PRIMA “TAIETURA” STILISTA IN TRUPUL BISERICII DE DUPA INFIINTAREA B.O.S.V. Adevaratele motive ale plecarii in Grecia a parintelui Nichita de la Brancoveni. “Sa stam bine, sa stam cu frica, sa luam aminte…”

4-10-2010 8 minute Sublinieri

Căci eu ştiu aceasta, că după plecarea mea vor intra, între voi, lupi îngrozitori, care nu vor cruţa turma. Şi dintre voi înşivă se vor ridica bărbaţi, grăind învăţături răstălmăcite, ca să tragă pe ucenici după ei. Drept aceea, privegheaţi, aducându-vă aminte că, timp de trei ani, n-am încetat noaptea şi ziua să vă îndemn, cu lacrimi, pe fiecare dintre voi. (FA 20, 29-31)

Scandalul plecarii in Grecia, la stilisti, a duhovnicului Manastirii Brancoveni (jud. Olt), parintele Nichita Pascan, este o profunda rana facuta in Trupul Bisericii de falanga stilista, precum si un caz de dezinformare legata de plecarea sa. In cele ce urmeaza vom analiza acest caz dureros.

1. Unde si de ce a plecat parintele Nichita?

Parintele Nichita a plecat cu o parte din obste, dupa cum precizeaza intr-un document semnat de el insusi si de partea din obste (fix 30 de maici si surori, iar nu intreaga obste de la Brancoveni!) care l-a urmat, la o factiunea stilista a vechilor calendaristi greci:

“Prin urmare, din mila Domnului și Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Stăpâna şi ocrotitoarea noastră, după o îndelungă cercetare a situației contemporane a Sinoadelor ce au păstrat succesiunea apostolică și mărturisirea de credință ortodoxă nealterate, noi ne aflăm în pragul intrării sub omoforul Sinodului Adevăratei Biserici Ortodoxe (vechicalendariste) a Greciei, păstorită de Î.P.S. Macarie de Petra – Arhiepiscop al Athenei şi al Eladei. Din acest Sinod face parte astăzi şi bine-cunoscuta Misiune ortodoxă franceză Frăția Sfântului Grigorie Palama, adică ucenicii pururea-pomeniților Părinți Ambrozie Fontrier şi Patric Ranson”.

Ca in cazul oricarei factiuni stiliste, identificarea acesteia se face greu datorita ramificatiilor multiple, a scandalurilor si para-schismelor care au fragmentat miscarea stilista in n (and counting…) diviziuni, care se mai si lupta intre ele, se anatematizeaza reciproc. Aflam astfel ca “sinodul” la care a plecat parintele Nichita este unul desprins din factiunea Adevarata Biserica Ortodoxa a Greciei in urma unor scandaluri interne. Ca sa folosim cateva sintagme mai cunoscute, “sinodul” condus de Macarie (fostii “lamieni”) s-a rupt de floriniti, neavand legaturi, asadar, nici cu mai cunoscutii mateiti (de care este mai apropiat) sau ciprianitii (pe care de altfel ii contesta, ca si pe slatioristii “nostri”, in asa-zisa “marturisirea de credinta” a p. Nichita).

Detalii despre “sinodul” macarian gasim in doua materiale informative de pe orthodoxwiki:

http://en.wikipedia.org/wiki/Greek_Old_Calendarists

In prezent, exista trei diviziuni majore [ ale vechilor calendaristi din Grecia, toate avand parohii in multe alte tari. Prima este “biserica adevaratilor ortodocsi” (Church of the Genuine Orthodox Christians of Greece (GOC) [sau florinitii, ramura originara, desprinsa din Biserica Ortodoxa a Greciei in 1935, in urma adoptarii calendarului indreptat, n.n..], a doua este cunoscuta generic sub numele de “mateiti”, numele provenind de la arhiepiscopul Matei, si a treia si cea mai mica diviziune este numita  macarienii (initial denumiti lamienii) ce au rupt-o cu GOC-ul in 1995. Relatiile dintre mateiti si GOC s-au incalzit insa Macarienii nu sunt acceptati de niciuna din aceste doua “biserici”. (trad. proprie – n.n.)

http://www.orthodoxwiki.org/Old_Calendarists

Synodul Macarian (lamian): In 1995, s-a format o factiune “de rezistenta” a sase episcopi condusi de “mitropolitul” Kallinikos de Lamia in cadrul Sinodului lui Hrisostom (Kiousis – sau GOC sau floriniti, n.n.) separandu-se pentru ceea ce ei pretindeau a fi o serie de abateri canonice. (…) Pana in 1997 miscarea s-a fragmentat in trei grupari, una dintre ele reconciliindu-se cu “Arhiep.” Hrisostom (Kiousis). O a doua grupare, Paisie Loulourgas (Mitr. al Americii) si Vikentios Malamatenios (ep. de Avlona), s-au transferat la Patriarhia Ecumenica. Mai tarziu in acelasi an, Kallinikos de Lamia si  Euthymios de Thessalonik au “hirotonit” cinci episcopi titulari intr-o incercare de a crea un sinod. In 2003, cei doi au decis intr-un final sa aleaga un primat, acesta fiind Macarie (Kavakides) de Atena. O mare parte a membrilor acestui din urma sinod a fost pierduta, de vreme ce au fost fortati sa aleaga intre sinodul lui Kiousis si cel al lui Macarie.  (trad. proprie – n.n.).

Asadar, o factiune fantomatica, care de la inceput s-a rupt in trei parti, una din ele ajungand… sub autoritatea Patriarhei Ecumenice. Sigur ca o astfel de factiune, nascuta din scandal si rupta in bucati, este mult mai “ortodoxa” decat Biserica Romana stramoseasca apostolica. Si desigur ca, nu-i asa, detine o ecleziologie fara cusur… Rau a mai fost inselat sarmanul duhovnic de la Brancoveni… 🙁

Dupa ce ne-am lamurit unde a plecat parintele Nichita, sa vedem acum si motivele plecarii sale. Unii zic ca ar fi plecat din cauza ecumenismului, dupa ce anterior speriasera lumea, cu titluri mari, cu speculatii abracadabrante, ingaduind comentarii belicoase si razvratite, de instigare la plecare din tara, din BOR si de contestare a intregului Sinod, ca ar fi plecat din cauza ca ar fi fost prigonit de ierarhie pentru presupusa sa atitudine anti-cip.

Amandoua motivele sunt false, in egala masura. Parintele Nichita nu era de ieri, de alaltaieri calugar, preot si duhovnic al Man. Brancoveni. Stia de mult de acordurile de la Balamand si Chambessy, apoi BOR a mai trecut prin momente grele cum au fost vizita Papei Ioan Paul al II-lea in Romania, alegerea patriarhului Daniel, episodul apostaziei Mitropolitului Corneanu, etc., asadar au fost o sumedenie de momente-varf ale taberei ecumeniste care puteau servi drept pretext mai bun (dar nu si mai drept) pentru o reactie zelotista. In schimb, decizia sa aparent precipitata a venit tocmai in contextul unui semi-esec catolic de la Viena, unde pana si catolicii au mutat la timpul viitor discursul despre bisericile surori”, ceea ce face ca acordul de la Balamand sa fie, practic, macar in parte, invalidat.

De altfel, in chiar primul motiv expus in scrisoarea parintelui Nichita, unde se mentioneaza ecumenismul, se face o precizare care anuleaza de drept intreaga argumentatie:

a) semnarea de documente apostaziatoare (Balamand, Chambessy, Ravenna, Viena etc.) de la credința dreptslăvitoare întru Una, Sfântă, Sobornicească si Apostolească Biserică;

Dar la Viena nu s-a semnat NIMIC, nu exista niciun document nou, si nu doar ca nu s-a ajuns la un acord comun intre ortodocsi si catolici, dar s-a pus in discutie si ceea ce se semnase la Ravenna! Asadar, “martusirirea” contine o prima minciuna gogonata din chiar primele randuri.

In continuare se face caz de acelasi Sinod al ROCOR si de Cuviosii care au stralucit in aceasta biserica, desi am aratat indestul pe acest site ca factiunile stiliste nu fac decat sa abuzeze pe nedrept de numele lor, calcand in picioare, in realitate, marturisirea si conduita lor fata de bisericile ortodoxe reale.

Apoi, foarte interesnt, “argumentul” ca

B.O.R. a fost pentru mulți ani și continuă să fie mădular al organizației eretice și antihristice C.M.B.”,

l-am mai intalnit, unde credeti?

Pentru demontarea acestei rataciri – vezi analizele de aici si aici.

In plus, daca ar fi fost vorba doar despre ecumenism, mai logica ar fi fost plecarea in Biserica Bulgariei, aflata in comuniune cu noi, dar care nu face parte, spre lauda ei, nici din Consiliul Mondial al Bisericilor, nici din Comisia Mixta de dialog cu romano-catolicii.

Trebuie spus, de asemenea, ca duhovnicul schismatic s-a aratat in permanenta ostil intai-statatorului sau, PS Sebastian, Episcopul Slatinei si Romanatilor, in ciuda cunoscutelor sale pozitii traditionaliste si a atitudinii personale deschise, refuzand orice discutie si orice impreuna-slujire cu acesta si nerecunoscand niciun moment validitatea hirotoniei parintelui Antonie Veselin, co-slujitor la Man. Brancoveni.

Al doilea motiv inaintat de parintele Nichita este asa-zisul serghianism al Bisericii :

deplina comuniune euharistică cu apostații serghianiști (adică cu

actuala Patriarhie a Moscovei, creată de schismaticul mitropolit Serghie Stragorodski și de statul ateu comunist).

Vai, vai…

Oare asa a invatat Cuviosul Serafim Rose?

Oare asa a invatat Sf. Ioan Maximovici?

Despre problema serghianismului am publicat recent si materialul important al parintelui Metodie de la Optina. De asemenea, vom pregati in viitorul apropiat si alte documente esentiale despre aceasta problema din inteirorul Bisericii Ortodoxe Ruse.

Al treilea motiv invocat este, evident, si cel adevarat: calendarul:

în 1924 a fost introdus în B.O.R. noul calendar aşa zis „îndreptat”, după mințile celor de un cuget cu papa Grigorie al XIII-lea (şi urmaşii lui) şi ai săi astronomi atei papistaşi.

Este mentionat acolo episodul in care Sf. Calinic s-a opus introducerii calendarului gregorian in sec. XIX, episod invocat deseori si de un teolog controversat de pe la noi. Se neaga minunile care contesta faptul ca noul calendar ar afecta Tainele Bisericii si se evoca, in schimb, ca “argument”, minunea de la raul Iordan… Oare unde au mai fost auzite, recent, tot in acest an, aceste teme stiliste si cu cine polemizeaza, oare, autorii acestei marturisiri, cand se impotrivesc Duhului Sfant care lucreaza minunea de netagaduit a serpilor Maicii Domnului?

Al patrulea motiv este gasit in ridicarea anatemelor asupra catolicilor de catre Patriarhul Athenagoras. Netemeinicia acestui motiv, ca si a asa-zisei ridicari a anatemelor (neconfirmate de niciun Sinod ortodox local sau universal) a fost demonstrata demult cu materiale care se gasesc si pe acest site (a se verifica in special scrierile Cuviosilor Epifanie Teodropoulos si Paisie Aghioritul).

Motivele 5 si 6 sunt adaugate in logica lui Pristanda care numara steagurile de la capat ca sa para a fi cat mai multe. Adica reiau parti din motivul nr. 1, dezvoltandu-le in acelasi “spirit” surd si mut cu desavarsire dinspre partea adevarului.

In concluzie:

 

Avand in vedere contextul acum, ecumenismul nu poate fi decat un pretext, nicidecum un motiv real de a parasi Biserica Ortodoxa Romana, in conditiile in care parintii duhovnicesti ca Iustin Parvu si Arsenie Papacioc recomanda pentru aceste vremuri, dimpotriva, “adancirea in Biserica” si “punerea personala la punct” a vietii duhovnicesti a fiecaruia dintre noi si nu avantarea in fundaturi  extremiste sau schismatice, oricat de “corecte” canonic ni s-ar putea parea inchipuirile mintii noastre.

Plecarea poate fi vazuta, asa cum ei insisi declama acum, ca o prima “roada” substantiala in cadrul BOR a propagandei pro-stiliste facute de un cunoscut teolog aflat inca (in misiune?) in BOR, si de cateva pagini web stiliste sau filo-stiliste, care sunt intretinute, de altfel, de oameni apropiati acestuia.

Care este semnificatia duhovniceasca a actiunii parintelui Nichita Pascan sau cat de grav este ceea ce a facut duhovnicul plecat de la Brancoveni? Nu al nostru este a judeca, deci nu e important ceea ce spunem noi, dar iata ce spune Biserica prin glasul marelui Dascal al lumii si Ierarh Ioan Gura-de-Aur:

Asadar, sa stam bine, sa stam cu frica, sa luam aminte, chiar si ingerii daca ar mai cadea din cer sau unii frati, preoti si duhovnici ne pleaca din Biserica… Scris este ca nimeni nu este mai presus de ispita, nici macar “cei alesi”. Probabil ca este doar inceputul “haosului” si “invalmaselii” din Biserica, despre care s-a profetit. Noi sa nu uitam insa ceea ce ne indeamna cu putere parintii luminati si sfintiti ai Bisericii:

2. O dezinformare. Roadele propagandei pro-stiliste

Cum aratam mai sus, s-a afirmat ca Parintele Nichita ar fi plecat din cauza unei presupuse prigoane cauzata de atitudinea sa anti-cip. Nimic mai fals. Dincolo de faptul ca nu a fost auzit de catre nimeni predicand pe aceasta tema in ultima perioada, adevaratul motiv il aflam intr-un articol de pe o pagina stilista, datat, pe stil vechi, pe 21 septembrie 2010 (4 octombrie stil nou):

EVENIMENT DE PROPORŢII FĂRĂ PRECEDENT ZGUDUIE ESTABLISHMENTUL B.O.R.

Reamintim ca plecarea p. Nichita cu partea din obste care l-a urmat a avut loc pe 24 septembrie si ca semnaturile sunt datate pe 25 septembrie.

In ceea ce priveste problema dezinformarii legate de motivul plecarii (prigoana cauzata de cipuri): este posibil ca infatisarea plecarii parintelui Nichita ca o paruta prigoana pe subiectul cipurilor sa serveasca de minune scopului de a intretine in oameni o stare de agitatie si paroxism cu privire la acest subiect. In aceasta logica, orice s-ar intampla cuiva trebuie sa aiba numaidecat legaturile cu cipurile si, in orice caz, orice prilej este bun pentru a da motive ca oamenii sa se indoiasca de Biserica lor si sa arunce cu pietre chiar si in ierarhii cei mai buni, deveniti peste noapte suspecti de “tradare”…

O data lansata, aceasta minciuna nu va mai fi scoasa in veci din mintile celor care au muscat momeala deja. Pot veni toate dezmintirile din lume, credulii si superficialii o sa ramana convinsi ca parintele a plecat… tot din cauza de cip (desi nici macar nu se mentioneaza aceasta problema in cadrul “marturisirii de credinta”), mergand pe logica pacatoasa si necrestineasca “nu iese foc fara fum”, dupa cum spunea chiar o comentatoare fidela a unui astfel de blog… Este, de fapt, exact logica propagandei si a calomniei, aplicata si in campania de atacuri murdare, inscenari si inventii impotriva parintelui arhimandrit Mihail Stanciu si a noastra: Calomniati, calomniati! Pana la urma tot ramane ceva…”

Mai trebuie subliniat ceva: in articolul scris de schismaticii stilisti romani ne-slatioristi se afirma:

“Iată că materialele propovăduite de saitul nostru traditiaortodoxa.wordpress.com ca şi de hristofor.wordpress.com şi-au vădit roadele atunci când lumea se aştepta mai puţin, în ciuda unui boicot sistematic din partea saiturilor pseudo-conservatoare cripto-ecumeniste din spaţiul românesc”.

Iar in alta postare in care sunt infierate siteurile numite “pseudo-conservatoare” se afirma:

“Dar spre deosebire de conservatorii nou-calendarişti ”clasici” din Grecia (despre care Părintele Maxim Maretta a susţinut o conferinţă) ce se manifestă trimiţând scrisori de protest ”antiecumeniste” episcopilor lor, asigurându-i în acelaşi timp de supunere, pseudo-conservatorii BOR sunt şi cripto-ecumenişti pentru că îi atacă până şi pe cei din interiorul BOR care ridică problema ieşirii din organizaţia ecumenismului mondial CMB sau vorbesc despre impunerea samavolnică a noului calendar şi lipsa oricărui temei ortodox pentru adoptarea acestuia (vezi ”cazul” Danion)”.

Deci cei care indeamna oamenii sa ramana in BOR in ciuda caderilor si implicarilor unei parti a clericilor in miscarea ecumenista sunt pseudo-conservatori, iar cei care incita la schisma si la iesirea din Biserica sunt adevaratii… In orice caz, se confirma aici din plin impreuna-lucarea taberei pro-stiliste, fiind mentionate pe siteul respectiv inclusiv blogul hristofor.wordpress.com sau teologul Danion Vasile.

PS: Mai nou, teologul Danion Vasile face si el o “marturisire de credinta” in care afirma ca se afla in BOR, deoarece se impartaseste la biserici ce tin de jurisdictia acesteia. Insa niciodata nu a fost contestat acest lucru, cel putin nu de catre noi. Din pacate, teologul nu se dezice public si nu se pocaieste de afirmatiile smintitoare pe care le-a facut cu privire la apostazia BOR, cu privire la conceptia stranie ce o are asupra validitatii Tainelor (in jurisdictiile cu episcopi ecumenisti el considera ca nu ar fi valide), cu privire la anatema sub care ne-am afla, cu privire la dorinta exprimata explicit de a nu-l mai prinde urmatorul Craciun tot “pe nou”, la “minciunile” parintelui Cleopa, la “sfintenia” lui Glicherie al slatioristilor si cu privire la multe alte atitudini ale domniei sale care au bucurat mult tabara schismatica de la noi. Nici nu scoate de pe blogul sau referirile la “singura biserica adevarata” ca fiind cea de la Slatioara sau amenintarile de tipul:

“Şi ar trebui [ca BOR] să iasă din CMB, înainte ca iubitorii de adevăr să  părăsească staulul BOR…”

Fara aceste deziceri si clarificari punctuale si fara o atitudine clara referitoare la actul parintelui Nicihita Pascan, nu putem avea incredere in “marturisirea” sa si avem toate temeiurile sa ne temem de o strategie de refacere a imaginii si de “relaxare”, de “tranchilizare” a publicului, pe care o mai incercase si anul trecut, exact in aceeasi perioada, pentru a putea relua apoi, in primavara, ofensiva pro-stilista mult mai fatis si eficace.

***

Legaturi:

***


Categorii

Cazul Danion Vasile (2010), Ecumenism, Nichita Pascan (fostul parinte de la Brancoveni), Opinii, analize, PS Sebastian Pascanu, Stilism

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

74 Commentarii la “PRIMA “TAIETURA” STILISTA IN TRUPUL BISERICII DE DUPA INFIINTAREA B.O.S.V. Adevaratele motive ale plecarii in Grecia a parintelui Nichita de la Brancoveni. “Sa stam bine, sa stam cu frica, sa luam aminte…”

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. Apropo de legaturi, iata pe ce site schismatic sunt publicitate actiunile unei anumite grupari basarabene despre care am mai vorbit: http://news-nftu.blogspot.com/2010/09/photos-moldova-against-ecumenism.html

  2. Se pare ca toate aceste grupari ortodoxe schizmatice sunt una mai “adevarata” decat alta. Unii recunosc pe altii, dar pe ceilalti nu. Mai intelege cineva ceva? Mai conteaza motivele? Fiecare invoca ce-i convine. Eu nici nu ma mai straduiesc sa pricep. Ma depaseste! Toate aceste schizme cred ca au la baza mandria. Fiecare grupare schizmatica se considera unica reprezentanta a dreptei credinte, iar pe ceilalti, vai de capul lor, ii considera cazuti in erezie. Si asa, prin faramitarea Bisericilor Ortodoxe in cat mai multe grupari si grupulete schizmatice, cel rau obtine victorie dupa victorie, prin ruperea trupului Bisericii Ortodoxe Una, cea cu adevarata succesiune apostolica, si depozitara Sf. Traditii de la Sf.Parinti.

  3. biserica bulgara nu l-ar fi primit.
    asa ceva nu credeam sa mai vad. inca mai sunt romani amagiti de calendar !
    uluitor!

  4. @ Antuza

    Ai scris:

    Toate aceste schizme cred ca au la baza mandria. Fiecare grupare schizmatica se considera unica reprezentanta a dreptei credinte, iar pe ceilalti, vai de capul lor, ii considera cazuti in erezie.

    Asa si este: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2009/12/14/biserica-se-teme-de-dezbinari-si-de-schisme-care-au-ca-baza-demonicul-egoism/

  5. Sigur ca plecarea era planuita de multa vreme. Aceasta mica turma nu a plecat deloc de capul ei si nu rataceste in desert. A fost amagita si momita(sigur nu cu daruri duhovnicesti). Degeaba jubileaza unii, plecarea asta nu zguduie nici o caramida din temelia BOR.

  6. Nici un sfint care a luptat impotriva ereziilor timpului sau nu a intemeiat o biserica separata. Toti au stat si au marturisit, iar la nevoie au mucenicit.
    Dumnezeu sa-l ierte ca nu stie ce face acest parinte.
    Cit despre zelotisti, tacerea ce domneste pe la noi, indiferent cite incalcari ale canoanelor exista sau cit de grave sunt, sminteste, iar roadele se vad.
    Este adevarat ca cei inselati vor ramine inselati, indiferent de context, dar senzatia asta ca turma nu are pastori (falsa zic eu), nu ajuta.
    Oare cind va fi momentul pentru o luare ferma de atitudine din partea celor in drept sa o ia?

  7. Imi cer scuze pentru ultimul mesaj si ati facut bine ca nu l-ati dat. DE fapt, nu este nimic “plictisitor” in ce s-a intimplat. Asta este cel mai grav eveniment care a avut loc din ultimii doi ani de cind a inceput propaganda stilista. Dupa aproape 2 ani de “bate saua ca sa priceapa”…cei aflati in BOR, a venit si un prim rezultat concret de proportii, lasind la o parte diverse treceri individuale ale unor credinciosi oarecare la stilism.

    Problema este ca dupa atita propaganda stilista, scandaluri declansate de ei, discutii cu si despre ei, se poate instaura la unii (cazul meu) o stare de satietate atit de mare care-i face sa devina alergici numai si la cuvintul stilism si sa vrea sa treaca mai departe fara sa mai citeasca sau sa mai gindeasca prea bine tocmai datorita supra-supra saturarii cu subiectul in cauza.

    Eu trag nadejde ca parintele in cauza va realiza greseala pe care a facut-o. Niciodata nu este prea tirziu.Este singurul lucru care-mi vine acum in minte.

  8. Aţi văzut că monahul Filoteu de la Petru Voda îl susţine pe părintele Nichita pe forumul Ortodoxia de pe google,zice să nu-l condamnăm şi spune cum că este DOGMĂ calendarul şi că nu avem unitate de credinţă din cauza asta!?!? Şi aidoma stiliştilor, întoarce vorbele de “stilist” şi de “zelot” pentru cei de pe nou şi îl contestă pe părintele grec Epifanie!!! E absolut incredibil !! Citiţi aici http://groups.google.com/group/ortodoxia/msg/56f79a12b2abf326

    Cîtă vreme problema calendarului nu este rezolvată la nivelul întregii Biserici Ortodoxe, iar opiniile ierarhilor (atunci cînd le au şi le şi argumentează) variază de la relativism absolut la “zelotism fanatic”, de la întemeierea pe mintea proprie purtată de grija veacului (Mt 13:22) pînă la hotărîrea dogmatică a primului Sinod Ecumenic de la anul 325 ca Biserica să aibă UN SINGUR CALENDAR, cu O SINGURĂ PASCALIE, această ameţeală dogmatică fiind prezentă în toate Bisericile locale, părinţi precum Pr. Nichita, un foarte bun duhovnic, nu pot fi decît victime care caută să se pună la adăpost de rătăciri. Unitatea calendarului Bisericii este una din cele două dogme stabilite de primul Sfînt Sinod Ecumenic, cealaltă fiind Crezul.

    Atitudinea sa îi aparţine doar sfinţiei sale şi maicilor, şi am publicat-o nu pentru a face cuiva reclamă, ci pentru a oferi răspunsul la întrebarea “de ce a plecat?”.

    În Biserică normativă este unitatea dogmatică, canonică şi liturgică. Cîtă vreme toate Bisericile locale (prin ierarhii lor, căci, după cuvîntul Sfîntului Ignatie al Antiohiei, “unde este ierarhul, acolo este Biserica”) relativizează şi minimizează, conştient sau nu, adevărul dogmatic, canonic şi liturgic al unicităţii calendarului liturgic, unitatea de credinţă este ruptă, şi gestul Părintelui Nichita nu mi se pare foarte uşor de condamnat, mai ales dacă ne uităm ce scrie şi vedem că primele două motive sînt nevoia ruperii de ecumenism şi de serghianism. Orice organism viu simte prezenţa unui corp străin în interiorul său, cu atît mai mult a unei boli. Organismul care boleşte şi nu suferă nu se poate vindeca, ci moare. E cît se poate de regretabil că, instituţia Bisericii admite erezia ecumenismului şi colaboraţionismul cu statul antihristic + necondamnarea comunismului, cîtă vreme credincioşii, care şi ei sînt Biserica, simt nefirescul acestora şi tot ce mai pot face este să plece de acolo unde văd aceste căderi. Să dea Dumnezeu înţelepciune celor ce mai pot să îndrepte ceva, ca aceştia să şi îndrepte după voia Sa cea sfîntă.

    Cît despre ereticii din ROCOR… eu nu am auzit nici măcar de unul, deşi de vreo cîţiva sfinţi ai ROCOR am auzit pînă azi. În ce priveşte părerea părintelui Epifanie cu privire la zeloţi (că el despre zeloţi vorbeşte, nu despre stilişti, o denumire peiorativă ce i se cuvine instituţiilor bisericeşti care au adoptat “noul” stil, cei ce au păstrat “vechiul”, fiind, de fapt, simpli ortodocşi), am fost destul de surprins să aflu că există şi zeloţi ai noului calendar, nu numai ai vechiului. Zeloţii (pentru cei ce nu ştiu) sînt acei credincioşi care consideră că doar în comunitatea lor există har sfinţitor, în afara acelei comunităţi neexistînd Taine, şi nici mîntuire. Zeloţii noului calendar sînt chiar de vreo 2, dacă nu 3 categorii. Una dintre ele este cea a ecumeniştilor… Aşadar abordarea părintelui Epifanie, că ecumenismul şi zelotismul ar fi două extreme, nu mi se pare una foarte bună, cîtă vreme mulţi dintre ecumenişti sînt şi zeloţi ai noului calendar în acelaşi timp.

  9. Trist, foarte trist ce s-a intamplat cu acest parinte si cu maicile respective. Actiune premeditata, gandita din timp, nu au sanse sa se razgandeasca prea curand. Domnul sa-i lumineze…

    Ce urmeaza este numai pt voi.
    Atunci cand Ioana a scris pe site la Apologeticum ca este vorba despre o plecare la stilisti, am verificat imediat stirile de la “Traditia Ortodoxa”, si nu aveau nici o afisare pe site despre acest subiect.
    Acum am citit la voi ca ar fi vorba despre o afisare veche, din 21 sept, si evident m-am mirat. Nu se poate.
    M-am dus pe site la Traditia Ortodoxa, si au un PS., in care scriu ca este vorba de 21 sept stil vechi, adica 4 octombrie.
    Daca socotiti ca trebuie, actualizati acest aspect in vreun fel, daca nu, nu conteaza, lasati asa.

  10. @ Florin:

    Mda, deci daca exista o neoranduiala in Biserica atunci sunt justificate si intelese toate schismele si plecarile din biserica pe motivul unei parute evlavii? Interesant… Mai util ar fi de adus justificari ale Sfintilor care s-au ocupat de Pascalie sau calendar si care sa arate daca exista, intr-adevar, in Traditia Bisericii, acceptia calendarului ca fiind “dogma” si “sfant”, de aceeasi importanta ca Crezul. De pilda, de la un Matei Vlastare, sau altii. Altfel, ramanem cu impresia ca sunt doar interpretari tarzii, de sec. XXI, facute asupra deciziei luate de Sinodul I legat de pascalie.

    In rest, pentru noi… nicio surpriza. Dar cand noi avertizam asupra tendintelor si ideilor stiliste din anumite cuiburi, unii credeau ca avem niste chestii personale si inventam un “bau-bau” inexistent… Luati si serviti acum bau-bau pe paine… Deocamdata asa, mai la fereala, nu foarte fatis pe “oficiosul” blog. Dar odata cu scandalul cu pr. Nichita probabil ca multe lucruri ascunse vor iesi la iveala. Mai multi ne-au spus azi ca au primit pe mailuri din aceeasi sursa, fara comentarii, “marturisirea” parintelui Nichita, ca ceva ce trebuia deci sa fie ajutat sa circule ca atare, poate-poate o influenta pe careva si l-o determina sa-l urmeze pe acest “foarte bun duhovnic” care “cauta sa se puna la adapost de rataciri”.

    Deci aceia care ies din biserica sunt cei care…

    simt nefirescul acestora şi tot ce mai pot face este să plece de acolo unde văd aceste căderi

    si ei sunt cei care au reactii sanatoase…

    Deci tot ce mai pot face este sa plece de aici, unde sunt caderile… Bine de retinut.

  11. @ Ingrid:

    E in regula, vom corecta. Multumim mult de semnalare! Si… iertare de greseala!

  12. Se pare ca tot a fost planuit de Danion Vasile si monahul Filoteu.
    Filoteu incearca sa gaseasca argumente pentru sustinerea lui Danion dar nu sunt deloc convingatoare.
    Parintele Iustin Parvu nu e de acord cu ce a facut pr Nichita. “A fugit de mucenicie” a spus pr Iustin.
    Cred ca maicile se vor intoarce, majoritatea lor.
    Dupa cum e conceput textul crezului pr Nichita, pare a fi stilul lui Danion Vasile. Se poate ca Danion l-a scris si pr Nichita doar l-a semnat.

  13. Uluitor, se pare ca deja traim vremurile in care chiar si cei alesi sunt inselati…Doamne ai mila de noi.
    Oare daca fiecare pleca din biserica ortodoxa pe motivul ca unii ierarhi erau apostati, mai dainuia ortodoxia 2000 de ani?
    Sau s-a uitat ce a spus marele Sf Ioan Gura de Aur cand a fost exilat (pe nedrept) celor ce vroiau sa mearga cu sfantul in exil si sa paraseasca biserica mama…si i-a indemant atunci sfantul sa ramana in biserica pt ca capul ei este insusi Mantuitorul Hristos si nu anumiti episcopi sau clerici cazuti…
    Parca si la Vienna – inca si cei mai aprigi iararhi ecumenisti au afirmat ca deciziile lor luate acolo nu au nici o valoare daca sfintele sinoade locale si credinciosi nu le acepta…
    Si inca Sf Munte Athos si ROCOR-ul (care tin calendarul vechi) de ce nu apartin de stilisti? Intrebari fara rapuns se pare pt unii…

  14. @ Emilian:

    Nu avem date care sa ne intemeieze sa facem astfel de afirmatii, despre cine si cum a planuit. Noi nu avem stiinta de asa ceva si e pacat mare sa spunem ceea ce nu stim. Marturisirea este in stilul si cu ideile… stilistilor, pana la urma, si mai degraba ne gandim ca poate e scris chiar de catre cei care l-au si trimis… si a caror grupare, da, stim ca nu e deloc straina de influentele asupra Man. Brancoveni.

    Filoteu incearca sa gaseasca argumente pentru sustinerea lui Danion dar nu sunt deloc convingatoare.

    Pentru sustinerea p. Nichita, probabil ca ati vrut sa spuneti.

  15. da, pentru sustinerea pr Nichita…

  16. Am o cunostinta in Slatina. Se zvoneste pe acolo ca pr Nichita ar fi dorit sa urce in trepte mai inalte bisericesti si nu a reusit, in timp ce stilistii i-au promis ca il vor face episcop.

  17. Foarte interesanta formula de incheiere de la apologeticum de la articolul ” Motivul plecarii din Romania a parintelui Nichita si a 29 de maici de la manastirea Brancoveni ” -> Nu suntem in masura sa judecam aceasta alegere a parintelui Nichita, dar pentru noi nu constituie un model de urmat, atata timp cat marii nostri duhovnici raman in BOR si lupta impotriva ereziilor.
    Cand ‘ nu va mai fi nimeni sa “lupte” ‘ ( zic ei ) atunci se va putea pleca ( reiese clar din exprimarea celui ce admin-este acel blog ).

    Oricum asta nu e decat un muguras din rodul pe care lupta apologeticum + saccsiv o dau impotriva BOR, sub masca inocentei bineinteles, si explicand continuu cat de bine intentionati sunt si ceilalti ii ataca furibund .

  18. Din pacate nu e un bau-bau ci cruda realitate de care multi nu au vrut sa stie sau poate le-a fost frica sa afle.
    Fratii admini spun ca:
    “odata cu scandalul cu pr. Nichita probabil ca multe lucruri ascunse vor iesi la iveala.” pentru ca e vremea cernerii, timpul insa lucreaza in favoarea adevarului; se cerne adevarul de minciuna, lumina de intuneric.
    Chiar ca trebuie sa stam cu frica..

    Imi pare sincer rau pentru acest parinte, se pare totusi ca hotararea nu a luat-o de ieri de azi, dupa motivele invocate ar fi trebuit sa plece demult, insa a asteptat un pretext care de fapt nu a venit …. evenimentul Viena a fost un dialog fara nici un rezultat, dar el tot a plecat.
    Si atunci ce/cine l-a manat pe acest parinte sa plece grabnic din Biserica?

    Sa ne rugam fratilor cu mic cu mare pentru toate fetele bisericesti caci sunt cei mai supusi ispitelor, caderilor de toate felurile, e atac mare asupra lor. Sa aiba Domnul mila de ei sa-i tina in Lumina Adevarului Sau si pe noi alaturi de ei, ca sa-L putem slavi pe Tatal, pe Fiul si pe Duhul Sfant intr-una Sfanta si Soborniceasca Biserica Amin.

  19. @ ROrtodox:

    De dragul onestitatii si fara a ne iluziona prea tare, trebuie spus totusi ca Saccsiv a avut o pozitie foarte corecta si integra de aceasta data, in orice caz noi nu am gasit niciun echivoc in ea. Indiferent de ce ti-a facut cineva, trebuie sa recunosti cand ceva este bun si corect. Iar interpretarea data pasajului concluziv de pe blogul care nu este al unor vietuitori de la Petru-Voda e un pic cam fortata. Ce mie nu-mi place, nici altuia nu fac, adica astfel de procese de intentie. Unde ni s-a parut ca se lasa loc de ambiguitate este la: “Nu suntem in masura sa judecam aceasta alegere”. Asta in conditiile in care, de regula, acolo, orice altceva se judeca si se osandeste fara mila si fara drept de apel… Orice, dar nu aceasta alegere. Ma rog, poate de aici se pune inceputul bun, cine stie? Si nu era vorba de a-l judeca pe parintele Nichita, ci de a nu lasa spiritului dilematic actul acestei alegeri in sine, adica plecarea la stilisti. Asta se poate oare realtiviza? Dar, si cu asta, nu reiese atat de clar ceea ce ai dedus, e doar o posibila interpretare, daca o legi cu alte lucruri. Pe grupul Ortodoxia lucrurile s-au precizat mult mai clar.

    Dar nu despre ce scriu alte bloguri ar trebui sa comentam aici, ci despre acest articol.

  20. -Multumesc PreaSfintei Treimi ,MAicii Domnului si Sfantului IOan MAximovici ca am scapat de ei .Eu la un momendat al vietii mele am fost amagit de ei ,am fost la cateva slujbe (nu m-am impartasit),mi se parea atmosfera de la ei din biserca ok ,dar ascultand cu atentie predicile lor am inceput sa imi pun niste intrebari si l-am rugat pe Sfantul Ioan Maximovici sa m-a povatuiasca intr-un fel ca sa sti daca e bine ce fac sau nu e si anul trecut de PAsti mi s-a confirmat ratacirea mea de catre un parinte de la Sihastria si un alt parinte vazator cu duhul ,cand am ajuns acasa (luasem agheasma de la ei )sticla ce continea asa zisa agheasma se inegrise cee ce nu mi-s-a intamplat niciodata cu agheasma de la noi oricat de pacatosi ar fi fost preotii nostrii…periculoasa Ravna asta fara discenamant (m-am spovedit ,mi-am facut canonul si am scapat de ei ) o consider ca pe o lectie pentru mine si nu numai !!!!!!

  21. Biserica este un organism viu. Reacţionează la boală, dar nu vătămându-se singur mai tare, ci răbdând sau tăind doar atunci când e cazul mădularul bolnav care ar îmbolnăvi tot organismul. Dacă ar fi bolnav capul, nu cred că l-am tăia ca să se însănătoşească trupul.
    Şi eu m-am gândit la o astfel de comparaţie între credincioşi (ca masă şi în particular) şi un organism. Într-un organism nu există legi matematice, ci biologice. Adică reacţiile nu sunt vehemente şi necugetate, ci argumentate şi plinde de dragoste şi pace. Coerenţa şi dragostea dau viaţă împreună şi, unde lipseşte una din ele, e alterată şi cealaltă.
    În cazul stilismului sau zelotismului, cum e numit la greci, nu există nici dragoste (dimpotrivă, certuri interminabile), nici coerenţă, raţiune sănătoasă (ignorându-se câte ceva şi amplificându-se aspecte favorite). Iar în cazul ortodoxiei (Părintelui Epifanie Teodoropulos), nu lipseşte nici dragostea (manifestată prin răbdare şi durere pt neregulile care apar şi nu numai), nici luciditatea atitudinii, coerenţa gândirii (cu tot ecumenismul mizer de până acum, nu s-a făcut vreo lepădare de credinţă clară, care să implice Biserica în sine pt că intenţiile şi chiar actele samavolnice şi eretice ale unor episcopi sau reprezentanţi ai Bisericii la mişcarea ecumenistă sau în alte împrejurări nu au fost primite de toată plinătatea Bisericii, ba au fost şi respinse).
    Cât priveşte calendarul în sine, el nu e dogmă, nici sfânt. La cartea Facerii se spune că soarele şi luna au fost puşi pe cer “spre semne, spre vremi, spre zile şi spre ani”(1:14). Deci anii şi zilele se măsoară după mersul soarelui şi al lunii, nu după calendare inventate de oameni. Sigur că nu vreau să duc totul pe piste noi şi mai întortocheate. E folositor calendarul, a fost îndreptat într-un mod greşit, dar nu e normativ încât să ne clatine credinţa. Schimbarea aceasta nu a adus ceva bun, ci multe schisme. Dar trebuie să fie şi eresuri ca să se învedereze credinţa multora.
    Şi aici mi se pare că totul se concentrează într-un punct: credinţa noastră este formală, legistă, tipicară sau e vie, duhovnicească, luminată? Ar trebui să ne cramponăm de fel şi fel de greşeli din tipicul zilnic şi să provocăm certuri. Dar asta nu e o atitudine ortodoxă. Sigur că nu putem trece cu vederea slujbele în comun şi alte provocări, ba nici greşelile mici, dar trebuie să reacţionăm pe măsură, nu disproporţionat.
    În cazul ecumenismului(, a cipurilor) şi a altor probleme reacţia corectă este cea de mărturisire din interior, nu de fugă şi scindare. Doar dacă această părăsire s-ar face când Biserica a apostaziat ar avea un sens. Cum a fost cazul cu Biserica Apuseană în 1054, care a statornicit în sânul ei, în mărturisirea ei de credinţă erezia.
    Dacă vremurile sunt grele şi ispitele pe măsură, noi trebuie să le răscumpărăm, nu să fugim de ele.

    PS: Sunt interesante aspectele plecării Părintelui Nichita atâta vreme cât aduc lămuriri asupra poziţiei sale (mai puţin când vin din iscodiri şi mici răutăţi).

  22. Se pare ca pe zi ce trece lucrurile se inrautatesc. Nu vreau sa las impresia ca judec, Doamne fereste, pentru ca chiar nu o fac. Dar un duhovnic plin de dragoste pentru ucenicii sai si pentru fii sai duhovnicesti nu ar fi facut asa ceva nici in ruptul capului. Cum adica sa pleci asa, in miez de noapte, pe furis. Iti lasa impresia ca pr. Nichita ar fi fost prigonit lucru deloc adevarat. In opinia mea este inacceaptabila o astfel de atitudine. Si apoi Biserica mai este si soborniceasca si mai are si o Traditie Sfanta, unde cuvantul sfintilor ar trebui sa joace un rol crucial in viata de zi cu zi a ficarui crestin dar mai ales in astfel de situatii. Motivele invocate de pr. Nechita nu sunt verosimile, sa fim seriosi lucrurile nu stau asa de ieri pe azi, imaginativa dar ca fiecare staret din manastirile romanesti ar proceda la fel. Nu numai stilistii sufera atunci cand BOR este implicata in miscari ecumeniste, sau nu i-a atitudine atunci cand situatia o cere. Sau sunt stilistii mai desavarsiti decat restul?

    Probabil voi astepta ca si pr. Proclu sa isi impacheteze bojdeuca, sa o aseze in valiza si sa plece undeva prin Grecia. (pr. Proclu este un examplu in cazul de fata, la fel cu as fi putut da multi alti parinti inbunatatiti).

  23. A nu se intelege din comentariul anterior cum ca pr. Proclu ar fi stilist.
    Mai tineti cont fratilor si de atitudinea unor astfel de grupari stiliste. Este ea in concordanta cu invataturile Sfintilor Parinti (iubire, dragoste, rabdare mai ales fata de vrasmasi)? Cum poti sa crezi ca vei gasi adevarul intr-o factiune, desprinsa din alta factiune care la randui’ s-a desprins din alte factiuni. Si, intre toate acestea, factiunea A este in comuniune cu factiunea C dar ii uraste pe cei din B considerandui niste rataciti, iar cei din factiunea C se inteleg cu cei din factiunea A si B considerandui pei cei din factiunea H niste apostaziati.

  24. Toata viata am fugit de certuri si alte pacate ale celor din jur pana am ajuns la capatul pamantului si am vazut ca nu mai am unde fugi de pacatele mele. Atunci am inteles ca nu fuga este solutia, ci rabdarea. Sper sa inteleaga si parintele cu maicile, mai devreme sau mai tarziu.

    Sa ne intareasca Dumnezeu pe toti sa rabdam acolo unde suntem pana la sfarsit, ca vremurile is tulburi si se precipita.

  25. Doamne ajuta.

    “Sa luam aminte”
    Cu ajutorul Domnului sa nu cadem si noi in astfel de ispite si sa ne rugam pentru unii ca acestia.

    “Sa luam aminte”
    Ca dogma este Pascalia, si slava Domnului, aceasta este corecta si in cadrul BOR.

    “Sa luam aminte”
    Ca Adam in rai nu a murit imediat ce a muscat din mar – cu toate ca primise acest avertizment – ci Domnul in nemarginita iubire a facut totul pt a-l intoarce prin pocainta, lucru ce sta fiecaruia la indemana.

    “Sa luam aminte”
    La chemarea: “Rugati-va neincetat”

    Sa aveti pace in inima!
    http://www.sinaxa.net

  26. Apostazia din sânul Bisericii celei una a dat naștere la așa-zisa ”Biserică Apuseană”. Biserica nu poate în întregul ei să primească apostazia, doar dacă porțile iadului o vor birui ceea ce ar face mincinoasă promisiunea Domnului Hristos; să nu ne pierdem deci încrederea în Biserică ci mai degrabă să căutăm să ne ținem strâns de ea, cu smerenie.
    Calendarul este o ispită mare și poate că Domnul a îngăduit-o ca să lucrăm pe ogorul inimii și să nu uităm de iubirea aproapelui. Dar se vede că mulți preferă legea veche și n-o primesc pe cea nouă.
    Rană este și nu se vindecă pentru că nu avem nici dragoste și nici răbdare.

    Acela care pleacă din Biserica Ortodoxă judecând după acțiunile unor ierarhi care ori s-au corupt, ori s-au rătăcit, dovedește că își dorește mai mult confortul psihologic decât să lupte pentru oile rătăcite. Și aceasta este tipic la toate organizațiile sectare, lipsa dragostei, nu-i doare. De aceea aleg să se despartă, să părăsească pe ”rătăciți”, de parcă Biserica Lui Hristos ar cuprinde numai drepții. Dar este simptomatic pentru vremurile de astăzi: soții se despart în loc să ierte, ”doctorii” ajută să ”murim cu demnitate” în loc să îngrijească până la capăt suferinzii, ”drepții” părăsesc Biserica pentru cei rătăciți.

    Robert, te înțeleg pentru sentimentele ce le ai acum, dar mai târziu să-ți amintești că Hristos suferă și pentru cei de care ai scăpat. Să ne ferească Dumnezeu de rătăcire dar să păstrăm durerea pentru toți cei rămași în înșelăciune.

  27. @ Florin “Aţi văzut că monahul Filoteu de la Petru Voda îl susţine pe părintele Nichita pe forumul Ortodoxia de pe google..”

    Forumul respectiv numai ortodox nu se poate numi. Acolo nu se mai scrie in duh ortodox. Cat despre monah, e indeajuns sa-i “simtim blandetea daca ii vorbim despre Biserica ortodoxa Romana”. Limbajul sau nu este ..crestin.

    Doamne ajuta

  28. In ceea ce-l priveste pe DV, am observat ca de mai multi ani a facut un tur de forta pe la toti marii si cunoscutii duhovnici din Romanaia si de pe alte meleaguri, cum ar fi Grecia si Muntele Athos. A luat tone de interviuri, a pus intrebari „incomode”, a depus un efort sustinut, si a dat dovada de mult zel, care cred ca a fost remarcat de multi oameni. Nu mai vorbesc de conferintele fara numar. A fost o perioada in care il admiram … Ma intreb oare de cand dateaza orientarea lui stilista? Toata aceasta activitate febrila a desfasurat-o inainte sau dupa schimbarea macazului? Cad a schimbat foaia, si ce l-o fi determinat s-o faca? Or fi fost motive de super corectitudine care sa-l plaseze „deasupra” greselilor tot mai frecvente pe care unii sau altii din biserica le fac, sau or fi fost alte motive mai mundane … Oricum omul are o influenta mare. E hotarat, si are multa indarjire in ceea ce face.

    Citind comenatariile admin-ilor, am observat ceva pe care-l ignoram pana acum. Este vorba de fenomenul separarilor schizmatice (scuzati pleonasmul), care s-a petrecut si se petrece in bisericile ortodoxe autocefale, cum sunt de exemplu cea rusa sau cea greaca. Se pare ca situatia in aceste doua biserici este chiar mai dramatica decat la noi, factiunile sectare fiind mai numeroase si relatiile dintre ele foarte complicate. In fiecare dintre aceste tari, motivele numeroaselor schizme au fost diferite, dar rezultatul este acelasi: devastator! Asta nu inseamna ca noi stam mai bine, pentru ca se vede ca nu e deloc asa.

  29. Pastorul cel bun isi pune SUFLETUL pentru oile sale (nu numai viata). Sta in staul cu ele cand vin lupii si se lasa sfasiat de dragul lor, inainte sa le vada pe ele rupte in bucati.
    “Marii duhovnici” isi iau caprele din turma, le scot din staul si le duc, mai la vale, acolo unde nu sunt lupi, dar e plin de serpi…

    Daca vrei sa iti salvezi viata, fugi descult si cu capul descoperit, nu cu jumatate din bunurile manastirii…

  30. E pacat cata barfa se face aici…

    Cititi, va rog, randurile de mai jos! Sunt de pe grupul acela considerat aici neortodox, din care rezulta ca pr. Filotheu nu este monah, este schismatic, il sustine pe pr. Nichita. Am uitat cu totii ca vom da socoteala de orice cuvant nefolositor, sau rau, sau… Dumnezeu sa ne intelepteasca!

    From: Filotheu Monahul
    Date: Tue, 5 Oct 2010 11:09:39 +0200
    Local: Tues, Oct 5 2010 12:09 pm
    Subject: Re: SA LUAM AMINTE!!! MARTURISIREA DE CREDINTA A PR. NICHITA PASCAN
    Forward | Print | Individual message | Show original | Report this message | Find messages by this author

    Părinte drag,

    Mi s-a părut că am răspuns, prin ceea ce am scris, la nedumenirile sfinţiei voastre. Actele (şi discuţiile) primelor două Sinoade Ecumenice nu ni s-au păstrat. Pentru a le acoperi, cercetătorii se folosesc de documentele care se referă la aceste două Sfinte Sinoade a toată lumea. Mai mult, poate ştiţi că, deşi nu au fost prezente cîteva din Bisericile locale din afara imperiului, hotărîrile Sfintelor Sinoade au fost primite şi respectate de aceste Biserici. Există ceva bibliografie pe această temă.

    Nu cred că se pune problema de a socoti pe cineva în afara Bisericii. Tocmai asta încercam să spun, că zeloţii socotesc pe cei care nu sînt ca ei în afara Bisericii. Şi zelotismul se manifestă nu doar cînd e vorba de calendar. El apare oriunde cuiva i se pare că nu se poate împărtăşi cu cel pe care îl judecă. Sfinţiei voastre v-ar fi uşor să slujiţi cu un cleric care a făcut rugăciuni împreună cu ereticii? Mi se pare că preoţilor din Timişoara nu le este deloc uşor să slujească cu mitropolitul lor iertat de sinodalii români.

    Pe de altă parte, plecarea din Biserică nu a rezolvat şi nu va rezolva niciodată nimic, atunci cînd ştii că Adevărul e de partea ta şi că eşti sub necontenita Sa purtare de grijă, cînd Harul Său nu lipseşte din sufletul tău. Mi se pare că răcirea credinţei a adus, în veacul acesta din urmă, neputinţa de a înţelege că aparţinem unei singure Biserici şi că din ea nu fac parte ereticii. Cu siguranţă, au existat şi în vechime Biserici locale care au primit mai tîrziu hotărîrea dogmatică a unui singur calendar. Cazul Irlandei este unul de acest fel, şi faţă de irlandezi au existat, pînă în secolul 8, cel puţin în Apus, mai multe abordări din partea ierarhilor ortodocşi (şi mai ales din partea unor Sfinţi ierarhi care au stat în primul mileniu pe scaunul Romei).

    Am postat “mărturisirea de credinţă” a părintelui Nichita ca să se lămurească motivul plecării sale. Nu îndemn pe nimeni să-i urmeze. şi, din cîte am citit, nici p. Nichita nu îndeamnă la asta, nici chiar pe fiii săi duhovniceşti, care sînt mulţi la număr, şi pentru care această plecare este cea mai dureroasă.

    Cei cu care a ales să fie în comuniune rebotează pe cei ce vin la ei. Degeaba se invocă legăturile cu ROCOR. Am fost vieţuitor în cadrul ROCOR vreme de un an şi cinci luni şi am prins tocmai momentul scindării sale. Cei ce s-au unit cu Patriarhia Moscovei, deşi ne consideră vrednici de milă pentru că sîntem pe noul calendar, ne primesc la împreuna slujire. Dar ceilalţi, cu care nu sîntem în comuniune, nu cer vreo Mirungere, cu atît mai puţin Botezul. Aşadar sărmanul părinte a ajuns unde era mai rău. Probabil îi vor cere să se reboteze, dacă nu a făcut-o deja, şi acceptarea acestui pas aberant va însemna lepădarea de preoţie şi de monahism, lepădarea de toată lucrarea pe care Sfînta Treime a făcut-o prin el, mai ales cu sutele de fii duhovniceşti. Dacă va face acest pas, sărmanul părinte nu poate fi decît vrednic de mila noastră, a tuturor. Mai mare cădere nu ştiu dacă poate fi. Să primeşti să fii rebotezat după ce o viaţă întreagă ai slujit Sfînta Liturghie este erezie, e deopotrivă cu apostazia, deopotrivă cu împreună slujirea cu ereticii, iar motivaţiile dezlegării sale de ecumenismul oficial al BOR cad şi se anulează cu desăvîrşire. Cam atît am avut de spus despre “cazul p. Nichita de la Brîncoveni”.

    Mila Domnului să fie cu acest părinte şi cu maicile sale, ca să-i lumineze şi să-i întoarcă la Adevăr.

  31. @Vlad: Unde este barfa? Si de cand, atunci cand lamurim un lucru folosim calomnia? Noi am scris explicit, clar, ca sa vada oricine, si cei ce au banuit pe nedrept, si cei care citesc, ce anume consideram indoielnic din ce scrisese parintele Filotheu si ce anume consideram nedrept in a i se pune in carca. Nu e vina noastra ca prima luare de pozitie a parintelui a fost prolixa si ne mentinem pozitia fata de ce a scris atunci, in prima instanta.

    A se revedea comentariile:
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2010/10/04/prima-taietura-stilista-in-trupul-bisericii-de-dupa-infiintarea-b-o-s-v-adevaratele-motive-ale-plecarii-in-grecia-a-parintelui-nichita-de-la-brancoveni-sa-stam-bine-sa-stam-cu-frica-sa-luam/#comment-14345

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2010/10/04/prima-taietura-stilista-in-trupul-bisericii-de-dupa-infiintarea-b-o-s-v-adevaratele-motive-ale-plecarii-in-grecia-a-parintelui-nichita-de-la-brancoveni-sa-stam-bine-sa-stam-cu-frica-sa-luam/#comment-14351

    Asa ca e cazul sa lasam la o parte auto-victimizarile, pentru ca nu stiu daca am facut totul pentru a indeparta orice fel de banuiala. Si este hilar, ba chiar osanditor, sa ni se bata noua obrazul cand vine vorba de barfa, in conditiile in care am fost de nenumarate ori calcati in picioare si calomniati pe grupul Ortodoxia al p. Filotheu sau pe acel blog binecunoscut, in conditiile in care utilizatori vadit pro-stilisti sunt lasati sa zburde si sa scrie orice le vine la “gura” impotriva noastra iar mesajele noastre sunt blocate.
    In orice caz, este binevenita precizarea parintelui si foarte, foarte grava fundatura in care a ajuns p. Nichita – rebotezarea… 🙁

  32. Citind “mărturisirea” P. Nichita nu văd decât o înşiruire de pricini (cum le şi numeşte). Adică adevăratul motiv e altul. Acestea sunt pretexte. Motivul mi se pare a fi atitudinea puritanist-ortodoxă faţă de predaniile Bisericii, probabil importată din Grecia.
    Iar această atitudine tinde vădit spre o una protestantă, în care fiecare se crede descoperitorul adevărului, în care fiecare are greşelile lui (botezări şi rebotezări şi comuniuni şi para-comuniuni), dar poziţia lui este cea corectă.
    Mai frapează unele declaraţii emfatice: „Cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste, deplin conştienţi, rugându-ne cu nădejde în Duh şi-n Adevăr”… Apoi e interesantă şi afirmaţia de genul: “Acest Sinod are succesiune apostolică de la”, de parcă a luat-o sau a moştenit-o pt sine. Dar e bulversant şi cui se adresează: “episcopilor, clericilor, monahilor, monahiilor, tuturor fiilor și fiicelor duhovnicești și întregului popor român”, şi cum: “conștiința noastră ortodoxă nu ne mai îngăduie să rămânem în comuniune cu voi”. Deci se adresează nouă, apostaţilor. Atunci ce fel de “mărturisire” mai este aceasta? Nu afirmă credinţa lui, ci ne condamnă pe noi. Toate acestea mă fac să cred că sunt spuse din tulburare, nu dintr-o decizie smerită şi dintr-o conştiinţă împăcată.
    Nu ştiu de ce ar fi trebuit să facă o mărturisire de credinţă acum, ci doar o justificare. Acesta e un act de bravadă, oare?

    Sigur că trebuie să respingem din viaţa noastră şi din Biserică neregulile, dar nu să ieşim din ea. Unde este Biserica, acolo trebuie să fim şi noi. Arianismul n-a cuprins, oare, aproape toată Biserica pe un timp îndelungat şi sub diferite coloraturi, mai moderate sau mai incisive? Dar Părinţii l-au adus sub tăcere. Acum, în vremuri mult mai grele, când păcatul şi necredinţa au priză mult mai mare, nu e de mirare că ecumenismul şi toate celelalte apostazii enumerate nu-şi găsesc uşor rezolvarea. Dar asta nu înseamnă nici pe departe că Biserica nu mai este stâlp şi temelie a adevărului.

  33. @Ierom. Lavrentie: din cate stim, cel putin o influenta a venit pe alta filiera, anume a cuiva (un mirean) plecat din BOR si arondat, se pare, unei factiuni “rocoriste” schismatice. Poate de aceea se si face caz de o oarecare legatura cu ROCOR in “marturisire”. Oricum, nu stim sigur, avand in vedere stufarisul labirintic al gruparilor stiliste. Ca fapt… divers dar in legatura, tocmai ce am primit un mail continand documentul semnat de p. Nichita. Mailul este trimis de… Rocor Romania. Sa intelegem de aici ca schismaticii “americani” si-au deschis ghiseu oficial in Romania? Vom vedea…

  34. A se vedea si reactia oficiala a Episcopiei Slatinei:

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2010/10/05/episcopia-slatinei-si-romanatilor-aduce-clarificari-importante-in-cazul-p-nichita-pascan-propunand-caterisirea-sa-pentru-parasirea-bisericii-ortodoxe/

    http://theologhia.wordpress.com/2010/10/05/comunicat-al-episcopiei-slatinei-si-romanatilor-privind-parasirea-bisericii-ortodoxe-de-catre-preotul-nichita-pascan-de-la-manastirea-brancoveni/

    COMUNICAT

    Cu privire la părăsirea Bisericii Ortodoxe de către Preotul Nichita Paşcan de la Mânăstirea Brâncoveni, Episcopia Slatinei şi Romanaţilor face următoarele precizări:

    – În seara zilei de vineri, 24 septembrie a.c., susnumitul şi 29 de maici şi surori (din cele 65 existente) au părăsit mânăstirea fără înştiinţarea Maicii Stareţe şi a Episcopului locului;

    – În prezent, cei dispăruţi se află în Grecia, afiliaţi la o grupare religioasă stilistă ce nu are comuniune cu nicio Biserică Ortodoxă (nici cu Biserica Rusă, nici cu cea a Ierusalimului şi nici cu Sfântul Munte). Este vorba de gruparea schismatică a aşa zisului arhiepiscop Macarie, autointitulat „al Atenei şi al Eladei”.

    În urma anchetei desfăşurate de către Inspectoratul Eparhial imediat după producerea acestui incident, precum şi din declaraţiile obştii rămase, privind comportamentul susnumitului preot, au reieşit în principal următoarele:

    În mai multe rânduri şi faţă de mai multe persoane şi-a exprimat în mod repetat simpatia pentru diferite grupări religioase stiliste, afirmând că doreşte să părăsească Biserica Ortodoxă, pentru a trece la acelea;

    – A îndemnat călugăriţele şi pe credincioşii care se spovedeau la dânsul la neascultare faţă de Biserica noastră Ortodoxă, sub pretextul că este eretică. În acest context a făcut nu o dată afirmaţia că “unitatea Bisericii este în jurul duhovnicului”;

    A contestat hirotonia Ieromonahului Antonie Veselin (slujitor la aceeaşi mănăstire) întru preot, numindu-l în chip batjocoritor “domnul Adrian” (pe numele său de mirean), deşi părintele Antonie a fost tuns în monahism şi hirotonit întru diacon încă din anul 1996. În acest sens, a interzis maicilor şi unor mireni să participe la slujbele săvârşite de Ierom. Antonie, pe care le-a catalogat “blestemate şi pângărite”.

    La scurtă vreme după plecarea din mănăstire a difuzat, sub semnătura sa şi a monahiilor şi surorilor care i-au urmat, o aşa numită “Mărturisire de credinţă”, prin care afirmă în mod expres ruperea de Biserica Ortodoxă, care îl alesese slujitor şi căreia îi jurase credinţă, şi confirmă, de fapt, cele de mai sus.

    Luând act de toate acestea, Permanenţa Consiliului Eparhial al Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor a hotărât deferirea preotului Nichita Paşcan în judecata Consistoriului Monahal Eparhial, în vederea caterisirii.

    Biroul de presă al Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor

    sursa>

    http://www.episcopiaslatinei.ro/2010/10/05/comunicat-privind-parasirea-bisericii-ortodoxe-de-catre-preotul-nichita-pascan-de-la-manastirea-brancoveni/

  35. Pingback: Război întru Cuvânt » EPISCOPIA SLATINEI SI ROMANATILOR ADUCE CLARIFICARI IMPORTANTE IN CAZUL PARINTELUI NICHITA PASCAN, PROPUNAND CATERISIREA SA SA, PENTRU PARASIREA BISERICII ORTODOXE
  36. Am postat urmatorul mesaj pe apologeticum :

    xxxx
    Ereticii stilisti din BOSV nu recunosc tainele BOR. Iata un text oficial de pe siteul slatioristilor :


    Despre botez

    Cu toate acestea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, după cuvântul Sfântului Vasilie cel Mare, din cel dintâi canon al său, a hotărât să fie primit, prin iconomie, botezul schismaticilor din Biserica Ortodoxă Română (de Stil Nou), adică numai cele trei afundări săvârşite în numele Sfintei Treimi. Însă, pentru a nu împiedica mântuirea multora, Sinodul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România a aplicat principiul iconomiei, aşa cum au făcut-o şi Sfinţii Părinţi de la Sinodul I (Can. 8) şi de la Sinodul al-II-lea (Can. 7), precum şi Sfântul Vasilie (Can. 1). Pe baza acestor canoane, primim numai botezul schismaticilor (cele trei afundări), dar numai dacă acest botez este săvârşit după rânduiala Bisericii Ortodoxe (cele trei afundări complete şi în numele Sfintei Treimi). Deşi Sfântul Vasilie îi numeşte pe schismatici ca nişte „mireni şi lipsiţi de Dar”, totuşi primim cele trei afundări ale lor, atât pe temelia canoanelor mai sus numite, dar şi ţinând seama de multe minuni din Sfintele Scripturi, când afundările fiind făcute numai de mireni s-au dovedit a fi valide. În general, Biserica acceptă botezul făcut de mireni numai atunci când cel ce urmează a fi botezat se află în primejdie de moarte. Amintim în acest sens minunea din viaţa Sfântului Atanasie, arhiepiscopul Alexandriei, care, copil fiind, boteza în joacă pe malul mării pe copiii de o vârstă cu el. Şi cercetând acest lucru Sfântul Patriarh Alexandru şi sinodul său, au hotărât validă taina sfântului botez săvârşit de copilul Atanasie, după rânduiala Ortodoxiei. Iar pentru că mărturisim împreună cu Sfântul Apostol Pavel „Un Domn, o Credinţă şi un Botez”, ca să nu ne facem călcători ai legii lui Dumnezeu, pe schismaticii botezaţi prin cele trei afundări şi în numele Sfintei Treimi, care se întorc la Biserica Dreptslăvitoare de Răsărit îi ungem cu Sfântul şi Marele Mir, după cum spune Sfântul Vasilie în Can. 1, sau Sfinţii Părinţi de la Sinodul al II-lea, în Can.7. Şi, pentru că prin iconomie Sfinţii Părinţi au primit botezul schismaticilor şi pe al nabatienilor (can 7 Sinod al II-lea) care urmau iudaiceştilor obiceiuri, serbând Paştele şi celelalte sărbători odată cu iudeii, dar se botezau cu botezul cel adevărat, tot prin iconomie şi prin tăria canoanelor de mai sus primim şi noi botezul schismaticilor.
    Dacă cei care vin la dreapta credinţă nu au botezul săvârşit prin cele trei afundări şi în numele Sfintei Treimi – fie ei schismatici, fie eretici – îi primim ca pe nişte nebotezaţi şi îi botezăm cu botezul cel adevărat al Bisericii Apostolice Ortodoxe, după care îi ungem cu Sfântul şi Marele Mir şi îi împărtăşim cu Sfintele Taine (Tâlcuirea Can. 46 şi 47 ale Sfinţilor Apostoli, notele 83 şi 84).

    Hotărâri sinodale

    Prin Can. 3 (Soborul al-II-lea Ecumenic); Can. 7 (Sinodul al III-lea Ecumenic); Can. 1 (Sinodul al IV-lea Ecumenic), Can. 1 (Sinodul al VI-lea Ecumenic); Can. 1 (Sinodul al VII-lea Ecumenic), Sfinţii Părinţi, îi caterisesc pe cei ce „introduc sau numai acceptă scornituri în materie de credinţă” (introducerea calendarului gregorian în uzul Bisericii; schimbarea datei Paştelui din 1926 şi 1929 şi prăznuirea acestuia la aceeaşi dată cu iudeii; reducerea sau chiar anularea postului Sfinţilor Apostoli; prăznuirea marilor sărbători ale Bisericii la aceeaşi dată cu catolicii, protestanţii şi neo-protestanţii). La aceste canoane ale Sfinţilor Părinţi, se adaugă anatemele patriarhilor celor patru Patriarhii ortodoxe (Alexandria, Constantinopol, Antiohia şi Ierusalimul), recunoscute şi publicate sub denumirea de Enciclice Sinodale (Sigilioanele patriarhale) din 1583, 1756, 1848, prin care cei ce au introdus sau numai au acceptat inovaţii în materie de credinţă (precum cele de mai sus), sunt caterisiţi de Sinoadele Patriarhiilor Ortodoxe şi numiţi „lipsiţi de Dar”. În conglăsuire cu Sfinţii Părinţi , care (prin ale lor canoane), şi cu Sinoadele Patriarhiilor Ortodoxe (prin anatemele enciclicelor sinodale) – îi numesc pe aceştia „caterisiţi şi lipsiţi de Dar”, aşa şi noi, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România numim „caterisiţi şi lipsiţi de Dar” pe toţi cei care au primit inovaţii în materie de credinţă. Conform Can. 15 al celui Dintâi şi celui de al Doilea Sobor de la Constantinopol din anul 861, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România se îngrădeşte pe sineşi şi nu acceptă comuniunea liturgică sau alte relaţii confesionale cu cei care din 1924 (în România) au primit schimbarea calendarului. În acest sens, pe baza canoanelor Sfinţilor Părinţi şi a deciziilor sinodale (de mai sus) ale marilor patriarhi ai lumii, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România nu recunoaşte nici una dintre tainele Bisericilor aflate în schisma calendaristică, cu excepţia botezului. Nu recunoaştem hirotonie, jertfă euharistică, maslu, mirungere, cununie, spovedanie şi nici botez (dacă acesta din urmă nu este făcut după rânduiala Ortodoxiei. Acest lucru îl întărim prin faptul că Sfinţii Părinţi de la Sinodul Şase Ecumenic, în tâlcuirea Canonului 6 – nota 204, prin puterea pricipiului scumpătăţii, precizează că „toţi prezbiterii, ca şi episcopii ce se vor caterisi pentru arătate învinuiri (inovaţii în materie de credinţă n.ed) – unii ca aceştia nu pot nici a blagoslovi, nici a sfinţi, nici vreo altă sfinţită lucrare a face, nici a cumineca pe cineva (…) findcă în toate aceste sfinte lucrări se face împărtăşire de binecuvântare şi de sfinţenie, pe care ei nu o au”. Deci unii ca aceştia nu mai au putere de a mai săvârşi nici taine ale Bisericii, nici ierurgii şi nici altă lucrare de sfinţenie. ” ( am incheiat citatul slatioristilor )

    Asadar, stilistii hulesc pe fata harul din BOR, considera in mod oficial BOR schisma fara har. Deci, adevarul nu poate fi decat unul : ori noi avem har, ori ei.
    Ei au la baza intemeierii bisericii lor schismatice, neascultarea ereticului Glicherie, care nu a ascultat de sinodul BOR in 1924. Glicherie, din pricina neascultarii a ajuns sa fie caterisit de sf sinod. Glicherie s-a considerat nevinovat. Ce trebuia el sa faca in conformitate cu canoanele ortodoxe ?
    Iata ce spun canoanele :

    1062. -a). ” Daca s-ar afla vreun episcop prea iute de fire ceea ce nu ar trebui sa fie pentru un astfel de barbat si care s-ar porni cu manie impotriva vreunui prezbiter sau diacon, si l-ar scoate din Biserica, trebuie sa hotaram sa nu-l osandeasca prea repede si nici sa nu-l indeparteze de la impartasanie. Toti episcopii zisera: Cel osandit are dreptul a se adresa mitropolitului eparhiot, iar daca acest mitropolit lipseste, sa apeleze la mitropolitul vecin si sa se roage ca sa cerceteze situatia lui cu temeinicie, caci nu este drept ca sa nu i se asculte rugamintea”.
    b). “Iar acel episcop, care l-a indepartat pe drept sau pe nedrept este dator sa astepte cu rabdare pana se va face cercetarea si astfel hotararea lui, ori se va confirma, ori se va modifica dupa caz”.
    c). “Insa cel scos de la impartasire (suspendat) sa nu mai slujeasca pana ce nu se va judeca apelul sau, cu deplina cercetare si buna credinta. Iar daca unii dintre impreuna slujitori vor observa la el atitudine orgolioasa si trufasa, zicand el, ca sufera pe nedrept, ei sunt datori sa-l indrepte pe calea cea buna, cu sfaturi aspre, indemnandu-l sa se supuna si sa asculte. Caci, dupa cum episcopul este dator sa arate dragostea curata si bunatatea sufieteasca catre subalternii sai, tot asa si supusii sai sunt datori sa indeplineasca cu supunere sincera slujba lor fata de episcop”. Sard. 14. 1

    1071. -..”Daca vreun prezbiter ar fi osandit de propriul sau episcop, si fiind indemnat de trufie si mandrie, ar socoti ca el poate sa slujeasca lui Dumnezeu cele sfinte separat sau sa ridice alt altar contrar credintei si oranduielii bisericesti, unul ca acesta nu trebuie sa ramana nepedepsit..” Cart. 10.

    1072. -.”Daca vreun prezbiter ar fi osandit pentru purtarea sa, el are datoria sa apeleze la episcopii vecini ca acestia ascultand plangerea sa-l impace cu episcopul sau. Daca nu va face asa, ci cu ingamfare se va uni cu alti razvratiti, despartindu-se de episcopul sau, ar sluji cele sfinte, unul ca acesta sa fie dat anatemii si sa piarda locul sau; insa sa se cerceteze daca nu are para dreapta impotriva episcopului sau”. -Cart. 11.

    1079. -”Asijderea intregul sinod a hotarat ca cel ce a fost excomunicat din slujire pentru lenevirea sa, fie episcop sau orice fel de cleric, daca in timpul cat a fost excomunicat provizoriu ar indrazni sa se impartaseasca mai inainte de a fi fost judecat, unul ca acela sa fie socotit cum ca el insusi si-a adus asupra sa hotararea de condamnare definitiva chiar daca ar fi fost nedreptatit”. -Cart. 29.

    1085. -Cuodvultdeus, episcopul Centuriei, a fost dat in judecata sinodului, de potrivnicul sau. Acuzatul, fiind intrebat daca el se prezinta la instanta a raspuns ca da, insa nu s-a prezentat Ia proces si a raspuns ca nu se va mai prezenta niciodata. Sinodul a hotarat ca nici-un episcop sa nu mai aiba impartasire cu Cuodvultdeus pana ce nu se va termina procesul lui. EI sa nu fie scos din scaunul episcopal mai inainte de a i se termina procesul si aceasta o poate aprecia orice crestin (cu mintea sanatoasa).-Cart. 87.-rezum,

    1103. -De asemenea cu privire la prezbiteri si diaconi: “Daca vreun episcop manios, ceea ce n-ar trebui sa fie, s-ar porni cu asprime si iutime asupra vreunui prezbiter sau diacon si ar voi sa-l excluda din Biserica, el trebuie sa fie atent ca sa nu-l osandeasca pe nedrept sau sa-l scoata din slujba. Deci cel scos are dreptul de a merge le episcopii vecini, pentru ca ei sa-i asculte pricina si sa cerceteze cu grija, fiindca nu este drept ca sa nu fie ascultat cel nedreptatit; iar episcopul care l-a alungat pe drept sau pe nedrept, este dator sa primeasca cu rabdare cercetarea pricinei, de unde el va verifica daca hotararea lui a fost dreapta sau nedreapta”. (Sard. 14, citat ca drept niceean). -I-e.

    A asteptat Glicherie o judecata mai dreapta ? A facut el apel sa fie judecat de alti episcopi, traditionalisti, din BOR, sau din alte patriarhii, care sa il judece cu dreptate si sa il gaseasca nevinovat, dupa cum se pretindea ? Nu. El a continuat sa slujeasca, caterisit fiind. Ce prevad sf canoane in acest caz ? Asta : chiar si daca caterisirea ar fi fost nedreapta, datorita faptului ca a continuat sa slujeasca, fara a face apel la rejudecare, atunci caterisirea devine dreapta pentru motivul slujirii necanonice : ” Asijderea intregul sinod a hotarat ca cel ce a fost excomunicat din slujire pentru lenevirea sa, fie episcop sau orice fel de cleric, daca in timpul cat a fost excomunicat provizoriu ar indrazni sa se impartaseasca mai inainte de a fi fost judecat, unul ca acela sa fie socotit cum ca el insusi si-a adus asupra sa hotararea de condamnare definitiva chiar daca ar fi fost nedreptatit ”.
    Deci Glicherie a fost caterisit pe dreptate, in 1924. In continuare bosv a fost doar o adunare schismatica fara har. Cand Galaction Cordun s-a dus in 1955 la bosv a devenit eretic, si imediat a urmat caterisirea canonica a sf sinod asupra lui. Deci si dupa 1955 bosv a ramas tot adunare eretica. Spun stilistii ca in 1990 patr. Teoctist a anulat caterisirile facute din motive politice in regimul comunist. Da, dar caterisirile lui Glicherie si Cordun, nu au fost pe motive politice, ci pe motive canonice.
    Sf Ioan Gura de Aur si Ioan Damaschin au fost si ei caterisiti pe nedrept, dar pana nu au fost rejudecati si reabilitati, nu au mai slujit. Ei nu au facut biserica separata. Cei 40 de episcopi care au intrerupt comuniunea cu biserica, din motiv ca ierarhia bisericii l-a caterisit nedrept pe sf Ioan Gura de Aur, au fost omorati in chinuri, dar nu au fost niciodata socotiti de biserica mucenici, ci apostati. Asta e diferenta esentiala intre acesti doi sfinti nedreptatiti si ereticii stilisti.
    xxxx

    Nu l-a acceptat adminul. Daca vedeti vre-o greseala aratati-mi care este aia. Daca nu am gresit, ceea ce si eu cred, inseamna ca admin apologeticum iar are conceptii eretice, si anume, socoate botezul din bosv valid. Admin a copiat erezia asta de la stilistii bosv, care ( vezi citatul de mai sus preluat de pe siteul lor ), considera botezul BOR valid pentru ca e facut de mireni desprinsi din ortodoxie si e facut cu cele 3 afundari. Tot asa si admin considera ca botezul bosv ar fi valid – facut de mireni, si de aia ii considera pe stilisti in interiorul BOR !!! Insa asta e o alta erezie inventata de stilisti. Botezul schismaticilor nu poate da sfintire nici daca e facut dupa randuilala ortodoxa, prin cele 3 afundari. De ce ? Pentru ca schismaticii nu sunt niste mireni ortodocsi, care sa poata boteza in cazuri de urgenta, ci sunt mireni schismatici care nu mai pot boteza pe nimeni, nici macar in cazuri de urgenta. Plus ca botezurile facute de stilisti, nu pot fi considerate cazuri de urgenta, ci gesturi de intarire a nesupunerii si apostaziei lor.
    Daca ar fi adevarata erezia asta slatiorista, care nu are nici un fundament patristic, atunci pana si catolicii ar fi avut botez valid dupa 1054, cat timp l-au facut prin afundare, ba chiar si arienii, si multe alte erezii. Ooo, n-am mai auzit asemenea smecherii decat la teologii ecumenisti.

  37. @Emanuel: esti sigur ca nu a aprobat comentariul? Din cate stim noi, totusi ei s-au delimitat si se delimiteaza de stilistii slatioristi. Nu stim de alte forme de schisma de peste hotare (Esfigmenu, factiuni din fostul ROCOR, factiuni grecesti stiliste mai moderate, tot soiul de catacombnici) ce parere au, insa fata de aceia au luat o pozitie destul de transanta.

    Admin a copiat erezia asta de la stilistii bosv, care ( vezi citatul de mai sus preluat de pe siteul lor ), considera botezul BOR valid pentru ca e facut de mireni desprinsi din ortodoxie si e facut cu cele 3 afundari. Tot asa si admin considera ca botezul bosv ar fi valid – facut de mireni, si de aia ii considera pe stilisti in interiorul BOR !!!

    Unde si cand a copiat? Unde si cand anume a sustinut adminul de la Apologeticum ca ar fi valid botezul slatiorist? Ca noi nu am vazut si nu suntem ca ei se le punem in carca ceea nu au facut.

    Dupa noi, altele sunt problemele si pericolele caii pe care se inscrie Apologeticum, nu “slatiorismul”.

  38. ” Nu cred că se pune problema de a socoti pe cineva în afara Bisericii. Tocmai asta încercam să spun, că zeloţii socotesc pe cei care nu sînt ca ei în afara Bisericii. Şi zelotismul se manifestă nu doar cînd e vorba de calendar. El apare oriunde cuiva i se pare că nu se poate împărtăşi cu cel pe care îl judecă. Sfinţiei voastre v-ar fi uşor să slujiţi cu un cleric care a făcut rugăciuni împreună cu ereticii? Mi se pare că preoţilor din Timişoara nu le este deloc uşor să slujească cu mitropolitul lor iertat de sinodalii români.

    Pe de altă parte, plecarea din Biserică nu a rezolvat şi nu va rezolva niciodată nimic, atunci cînd ştii că Adevărul e de partea ta şi că eşti sub necontenita Sa purtare de grijă, cînd Harul Său nu lipseşte din sufletul tău. Mi se pare că răcirea credinţei a adus, în veacul acesta din urmă, neputinţa de a înţelege că aparţinem unei singure Biserici şi că din ea nu fac parte ereticii. Cu siguranţă, au existat şi în vechime Biserici locale care au primit mai tîrziu hotărîrea dogmatică a unui singur calendar. Cazul Irlandei este unul de acest fel, şi faţă de irlandezi au existat, pînă în secolul 8, cel puţin în Apus, mai multe abordări din partea ierarhilor ortodocşi (şi mai ales din partea unor Sfinţi ierarhi care au stat în primul mileniu pe scaunul Romei). ”

    Din acest text se intelege ca ii considera pe stilisti, ( care nu recunosc decat botezul BOR cand e facut prin 3 afundari ) inauntrul bisericii ortodoxe. Admin ii numeste pe cei ce neaga tainele BOR doar zeloti, dar ii considera in interiorul BOR. Prin comentariul meu, eu nu am infirmat acest lucru, ci doar am spus ca zelotii care nu recunosc tainele BOR si in plus sunt caterisiti canonic ( cazul lui Glicherie si Cordun ), nu mai au taine valide, nu mai sunt in BOR, fiind afurisiti de sinodul BOR. El mi-a sters comentariul, deci considera si pe stilistii nostri in BOR. Ori nu intelege ca ei au fost caterisiti pe dreptate, ori crede ca si asa, caterisiti, tot in BOR sunt.
    Cu alte cuvinte socoate si pe stilistii bosv doar zeloti din BOR. M-am intrebat pe ce baza a ajuns la concluzia asta ? Si singurul raspuns care l-am gasit, este ca admin crede ca botezul e valid si la mirenii schismatici, si deci printr-un botez comun biserica ar include si BOR si BOSV. De altfel, asta e si conceptia bosv, nu a BOR, caci bosv recunoaste harul din botezul BOR. Apoi, asta explica si de ce a sters comentariul meu. Se leaga.

  39. @Emanuel: Aia este ce a scris parintele Filotheu si nu scrie acolo clar ca fac parte slatioristii din Biserica. Pe de alta parte, frate, nu stiu daca nu cumva ai cautat sa provoci, pentru ca ce ai facut tu, desi noi am dezmintit explicit si am scris negru pe alb ca Apologeticum nu sustine Slatioara, drept reactie tocmai la comentariul tau, drept rasplata ne-am ales cu niste injuraturi “crestinesti” care arata intocmai cat de negru le este cerul gurii acestor oameni fara de Dumnezeu. Iar tu trebuia sa scrii acolo, pe acel blog, cum am reactionat noi fata de comentariul tau, ca sa fie respectat adevarul, altfel, te-ai facut complice la asemenea criza de nervi. Mai ales ca am aprobat repede comentariul si am raspuns instant la el.Dar nu doar ca nu ai scris asa ceva, ba i-ai mai dat si apa la moara si ai spus ca diavolul e vinovat pentru greseala noastra. Care greseala?! Ca am scris ca nu sunt slatioristi?! Pai atunci, daca fratia zici ca asta e greseala si adminul de la Apologeticum face criza de nervi ca noi am dezmintit faptul ca sunt slatioristi, sa intelegem ca e mai convenabil pentru el sa se stie ca sunt stilisti?! Oh nu, stim foarte bine si am spus-o ca nu sunteti stilisti slatioristi, insa iata la ce aberatii va poate impinge ura neimpacata pe care o aveti fata de noi si pentru care veti da socoteala la Judecata!

    admin

    @Emanuel
    nu tia-m publicat tot comentariul pentru a NU face propagada la ce cred cei de la slatioara

    insa am vazut ca ai turnat la nefartati, care abia asteapta sa râcâie.. sa stai mult si sanatos pe acel blog de leprosi … aici nu-ti va mai fi aprobat niciun comentariu

    nu am zis nicaieri ca botezul lor este valid sau invalid.. dar tocmai ca nu sunt de acord cu ei, ca sunt schismatici si eretici, nu ti-am aprobat citatele de pe site-ul lor

    *
    Emanuel

    Atata timp cat lasi pe stilisti precum tutenes si dardala, sa isi spuna minciunile pe site-ul tau, deja le faci reclama. Eu doar le-am dat o dovada canonica ca sunt eretici. Deci atata timp cat ii lasi pe eretici sa minta aici, consider ca trebuia sa lasi si raspunsul ca sa vada lumea minciuna lor, sa se inteaga ca noi ii osandim canonic nu pe baza unor hotarari politice ale ecumenistilor dupa cum se tot mint slatioristii.
    Nu citatul de la slatioara era important in comentariul meu ( ala puteai sa-l stergi daca te-a ingretosat prea tare, ca si eu l-am citi cu grata ), ci canoanele care demonstrau ca nu au har in biserica lor. Acele canoane era bine sa le afle stilistii, spre binele lor si al altora.
    Oricum, imi cer iertare daca am gresit cu ceva, sau am interpretat gresit atitudinea ta.

    admin

    @Emanuel
    Dumnezeu sa te ierte. Dar crede-ma ca mai greata mi se face de lepadaturile astea de nemernici care cauta numai rîcă, ca niste indraciti. Chiar nu pot sa-i mai inteleg, cat cretinism sta in ei. Sunt bolnavi mintal… altfel nu-mi explic paranoicele lor inventii, presupuneri… Doamne, iarta-i si lumineaza-le mintea intunecata, intunecata!

    chiar nu am citit tot comentariul tau complet, crezand ca este un citat intreg de pe site-ul stilist
    *
    Emanuel

    Sunt vremuri deosebit de grele, nu zic nimic mai mult. E greu sa mai poata cineva sa stea fara greseala, sau cum spunea marele par Sofronie, mantuirea a ajuns un privilegiu infricosat. E greu sa il mai iubesti pe aproapele, sau chiar sa nu-l judeci, cu mult mai greu e inca sa-L mai iubesti pe Dumnezeu cu adevarat. Insa macar sa stim ca asta e directia si tot e ceva.
    *
    Emanuel

    ” Dar crede-ma ca mai greata mi se face de lepadaturile astea de nemernici care cauta numai rîcă, ca niste indraciti. Chiar nu pot sa-i mai inteleg, cat cretinism sta in ei. Sunt bolnavi mintal… altfel nu-mi explic paranoicele lor inventii, presupuneri… Doamne, iarta-i si lumineaza-le mintea intunecata, intunecata! ”

    Aceste cuvinte arata ca te straduiesti sa ii iubesti pe cei de la Rîc, si de aia te loveste atat de tare ceea ce vezi gresit la ei. Dar nu omul e vinovat ca greseste, ci diavolul e singurul vinovat. Par Sofronie spunea ca omul cu cat mai mult iubeste, cu atat mai tare il doare cand vede greselile altora.

    admin

    @Emanuel
    Sunt niste falsi, niste ipocriti caci ne-au pus in carca debitatiile lor, ba de stilism, ba de schisma.. Si de-ar fi fost sa le raspund de fiecare data iesea mai urat, dar nu, am ignorat si chiar nu deranjau prea tare. Dar nu mai contenesc.. ei si aghiotantii lor, unii chiar mai indraciti decat ei. Daca inainte intram cu drag pe blogul lor, acum mi-e lehamite si scarba de djectiile iesite din mintea lor bolnava de politicieni ratati. Cred ca vad conspiratii si la sotiile, parintii lor.. Atat de paranoici sunt. Eu atat le-as zice: mai degraba sa aiba incredere in papa de la roma, decat in ei insisi!
    *
    Emanuel

    Atat de mult te doare ? Inseamna ca mult ii iubesti.

    admin

    @Emanuel
    Mai putin mi-ar pasa daca m-ar acuza personal. Am fi doar noi si cu Dumnezeu martori! Dar ei provoaca sminteala in oameni, si dupa cum zicea p Proclu: sa nu aiba soarta lui Iuda. Pe cat ma amarasc de acuzele lor bolnavicioase, cu atat i-as iubi daca ar fi de buna-credinta, cum ii consideram. Dar le zic sincer si martor mi-e Domnul: sunt paranoici! Au niste idei in cap, ca nici macar nu m-am gandit la ele, daramite sa fiu acuzat de asa ceva. As dori ca intr-o zi sa aiba curajul sa dea ochii cu mine si sa-i vad cum isi demonstreaza acuzele! Pana atunci, ei nu fac altceva decat sa-si primejduiasca mantuirea si pe-a lor si pe-a altora, care le cred inventiile.

    Nu stiu cum o sa dea cel ce a scris aceste randuri cu ochii de noi (oricum seamana a amenintare ce a scris acolo) insa in mod cert nu are cum sa se uite la Hristos in ceasul Judecatii pentru aceasta stare de ura neimpacata si atat de oarba ca nici nu mai pricepe atunci cand ii dezvinoatim de acuze nedrepte. Adanc e raul urii, si orbitoare este dorinta de razbunare! Iar a te ascunde dupa numele marilor parinti nu ajuta la nimic. Mai bine ar face sa faca cu adevarat ascultare de parintele Iustin si sa ii duca prostiile pe care le scrie pe internet, ca sa stie Batranul ce se face in numele sau acolo. Mare nesimtire trebuie sa ai ca, dupa ce improsti cum iti vine la gura si faci campanii intregi cu calomnii indreptate asupra celuilalt, sa vii cu astfel de texte. Inca odata se doveste ca nu au frica de Dumnezeu… Dar noi am zis:

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2010/09/30/in-cautarea-mainii-calde-a-lui-dumnezeu-soljenitan-si-cauzele-profunde-si-esentiale-ale-raului-devenit-totalitar-de-ce-reusesc-conspiratiile-ii/comment-page-1/#comment-40912

    Nu avem absolut nimic de ascuns si nimic pe constiinta in tot ceea ce inseamna cazul Apologeticum, p.Proclu, etc. Din partea noastra, daca s-ar putea si sanatatea parintelui i-ar ingadui, impreuna cu un parinte, am merge cu totii la parintele Iustin. Si la parintele Proclu. Sa vedem cine a inscenat, cine a dezinformat, cine a mintit. Sa ne lamurim cine posteaza pe Apologeticum, cine face si cine nu face ascultare de parintele Iustin, etc. Sa vedem apoi si cine si de ce a postat acolo, de la ce IP, si cine a aprobat publicarea unor nume care ar fi numele noastre, cu detalii personale si insinuari parsive, cine a intocmit liste de denunturi calomnioase in cel mai “curat murdar” stil al turnatoriilor securiste. Raspunde cineva si aici pentru toate astea in fata cuiva? Din partea noastra, cu toata raspunderea, nu incetam sa repetam:

    „Spun adevărul în Hristos, nu mint, martor fiindu-mi conştiinţa mea în Duhul Sfant” (Romani 9, 1).

    “Nu vă amăgiţi: Dumnezeu nu Se lasă batjocorit; căci ce va semăna omul, aceea va şi secera”. (Galateni 6,7)

    “Că înfricoşat lucru este a cădea în mâinile Dumnezeului celui viu” (Evrei 10, 31)

    Si, asa cum avertiza parintele Sofian:

    “în această viată putem însela pe altii, ne putem însela pe noi însine, dar nu vom putea însela Dreapta Judecată a lui Dumnezeu“.

    ESTE O MARTURIE PUBLICA IN NUMELE LUI HRISTOS SI CU ASA CEVA NIMENI NU SE POATE JUCA. Vom vedea daca in fata parintelui Iustin, aceia vor putea da aceeasi marturie. Iar daca va fi cuvantul unora impotriva cuvantului altora, atunci sa facem ce faceau Sfintii Parinti. O perioada de rugaciune de fiecare parte ca Domnul sa arate cu putere mare, din cer, cine a mintit si cine nu. (Si daca tot “ne-au trecut la psaltire”, sa se treaca si pe ei toti acolo, daca zic ca e de bine asta si nu are semnificatia unui blestem). Poate parea infricosator, dar nu vedem alta cale. Cine a mintit, sa fie socotita MINCIUNA IMPOTRIVA DUHULUI SFANT si sa pateasca precum Anania si Safira, daca este voia lui Dumnezeu. Daca parintele Iustin si alti parinti voiesc si binecuvanteaza, noi putem sa ne asumam aceasta cu toata pacea. Intr-o astfel de situatie limita, cine spune asa ceva atat de raspicat si isi asuma pedeapsa DE AICI a lui Dumnezeu daca minte, nu exista decat trei posibilitati:

    – fie este total sincer si cu constiinta impacata, cu maxima frica de Dumnezeu;

    – fie este nebun, orbit de tot, inselat in gradul maxim sau mitoman (dar si in acest caz nu are scuza, fiindca este un sacrilegiu ce face si asta duce oricum la indracire);

    – fie este total lipsit de credinta si de frica Dumnezeu si de aceea nici nu se teme de consecinte.

    Daca oamenii nu pot transa aceasta, atunci sa aleaga Dumnezeu.

    Pe de alta parte, iata ce faza demna de dl Geoana, atunci cand cel numit “prostanacul” a afirmat, referitor la ofiterii de securitate undercover, ca “nu stim cati suntem“, a putut scoate adminul de la Apologeticum din el. 🙂

    admin

    @tutenes
    fa si tu asemenea! nu-ti cere nimeni sa-i simpatizezi pe ierarhii ecumenisti, dar NU parasi Biserica! Grupul care s-a desprin in 1923 din BOR, trebuia sa lupte in continuare si poate astazi nu eram in situatia asta! Dar nu-i judec pe aceia, caci Dumnezeu le stie inima ce au avut-o si ce au suferit! Insa modelul Sf. Marcu Evghenicu este cel mai intelept. Domnul nu a ingaduit sa plece de exemplu doi, trei ierarhi, caci atunci era incontestabila succesiunea apostolica a celor de la Slatioara. Dar, tocmai ca e totul neclar si fals, toata istoria cu Gordun, este semn ca nici Dumnezeu nu a dorit ceea ce voi numiti BOSV.

    Si daca stii ca avem comuniune cu ereticii kiprianiti, cum mai poti sta intr-o astfel de Biserica? Esti cum mult mai rau decat cei din BOR, care se lupta cu erezia, pe cand BOSV o imbratiseaza!

    Cum adica AVEM?! Deci adminul de la Apologeticum se considera una cu Slatioara de zice AVEM comuniune cu kiprianitii? …Fireste, o spunem inca odata: adminul de la Apologeticum nu are nicio legatura cu Slatioara, de care s-a tot delimitat. Insa acesta este rezultatul intunecarii mintii de ura pe care o au fata de noi si care ii impinge (oricine se ascunde sub spatele adminului) sa scrie lucruri irationale si ilogice si sa se faca singuri de ras (in cazul in care se gandesc sa stearga comentariile e cam tarziu, am facut capturi cu paginile de internet respective).
    PS: intre timp adminul de la Apologeticum s-a corectat si a scris, in loc de avem, AVETI… Vai, vai, cum e cand vorbeste gura fara cap… In rest, a continuat deversarea de injuraturi la adresa noastra. Asta e!

    Cine e nedrept, să nedreptăţească înainte. Cine e spurcat, să se spurce încă. Cine este drept, să facă dreptate mai departe. Cine este sfânt, să se sfinţească încă.

  40. @Ieromonah Lavrentie

    Multumim frumos pentru explicatiile referitoare la Biserica vazuta ca un trup fiziologic. Comparatia este minunata si foarte binevenita pentru multi care acum nu mai stiu ce sa mai creada si incotro sa o ia.

    @antuza
    Sunt de acord cu tine in privinta lui DV. L-am admirat pentru activitatea lui, am citit cartile sale le-am si recomandat multora. Insa cu durere mare in inima am constatat ca a luat-o spre extrema dreapta. Cand exact a schimbat macazul? Probabil ca nici el nu stie, caci pentru a observa acest lucru trebuie sa realizezi ca l-ai schimbat si deci ca ai fost ispitit si ai acceptat ispita. De aceea trebuie sa stam in trezvie pentru ca dupa cum se vede ispita vine cand nici nu gandesti si intuneca mintile multor alesi.
    Exemplul cel mai bun este acum cu acest parinte.
    Cantecul de sirena al acestor schismatici te poate atrage nu zic ba, dar nu stai sa te gandesti putin?

    “Bun, pina acum am fost in BOR, am participat la toate Sfintele Taine, Dumnezeu a fost bun cu mine mi-a daruit atatea (imposibil sa nu poti insirui macar cateva din darurile varsate de Domnul asupra ta), inclusiv scoaterea la iveala a noilor mucenici, sfintii inchisorilor care au facut parte din BOR cand in sanul ei erau deja ceva nereguli. Dar asta nu a impiedicat ca ei sa fie marturisitori si sfinti.
    Se petrec inca minuni cu icoanele, aghiasma nu se strica, Maica Domnului inca vegheaza asupra Sfantului Munte iar parintii de acolo sunt in comuniune cu toate bisericile ortodoxe oficiale si cate alte taine minunate nu se intampla zilnic….si eu ce fac? Unde ma duc? De unde ies eu de fapt si unde intru?”

    Sunt greseli si neregului in Biserica dar asta nu inseamna ca Harul Domnului nu lucreaza…un mic exemplu ar fi acesta:

    In America de Nord functioneaza doua jurisdictii bisericesti romanesti: una se afla sub Patriarhia Romana cealalta sub OCA (Orthodox Church in America). Nereguli sunt in amandoua, nereguli sunt in multe biserici, dar este absolut impresionant cum se manifesta unitatea in spirit ortodox curat: preotii se ajuta unii pe altii netinand cont de administratii, slujesc impreuna si daca se ridica vreo biserica noua bucuria este impartasita de toti indiferent de apartenenta.
    La Sfintele Masluri se pomenesc toti episcopii, toti preotii cunoscuti, toti oamenii aflati in nevoi. Veti spune poate ca este normal sa fie asa. Da este adevarat asa este normal si firesc sa fie o impreuna lucrare…dar pe mine una ma uimeste pentru ca este clar mana lui Dumnezeu si Harul Sau peste noi, pentru ca in aceste vremuri tulburi cand pina si familiile sunt divizate, darmite doua jurisdictii diferite… si totusi….cand e vorba de Hristos suntem Una Sfanta Soborniceasca si Apostoleasca Biserica.
    Ma agat si eu de orice lucru cat de mic in care se face simtita prezenta si lucrarea Domnului.
    Domnul sa fie cu noi cu toti

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare