”. ”Ar fi un puternic efect de contagiune nu doar in toata zona euro, ci si in Romania, Bulgaria, Macedonia. Ar produce un foc peste tot. Pana si cel mai strain (de problema) nu ar ridica astfel de ipoteze”, a spus el.

Pericolul pandeste zona euro si asta o simt chiar oficialii europeni care nu iau in considerare doar intrarea in incapacitate de plata a Greciei ci cred ca acest fenomen se va extinde si la alte economii care pareau ca au iesit din zona de pericol, precum Irlanda si Portugalia. Specialistii cred ca cele doua tari, Irlanda si Portugalia, pot contribui la crearea unei situatii asemanatoare cu cea din Grecia de astazi.

Europarlamentarul Iuliu Winkler nu crede insa ca cineva isi permite sa pericliteze cu adevarat viitorul zonei euro, iar moneda europeana nu poate fi lasata sa deraieze.“Problema este de asumare politica pentru interventia fata de tarile care au nevoie, atat la nivelul presedintelui francez, al cancelarului Germaniei dar si a altor jucatori importanti din zona euro“, a declarat Iuliu Winkler pentru Bloombiz.ro.In opinia acestuia, daca Portugalia si Irlanda vor “sovai” in continuare vor contribui la crearea unei situatii asemenatoare celei din Grecia de astazi.”Atacurile la care pot fi supuse aceste tari pot transforma o situatie proasta intr-una si mai proasta. Insa, o solidaritate politica, care lipseste la nivelul UE, poate sa ofere suportul necesar.Daca ne gandim la ceea ce inseamna totalul PIB-urilor acestor tari din PIB-ul zonei euro, ne dam seama ca cele 3 tari cumulate, Grecia, Irlanda si Portugalia au 5-7% din PIB-ul zonei euro, deci vorbim despre dimensiuni accesibile. In momentul de fata, ceasul bate la Atena”, a mai subliniat europarlamentarul.

Profesorul de economie la ASE, Claudiu Doltu, spune ca cea de-a doua salvare a Irlandei si a Portugaliei era previzibila din momentul in care s-a conturat o criza a datoriei publice guvernamentale. Potrivit acestuia, guvernele care se intind mai mult decat le e plapuma genereaza puternice efecte de descurajare a mediului privat.“Este un episod pe care lumea va trebui sa-l invete, ceea ce inseamna ca trebuie sa se obisnuiasca cu constrangeri bugetare. Asa cum regulile se respecta in cazul unei firme, vor trebui respectate si in cazul banilor publici”, a declarat pentru Bloombiz.ro Claudiu Doltu. Acesta spune ca salvarea zonei euro tine de o situatie politica.Economia nu e o tabla de sah. Sunt anumite evolutii pe care oamenii le invata, inclusiv daca vor trebui sa modifice structuri institutionale sau legi. Nu este vorba nici de periclitarea monedei euro, nici de periclitarea institutiilor.  Guvernele trebuie sa se disciplineze si sa nu se intinda mai mult decat le e plapuma”, a mai precizat specialistul.

Prim vice-presedintele PDL, Theodor Stolojan, spune ca fiecare tara e datoare sa-si gestioneze datoria pe care o are.  “O criza te aduce in situatia de a te uita ce resurse ai si ce obligatii de plata. Faptul ca s-ar putea sa se intoarca situatia in Portugalia si Irlanda, nu e absolut nici o problema. Sunt atatea tari care au trecut prin asta. Romania in anii ’82-’83 si-a reesalonat datoria externa pe are a avut-o, Mexicul si Argentina au facut la fel”, a declarat Theodor Stolojan pentru Bloombiz.ro. In opinia acestuia, trebuie sa se realizeze un acord intre debitori si creditori.”Cand un stat ajunge sa aiba o datorie privata si publica peste capaciatatea de productie a resurselor care sa asigure platile scadente ale datoriei, trebuie sa intervina dialogul intre creditori si debitori”, a mai precizat Theodor Stolojan.

In ceea ce priveste o reintoarcere a crizei in Irlanda si Portugalia, Stolojan spune ca aceste tari vor trebui sa isi pune in ordine “casa”.”Irlanda si Portugalia? N-au nici o problema. Sunt multe discutii pentru a salva creditorii, pentru a salva bancile franceze, germane si altele care au imprumutat masiv Grecia, fara sa se uite la fundamentele acesteia”, a adaugat prim vice-presedintele PDL.

Fenomenul “Lehman Brothers” loveste Europa?

“Lehman Brothers este un episod legat de o banca de investitii. In Europa, institutiile de acest fel nu sunt foarte proeminente. Intr-adevar, pot aparea disfunctionalitati in sistemul bancar, insa nu este nimic cataclismic”, este de parere profesorul Claudiu Doltu. Europarlamentarul Iuliul Winkler crede ca statele s-au intors catre propriul interes imediat ce au aparut primele semne de iesire din criz, fara sa inteleaga ca nu vor putea evita episoade de tipul Lehman Brothers. “In cazul in care capitalurile speculative nu sunt reglementate, sistemele financiare globale nu primesc mai multa reglementare si daca cele patru 4 autoritati de supraveghere din UE nu incep sa-si exercite atributiile, atunci ne putem astepta la un episod <<Lehman Brothers>> in Europa”, a subliniat Iuliu Winkler. Prim vice-presedintele PDL crede insa ca nu putem asemana Lehman Brother din America cu ceea ce se intampla in Grecia.“Discutam de o tara si nu de o companie. Trebuie sa realizam ca indiferent de fondurile care se dau, nu poti sa omiti analiza economica potrivit careia Grecia nu are un flux de resurse pentru a-si achita datoriile. In aceasta situatie nu poti sa rezolvi problema cladind o noua datorie peste cea deja existenta”, a conchis Theodor Stolojan.

Articol realizat de Oana Dumitroiu


Categorii

Acordul cu FMI, Bancherii, bancile, BNR, abuzurile bancilor, Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, Opinii, analize

Etichete (taguri)

, , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

12 Commentarii la ““PREVIZIUNILE” FMI: SUA ESTE BINE, PERICOLUL VINE DE LA MICILE TARI DIN PERIFERIA ZONEI EURO/ Despre minciuna ”revolutiei creditelor” facuta de BNR si cum joaca banca nationala in favoarea multinationalelor!

  1. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Suspansul auto-intretinut al “falimentului” grecesc: Prim-ministrul Papandreu vrea referendum pentru revizuirea Constitutiei, revoltele continua, negocierile puterilor europene nu au inca finalitate
  2. Pingback: Razboi întru Cuvânt » (update) Suspansul auto-intretinut al “falimentului” grec si asemanarile cu Romania/ PROTESTE SERIOASE ANTI-AUSTERITATE IN GRECIA SI SPANIA
  3. http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-subiectele_zilei-8968517-video-reportaj-secretul-succesului-poloniei-cum-iesit-polonezii-neafectati-din-criza.htm

    Unul din principalii factori ce explica faptul ca Polonia nu a fost afectata de criza ultimilor ani este lipsa creditelor bancare. In acest sens, consumul si creditarea au fost descurajate de Banca Centrala Poloneza… Iata, asadar, un contra-exemplu perfect pentru situatia care a existat in Romania, unde BNR a tinut hangul isteriei creditelor.

  4. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Sinteza money.ro: ECONOMIA GLOBALA E IN PRAGUL UNUI NOU DEZASTRU
  5. Pingback: Razboi întru Cuvânt » GEORGE SOROS DESPRE IESIREA GRECIEI DIN ZONA EURO. Ce vrea de fapt sa spuna miliardarul?
  6. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Tragedia greaca: CUPRINSI DE PANICA, OAMENII ISI RETRAG BANII DIN BANCI. Papandreou obtine de votul de incredere, Spania e aratata cu degetul de FMI
  7. Pingback: Razboi întru Cuvânt » J-C Trichet (seful BCE) indeamna liderii politici sa revitalizeze viziunea Europei integrate… in austeritate, insistand pentru Ministerul de Finante European
  8. Pingback: BATAIE DE JOC: in timp ce criza datoriei publice din SUA prefigureaza un dezastru global, TROICA FMI-BM-UE SI PRESEDINTELE TRAIAN BASESCU NE ANUNTA CA SUNTEM SALVATI SI CA TRAIM MAI BINE DECAT ALTII. Urmeaza de fapt sa nu mai avem bani sa ne incalzim la i
  9. Pingback: Ratingul SUA RETROGRADAT, pentru prima data in istorie/ Urmarile: EFECTUL DE DOMINO/Reactia CHINEI/ Care sunt DEOSEBIRILE fata de CRIZA din 2008
  10. Pingback: INCEPE "FURTUNA FINANCIARA PERFECTA" ANUNTATA DE ROUBINI: bursele scad peste tot/ EUROPA PROMITE INTERVENTII MASIVE SI SEMNIFICATIVE/ Italia isi pierde si ea suveranitatea?/ AVEM IN ROMANIA TOATE INGREDIENTELE UNEI CRIZE MAJORE: interviu de exceptie despr
  11. Pingback: Prof. Dr. Petre Prisecaru: SUBMINAREA ECONOMIEI NATIONALE. "ORDINEA SOCIALA A TARII NOASTRE INCEPE SA SEMENE CU SCLAVAGISMUL"
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare