PUTIN CRITICA DIN NOU SCUTUL DE LA DEVESELU/ Ministrul de externe al GERMANIEI critica atitudinea RAZBOINICA a NATO fata de RUSIA/ Amenintari intre Rusia si NATO pe seama MARII NEGRE/ ESEC SAU JOC DE GLEZNE? Bulgaria REFUZA ideea românească de creare a unei FLOTE NATO pentru MAREA NEAGRA/ Un eveniment ignorat. Semnificatia numirii lui VALERI KUZMIN, fost ambasador al Rusiei la Chisinau, AMBASADOR in România. SANCTIUNE DIPLOMATICA SI GEST CONFRONTATIONAL

18-06-2016 24 minute Sublinieri

obama-putin

  • Hotnews: 

Putin, despre scutul antiracheta de la Deveselu: A fost construit contra unei amenintari nucleare iraniene inexistente

Presedintele rus Vladimir Putin considdera ca scutul antiracheta al Statelor Unite desfasurat in Europa are potentialul de transformare intr-un sistem ofensiv si poate fi folosit impotriva Rusiei, in timp ce elementele acestui scut, inaugurate recent in Romania, au fost construite contra unei amenintari nucleare iraniene care “nu exista”, noteaza agentia oficiala de presa rusa TASS, preluata de Agerpres.

“Amenintari (nucleare din partea Iranului) nu exista, iar scutul antiracheta (in Europa) continua sa se construiasca, asa ca am avut dreptate cand am spus ca ei ne mint, nu sunt sinceri cu noi cand se refera la o presupusa amenintare nucleara iraniana si construiesc scutul antiracheta. Asa si este intr-adevar, inca o data au incercat sa ne insele”, a declarat seful statului rus la o intalnire cu sefii agentiilor internationale de presa, vineri, la Sankt Petersburg.

“Noi stim cam in ce an americanii vor avea o noua racheta, care nu va mai avea 500 km (raza de actiune) ci mai mult, iar din acel moment ei incep sa ne ameninte potentialul nuclear. Noi stim de ani de zile ce se intampla. Si ei stiu ca noi stim”, a subliniat Putin.

Liderul rus a constatat ca SUA, “in ciuda obiectiilor si tuturor propunerilor noastre de cooperare reala, nu doresc sa coopereze cu noi, ne resping propunerile si actioneaza dupa planul lor”. “Puteti sa ma credeti sau nu, dar noi am oferit forme concrete de cooperare si ele au fost respinse toate”, a declarat Putin.

Presedintele Federatiei Ruse a amintit ca elemente ale scutului antiracheta NATO au fost construite in Romania. “Tot timpul au vorbit despre ce? Trebuie sa ne aparam impotriva amenintarii nucleare iraniene. Unde este amenintarea iraniana nucleara? Nu exista!”, a subliniat Putin.

El a remarcat ca chiar Statele Unite au initiat acordul cu Iranul pentru a rezolva problema nucleara iraniana. “I-am sprijinit. Daca nu ar fi fost pozitia Statelor Unite, nu ar fi existat acest acord. Acest lucru, desigur, este meritul presedintelui (Barack) Obama, pentru ca acest acord este corect, a dezamorsat situatia din jurul Iranului, iar presedintele Obama il poate inscrie in statele sale de serviciu ca rezultat al muncii depuse de el in aceasta directie”, estimeaza liderul rus, noteaza TASS.

Cu toate acestea, Putin a subliniat ca amenintarea nucleara iraniana nu exista, iar scutul antiracheta continua sa fie construit, adauga TASS.

Vladimir Putin recunoaste ca Statele Unite sunt singura superputere din lume

Lumea are nevoie de tari puternice ca Statele Unite ale Americii, dar Moscova nu doreste ca Washingtonul sa se amestece in afacerile interne ale sale si sa impiedice Uniunea Europeana sa construiasca relatii cu Rusia, a declarat vineri, la Sankt Petersburg, presedintele rus Vladimir Putin, care a admis ca America este singura superputere mondiala in prezent, scrie agentia de presa Tass.

“Lumea are nevoie de tari puternice precum Statele Unite. Si noi avem nevoie. Dar nu avem nevoie sa se amestece constant in afacerile noastre si sa ne spuna noua cum sa traim si sa impiedice Europa sa construiasca relatii cu noi”, a afirmat Putin, la Forumul Economic International.

Acesta sustine ca americanii le spun europenilor sa tolereze sanctiunile impotriva Rusiei, desi aceastea afecteaza economia europeana. “De ce sa toleram? Nu inteleg”, a spus Putin adaugand ca, spre deosebire de UE, SUA nu sunt afectate de sanctiunile rusesti.

In acest context, Vladimir Putin a acceptat ca American este unica superputere a momentului. “Intelegem asta, dorim si suntem pregatiti sa lucram cu Statele Unite”, a sustinut Putin.

Acesta a acuzat o politica de actiuni unilaterale din partea Occidentului care hraneste haosul si a afirmat ca este nevoie de dialog si de solutii reciproc acceptabile pentru a preveni un nou Razboi Rece.

“Daca politica actiunilor unilaterale continua, daca pasii pe scena internationala, foarte sensibili pentru comunitatea internationala, nu sunt coordonati, astfel de consecinte vor fi inevitabile”, a declarat el.

“Daca va exista o astfel de cooperare, nimeni nu va mai vorbi vreodata de vreun Razboi Rece”, a adaugat presedintele rus.

“Sunt sigur ca nimeni nu doreste asta”, a comentat Vladimir Putin, in opinia caruia, oricat de dramatica ar parea logica actuala a relatiilor internationale, nu este vorba de o logica a unei confruntari globale.

Putin a reamintit istoricul problemelor care au existat intre Rusia si Occident. El a spus ca, dupa prabusirea URSS, multi au sperat la un climat de “prosperitate universala si incredere“. Cu toate acestea, Rusia s-a confruntat cu terorism international si cu separatism, in timp ce alte state au inceput sa ofere sprijin separatistilor, crede acesta.

Dupa aceasta, Rusia s-a confruntat cu problema expansiunii NATO, a continuat Putin, citand exemplul integrarii Muntenegru.

“Cine ameninta Muntenegru?”, s-a intrebat el.

Vladimir Putin a invocat din nou problema scutului antiracheta, care continua sa se dezvolte, desi, in opinia sa, amenintarea din partea Iranului nu mai exista. Un alt aspect invocat de el a fost legat de “revolutiile colorate” din diferite tari ex-sovietice.

Ministrul german al Afacerilor Externe, Frank-Walter Steinmeier, critica politica NATO fata de Rusia, pe care o considera “razboinica”, potrivit unui interviu ce urmeaza sa fie publicat duminica de cotidianul german Bild. “Ceea ce trebuie sa evitam astazi este sa inflamam situatia cu strigate razboinice si cu zanganit de sabii”, a afirmat Frank-Walter Steinmeier, referindu-se la desfasurarea de forte NATO in apropiere de frontierele Rusiei, scrie AFP.

“Cei care cred ca mai multa securitate inseamna parade simbolice cu tancuri langa granite gresesc”, a afirmat ministrul social-democrat Steinmeier, la cateva zile dupa ce NATO a anuntat, prin secretarul sau general, Jens Stoltenberg, ca Alianta va trimite circa 4.000 de militari suplimentari in Polonia si in tarile baltice, pentru descurajarea Rusiei.

NATO considera insa ca Rusia incearca sa creeze “o zona de influenta prin mijloace militare”, potrivit lui Jens Stoltenberg.

“Rusia incearca sa creeze o zona de influenta prin mijloace militare. Cu incalcarea dreptului international, Moscova a anexat Crimeea si ii sustine pe separatistii din estul Ucrainei. Observam, de asemenea, o militarizare masiva a frontierelor NATO: in regiunea arctica, in regiunea baltica, in Marea Neagra si pana la Marea Mediterana”, a afirmat saptamana aceasta Jens Stoltenberg, tot intr-un interviu pentru Bild.

“Avem cunostinta despre manevre importante, agresive si neanuntate dinspre partea rusa si trebuie sa reactionam la aceasta”, a mai spus Stoltenberg, in contextul in care NATO a anuntat luni ca va desfasura patru batalioane in tarile baltice si in Polonia.

  • Digi24:

Rusia avertizează NATO să nu îşi consolideze forţele navale din Marea Neagră, care nu are nicio legătură cu Alianţa

Un înalt diplomat rus a avertizat NATO să nu îşi consolideze forţele navale din Marea Neagră şi a atras atenţia că o astfel de măsură va submina securitatea regională şi relaţiile deja tensionate între Moscova şi Alianţă, relatează Reuters, citată de News.ro, la câteva zile după ce statele membre NATO au agreat crearea unei brigăzi multinaţionale situate în România.

„Dacă va fi luată decizia de a crea o forţă permanentă, bineînţeles că va fi destabilizator, pentru că nu este o mare NATO”, a declarat miercuri un oficial din Ministerul rus de Externe, Andrei Kelin.

„(Marea Neagră – n.r.) nu are nimic de-a face cu Alianţa. Nu cred că ar îmbunătăţi relaţiile noastre cu NATO”, a adăugat el.

Kelin a făcut aceste declaraţii înainte de summit-ul NATO de la Varşovia, de luna viitoare, care are loc într-o perioadă în care relaţiile dintre Rusia şi Alianţă sunt extrem de tensionate din cauza rolului jucat de Moscova în criza din Ucraina.

NATO analizează ce măsuri poate lua pentru a contracara atitudinea tot mai agresivă a Rusiei. Moscova susţine că nu reprezintă nicio ameninţare la adresa Alianţei.

Săptămâna aceasta, statele membre NATO au agreat constituirea unei prezenţe înaintate adaptate în zona de sud-est a teritoriului aliat, cu o componentă terestră formată dintr-o brigadă multinaţională situată în România. O decizie concretă ar urma să fie luată la summitul NATO de la Varşovia.

Presa rusă a anunţat luna aceasta că distrugătorul american USS Porter a intrat în Marea Neagră pentru o misiune de rutină, o măsură care a nemulţumit Moscova, pentru că vasul a fost echipat recent cu un nou sistem de rachete.

În baza Convenţiei Montreux, ţările care nu au ieşire la Marea Neagră nu pot desfăşura nave de război în zonă timp de mai mult de 21 de zile. Statele NATO România, Bulgaria şi Turcia se află în bazinul Mării Negre.

Rusia, care a anexat Crimeea în Crimeea în 2014, are propria sa flotă în Marea Neagră, cu baza la Sevastopol.

SUA afirmă că își vor menține prezența în Marea Neagră în pofida avertismentelor Rusiei

Statele Uniteîși vor menține prezența în Marea Neagră în pofida avertismentului Rusiei că un distrugător american care patrulează în zonă subminează securitatea regională, a declarat secretarul Marinei americane, Ray Mabus, relatează Agerpres.

Distrugătorul USS Porter a intrat în Marea Neagră în această lună, atrăgând critici dure din partea Moscovei. Turcia și România sunt așteptate să exercite presiuni pentru o prezență mai mare a forțelor aliate în Marea Neagră, la summitul NATO de la Varșovia din 8-9 iulie, notează sursa citată.

Aflat la bordul USS Mason, un alt distrugător american din Marea Mediterană, Mabus a declarat joi pentru Reuters că este datoria Marinei americane să descurajeze agresiunea și să asigure culoarele maritime deschise.

„Vom fi acolo” în Marea Neagră, a spus Ray Mabus. „Vom descuraja orice agresiune. Acesta e principalul motiv pentru care suntem acolo — să descurajăm posibile agresiuni”, a mai spus el.

Mabus a făcut aceste declarații la câteva zile după ce Rusia a criticat discuțiile din cadrul NATO privind crearea unei forțe permanente în Marea Neagră.

„Dacă se va lua o decizie privind crearea unei forțe permanente, desigur, ar fi un element destabilizator, pentru că aceasta nu este o mare a NATO”, afirmase Andrei Kelin, șeful Departamentului de cooperare europeană din cadrul Ministerului de Externe rus.

Rusia, care a anexat peninsula Crimeea în 2014, are propria sa flotă în Marea Neagră, cu baza la Sevastopol.

Ray Mabus a precizat că Statele Unite respectă prevederile Convenției de la Montreux, care stipulează că țările care nu au ieșire la Marea Neagră nu-și pot menține nave de război în această zonă mai mult de 21 zile. Turcia, România și Bulgaria, state membre ale NATO, sunt riverane Mării Negre.

„Suntem de peste 70 de ani în Marea Mediterană, de la cel de-al Doilea Război Mondial”, a mai spus Mabus. „Am menținut culoarele maritime deschise…Este ceea ce facem noi”, a afirmat oficialul american.

RĂZGÂNDIRE la Sofia. Bulgaria nu mai sprijină crearea flotei comune NATO la Marea Neagră

Bulgaria nu mai consideră oportună crearea unei flote integrate la Marea Neagră, pe motiv că acest pas ar putea stârni o reacţie negativă din partea Rusiei, transmite agenţia bulgară Novinite, citând poziţia exprimată, joi, de premierul Boiko Borisov. Acesta din urmă a precizat că nici el, nici preşedintele Rosen Plevneliev, nici ministrul Apărării nu consideră ca fiind o idee bună constituirea unei asemenea forţe. Semnalul vine, însă, la doar o zi după ce şeful Guvernului de la Sofia vorbea despre acest demers în termeni cu totul diferiţi: „o nouă iniţiativă, pe care o sprijinim, şi anume Iniţiativa Marină Regională în Marea Neagră”.

Noua perspectivă a Bulgariei asupra ideii promovate de România în ultimele luni, de a crea, sub umbrela NATO, o flotă comună la Marea Neagră, a fost prezentată, joi, de prim-ministrul Boiko Borisov.

Cadrul, potrivit Novinite, ar fi fost un brifieng la care au mai participat şeful statului, Rosen Plevneliev, şi ministrul Apărării, Nikolay Nencev.

Premierul Borisov a spus după această întâlnire că atât președintele Rosen Plevneliev, cât și el și ministrul apărării sunt împotriva propunerii României de a alcătui o flotă comună la Marea Neagră care să contracareze influența Rusiei.

„Navele NATO ar putea patrula de-a lungul țărmurilor noastre numai în cazul unui aflux puternic de refugiați”, a spus Borisov, citat de Novinite. 

Site-ul bulgar scrie că șeful executivului bulgar a mers de urgență la Președinție după ce ar fi apărut informații că Turcia a suspendat acordul bilateral de readmisie (a refugiaților) semnat cu Bulgaria în luna mai. Ankara ar fi făcut acest gest, din cauza reticenței Sofiei de a se alătura propunerii legate de flotă. Propunerea, scriu bulgarii de la Novinite, ar fi sprijinită nu numai de România, ci și de Turcia.

Totuși, notează Novinite, Ambasada Turciei în Bulgaria a negat suspendarea acordului. 

„Nimeni nu ar trebui să pună la îndoială angajamentul nostru pro-NATO”, a declarat Boris Borisov, citat de cotidianul „24 Ceasa”. Dar, a adăugat el, nu este acceptabil să formezi o flotă „la modul în care s-a propus, atât la întâlnirea cu premierul român, cât și la cea cu președintele – noi suntem împotrivă”, a declarat Boiko Borisov.

Pe de altă parte, premierul Borisov s-a referit și la informația potrivit căreia Bulgaria ar putea pune la dispoziția NATO pentru brigada multinațională din România circa 400 de soldați. Potrivit Focus News, Boiko Borisov a spus că Bulgaria este țară NATO și ar trebui să trimită soldați când au loc exerciții. Pe de altă parte, premierul bulgar a menționat că un număr de până la 400 de soldați poate înseamna și 20 de soldați. 

Cotidianul „24 Ceasa” scrie că dacă anterior, președintele Plevneliev a salutat ideea unei flote la Marea Neagră în timpul convorbirilor cu omologul Klaus Iohannis, premierul Borisov a respins-o categoric.

Ce a spus președintele bulgar la întâlnirea cu Klaus Iohannis

Miercuri după-amiaza, în schimb, în cadrul declaraţiei de presă comune susţinută cu omologul său român, Klaus Iohannis, preşedintele bulgar, Rosen Plevneliev, arăta că ţara sa susţine iniţiativa României în bazinul Mării Negre.

„Bulgaria nu numai în cuvinte, ci şi în fapte, va sprijini orice efort pentru îmbunătăţirea securităţii în regiune. Este în interesul nostru strategic. Bulgaria va contribui la crearea acestei structuri NATO în România, precum se aşteaptă să fie adoptată hotărârea la Varşovia. Aţi auzit şi ieri poziţia Guvernului bulgar prezentată de Ministrul Apărării din Bulgaria, domnul Nencev, după ce s-a întâlnit la Bruxelles cu omologul din România. A declarat foarte clar care este poziţia Bulgariei. Bulgaria sprijină iniţiativa şi va participa cu până la 400 de militari pe principiul rotaţiei. Dar nu numai asta, prietenii noştri români au avut o nouă iniţiativă, pe care o sprijinim, şi anume Iniţiativa Marină Regională în Marea Neagră. Este cu scop de apărare, evident, şi vom sprijini această nouă iniţiativă a României. Bulgaria va demonstra nu numai că stăm ferm în spatele colaborării regionale, dar vom folosi NATO ca platformă. Aşa cum a spus domnul Klaus Iohannis, totul depinde de noi şi împreună suntem puternici şi în stare să facem faţă la orice provocare. Noi vrem mai multă colaborare şi vrem mai multă securitate. De aceea, Bulgaria va sprijini aceste iniţiative, inclusiv ca NATO să ia aceste decizii în ceea ce priveşte Regiunea Mării Negre, care este de o importanţă tot mai mare. Împreună putem să contribuim la o abordare efectivă în aceste vremuri grele”, declara, miercuri, preşedintele Plevneliev (declaraţia integrală, în comunicatul Preşedinţiei României).

Pe de altă parte, consemnează agenţia RADOR, în luna februarie, pe fondul unei întâlniri la Bucureşti, şefii de stat ai Bulgariei şi României au solicitat o cooperare mai activă între ţările NATO la Marea Neagră şi în sud-estul Europei. Potrivit aceleiaşi surse, din cauza refuzului partenerilor bulgari de a se alătura flotei comune, Ankara a reziliat unilateral acordul cu Sofia de readmisie a refugiaţilor.

Proiectul flotei la Marea Neagră va figura şi pe agenda Summitului NATO de la Varşovia, ce va avea loc în 8 şi 9 iulie.

Ce scrie Borisov pe Facebook

Boiko Borisov și-a postat și pe contul de Facebook o declarație despre flota NATO la Marea Neagră.

Încă nu avem nimic în scris din partea Turciei pentru suspendarea unilaterală a acordului de readmisie (…) Ne deranjează, vom găsi toate prilejurile pentru a vorbi cu colegii ca să vedem dacă estre accidentală, temporară sau e vorba de altă problemă, legată de refuzul meu de a angaja țara noastră în frontul comun împotriva Rusiei la Marea Neagră. Bulgaria este unul dintre cei mai loiali și mai corecți membri UE. Avem o bază navală, unde sunt soldați americani și de-ai noștri. Participăm continuu la exerciții, dar vreau în Marea Neagră veliere, iahturi, turiști pe plajă, nu fregate. Se pare că mulți oameni au uitat ce înseamnă războiul. Cred că Bulgaria nu poate fi atacată de Rusia. Ei (rușii – n.r.) au un alt tip de acțiune pe teritoriul Bulgariei, primordial economică, dar sunt convins că în ceea ce privește rachetele și tancurile, nu au asemenea idei. În urmă cu o săptămână, am vorbit cu premierul român, ieri cu președintele român și le-am spus nu numai despre pozițiile și rădăcinile noastre istorice, dar și ce s-a întâmplat în ultimii ani. În plus, să nu uităm când la Ankara, Erdogan și Putin puneau la cale South Stream pe o traiectorie turcească, iar președintele rus amenința cu degetul Bulgaria. Atunci, niciunul dintre colegii și vecinii mei nu a sărit în apărarea mea. În plus, am avut niște conflicte serioase, când a trebuit să apăr interesele noastre naționale, fie că era vorba de conducta Burgas-Alexandroupolis, fie de South Stream, fie de Belene. Acum, nu văd niciun motiv să vorbim despre flota de fregate. Depășește limitele a ceea ce pot eu. Am să le cer explicații miniștrilor mei, dacă au făcut asemenea promisiuni”, a scris Borisov pe Facebook. 

Ce spune acum președintele bulgar

La rândul său, președintele Plevneliev a recunoscut că subiectul flotei a fost abordat în timpul întâlnirilor cu oficialii români, dar a precizat că nu s-a luat nicio decizie.  „Hai să terminăm cu speculațiile că flota va fi îndreptată împotriva cuiva”, a declarat președintele bulgar, citat de Focus News. El a explicat că în convorbirile cu Klaus Iohannis, președintele român a vorbit despre posibilitatea unei inițiative regionale, în cadrul NATO, care ar implica exerciții navale comune. Șeful statului buglar a mai spus că singurul lucru care a fost discutat concret a fost brigada multinațională din România, care ar furniza antrenamente, pe baza principiului rotației trupelor, și la care Bulgaria ar pute contribui cu 400 de soldați. El a confirmat că România și Bulgaria vor face o propunere comună la apropiatul summit NATO la Varșovia, dar a exclus posibilitatea ca propunerea să se refere la crearea unor unități militare comune care să fie îndreptate împotriva altor națiuni. 

La rândul său, ministrul apărării Necev a negat că și-ar fi luat vreun angajament de a participa la o flotă la Marea Neagră. El a recunoscut că a fost pus la curent cu „inițiativa României și Turciei” de omologul Mihnea Motoc, dar a adăugat că problema trebuie să fie luată în discuție la nivelul NATO.

Evolutii de ultima ora in plan diplomatic au adus in atentie o diferenta de abordare intre Romania si Bulgaria privind crearea unei platforme comune de aparare la Marea Neagra intre statele riverane membre NATO.

Potrivit unor surse de la Bruxelles pe care le-am consultat in exclusivitate, Romania a lansat acest demers avand un ok de la Cartierul General al NATO, ca o consecinta fireasca a eforturilor de intarirea apararii pe Flancul estic.

“Trebuie subliniat de la bun inceput ca demersul platformei comune de aparare nu inseamna atacarea cuiva. Este 100% o initiativa cu scopuri defensive, date fiind schimbarile strategice majore din bazinul Marii Negre generate de invazii militare – precum cea ruseasca din 2008 din Georgia – si modificarea frontierelor si apelor teritoriale prin anexarea de catre Rusia a unui teritoriu (Crimeea) al unui stat independent si membru ONU cum este Ucraina. Aceste incalcari grave si flagrante ale dreptului international, ale acordurile bilaterale si angajamentelor diplomatice pe plan mondial de catre Rusia ne obliga la masuri de aparare prin stimularea cooperarii, solidaritarii si initiativelor comune intre statele aliate”, a declarat sursa NATO.

Vizita presedintelui Klaus Iohannis in Bulgaria s-a inscris intr-o serie de alte demersuri diplomatice trilaterale Romania-Turcia-Bulgaria. Pina ieri, toate aceste trei state NATO au confirmat, asa cum este si firesc, angajarea in demersurile de aparare comuna prin ridicarea gradului de pregatire si operationalizare comuna a armatelor lor.

Atitudinea Bulgariei din ultimele 48 de ore constituie o supriza neplacuta nu doar pentru Romania ci si pentru oficialii NATO, care nu vor intarzia sa reactioneze.

In prima zi a vizitei presedintelui Iohannis, presedintele bulgar Rosen Plevneliev s-a declarat in public de acord cu platforma comuna de aparare la Marea Neagra a celor 3 state NATO.

A doua zi, dupa o noapte cu evolutii asupra carora voi reveni, pe neasteptate si in timp ce inca delegatia romana se afla pe teritoriul Bulgariei, premierul Borisov a facut o declaratie contradictorie, afirmand ca el “nu este de acord cu aparitia unei flote NATO la Marea Neagra”. Nimeni nu ceruse asa ceva. Era vorba doar despre o idee de coordonare a exercitiilor si interoperabilitatii.

Informatii de culise de pe scena politica bulgara pot explica suceala premierului bulgar Boiko Borisov.

  1. Coaliţia aflată la guvernare in Bulgaria in urma alegerilor parlamentare anticipate de la 5 octombrie 2014 e formată din :
    – partidul conservator de centru-dreapta Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a BG (GERB)
    – Blocul Reformator (RB, de centru-dreapta)
    – Alternativa pentru Renaşterea Bulgară (ABV), formaţiune de centru-stângaLa 10 mai 2016 ABV a parasit coalitia de guvernare.

In momentul de fata, Borisov are o majoritate foarte fragila, iar la toamna sunt alegeri prezidentiale. Presedintele Plevneliev a declarat ca nu va candida pentru un nou mandat, drept pentru care cele mai multe asteptari vin din partea lui Borisov.

Bulgaria are, spre deosebire de Romania, un puternic curent pro-rus in randurile populatiei. In noul context strategic, influenta Moscovei pe axa Sofia-Belgrad-Budapesta reuneste si elemente comune anti-romanesti, atat in plan politic, cat si in cel retoric si de imagine.

Suceala lui Borisov in legatura cu angajamentul aliat al Bulgariei are o explicatie majora in ratiunea de politica interna a premierului care vrea sa cumuleze si voturile electoratului pro-rus in alegerile prezidentiale din aceasta toamna. Si cu dorinta de atragere a formatiunii Frontul Patriotic in pastrarea majoritatii fragile din parlament. Frontul Patriotic este un partid de factura nationalista, critic european, tolerant fata de influenta rusa in Bulgaria.

In afara acestui argument solid, Borisov face si un foarte periculos joc regional si continental. Peste 3 saptamani are loc Summit-ul NATO de la Varsovia, acolo unde aliatii decid concret ce masuri de intarirea apararii iau pentru Flancul estic, in componenta nordica – Polonia si tarile baltice si in componenta sudica – Romania, Bulgaria, Turcia.

Jocul necurat facut de Borisov, care desi apartine familiei politice europene de dreapta PPE devine peste noapte avocat al Rusiei in Balcani, ingreuneaza cu siguranta deciziile ce trebuie luate la Varsovia pe 8-9 Iulie.

In acest mare si complicat joc, rusii cautau cu disperare pioni pe care sa se bazeze in afectarea solidaritatii NATO.

Au reusit sa gaseasca unul, intr-o noapte, la Sofia.

Era fosta garda de corp a dictatorului comunist Todor Jivkov. Pe numele lui Boiko Borisov. Azi prim ministru de dreapta.

Cu trei săptămâni înainte de summitul NATO de la Varşovia, România se bâlbâie în privinţa singurului proiect militar regional iniţiat public chiar de Bucureşti, la începutul anului 2016: o grupare navală comună la Marea Neagră, centrată în jurul celor trei state NATO riverane, România, Bulgaria şi Turcia. Oficial, Guvernul României a numit-o „flotilă”. Era declarat obiectiv strategic şi avea numele de cod K-22. Partenerii strategici americani au susţinut această iniţiativă regională menită să descurajeze eventualele agresiuni ale puternicei flote ruse de la Sevastopol. Presa şi analiştii i-au zis poate prea pompos, dar pe înţelesul poporului, „flota NATO la Marea Neagră”. Oficialii i-au zis scorţos „prezenţă NATO înaintată la Marea Neagră” sau „cadru de exerciţii comune” .

În orice caz, după vizita în Bulgaria, când bulgarii s-au opus ideii, am aflat cu toţii de la preşedintele Klaus Iohannis că această „flotă” „este o prostie” şi că a fost interpretată greşit: e vorba doar de exerciţii navale comune, nu de o flotă. Adică nimic nou, pentru că avem şi acum exerciţii navale comune NATO în Marea Neagră. Care a fost atunci proiectul regional al României? „Este o ceaţă totală. Era anunţat oficial? Păi nu auziţi că nu e oficial? Exerciţiile comune există şi acum. Deci de-aia zic, se pare că de fapt nu există nimic, totul a fost în mintea noastră, o mare amăgeală”, comentează amar-ironic analistul Armand Goşu. „Aşa ceva este o lipsă de profesionalism, să ieşi să zici – stai puţin, că sunteţi voi proşti şi nu aţi înţeles. Prezenţa avansată la Marea Neagră nu înseamnă exerciţii. Să nu ne luăm unii pe alţii de idioţi”, consideră fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu. 

În ianuarie 2016, Ministerul Apărării Naţionale anunţa că printre priorităţile sale strategice se numără obiectivul cu număr de cod K-22: o iniţiativă pentru constituirea unei „Grupări navale NATO în Marea Neagră, denumită generic Flotila Aliată în Marea Neagră / „Black Sea Flotilla””. Proaspăt descins de la ambasada României la Londra în guvernul de tehnocraţi de la Bucureşti, ministrul Mihnea Motoc a început în martie negocierile tehnice cu bulgarii pe acest subiect, iar iniţiativa a fost discutată şi cu turcii.

E drept, nici Mihnea Motoc şi de altfel niciun alt oficial român nu i-au spus vreodată în public „flotă”. Poate pentru că suna prea agresiv. S-au folosit cuvinte mai multe şi mai moi. Dar proiectul a fost negociat luni de zile cu Sofia şi cu Ankara şi a fost încurajat de partenerul strategic al României, SUA, care a ajuns chiar să îşi minimalizeze forţa de descurajare în Marea Neagră în raport cu Rusia, arătând că proiectul naval regional româno-bulgaro-turc ar fi mult mai eficient, evitând totodată şi restricţiile impuse de Tratatul de la Montreux, care nu permite unei nave militare a unui stat fără ieşire la Marea Neagră să staţioneze mai mult de 21 de zile aici.

Cu trei săptămâni înainte de summitul NATO de la Varşovia, unde acest proiect urmează să fie susţinut în faţa Alianţei, România pare însă că face un pas înapoi, după ce la Sofia liderii politici au negat vehement că susţin o astfel de iniţiativă care să contravină Rusiei şi au anunţat că nu sunt gata să se implice mai mult de nivel de exerciţii navale comune. La Bucureşti, joi, preşedintele Klaus Iohannis a pus punctul pe i într-o manieră tranşantă ieşită din comun pentru domnia sa: „Nu creează nimeni o flotă NATO, asta este o prostie”.Este vorba doar despre exerciţii navale comune, a explicat preşedintele României.

Exerciţii navale comune care se desfăşoară de altfel de câţiva ani sub egida NATO, în Marea Neagră, şi la care participă SUA, dar şi Bulgaria sau Turcia şi alţi aliaţi. Apare deci întrebarea legitimă: care este proiectul regional al României? Unde a murit pe drum obiectivul K-22?

Surse din Ministerul Apărării Naţionale au explicat pentru gândul că totul a fost în regulă în ziua vizitei lui Klaus Iohannis la Sofia, cei doi preşedinţi având declaraţii din care nu a reieşit nicio neînţelegere. Apoi, ceva s-a întâmplat: „Nu ştim ce. Dar bine nu a dat”. În rest, sursele din MApN susţin varianta de la nivel înalt, că nu a fost vorba niciodată de o „flotă” permanentă NATO la Marea Neagră, ci de exerciţii navale comune pe principiu rotaţional, aşa cum se întâmplă cu forţele aeriene sau terestre ale NATO în România.

Care este proiectul naval al României la NATO? „E o ceaţă totală”

„E ceaţă totală, nu este o chestiune doar de comunicare, cred că şi în capul decidenţilor este o ceaţă şi nici ei nu ştiu ce vor. S-ar putea să nu fie niciun plan şi sunt îngrozit de această perspectivă. De fapt, au aruncat pe piaţă ideea cu flota, lumea a prins-o, sună bine. Era anunţat oficial? Păi nu auziţi că nu e oficial? Că de fapt nu e? Aşa crezusem noi, dar ni s-a spus că nu e nimic. Şi mi-e teamă că nu e chiar nimic. Asta e tragedia, că de fapt nu există niciun plan pentru Varşovia. Nu există nicio flotă, există nişte exerciţii comune, probabil cum făceau balticii în anii ’90 între ei.Ele există şi acum, deci de-aia zic, se pare că de fapt nu există nimic, totul a fost în mintea noastră, o mare amăgeală”, comentează pentru gândul analistul de politică externă Armand Goşu.

Oficialii români au vorbit mereu despre o prezenţă navală înaintată a NATO în Marea Neagră, nu au spus niciodată flotă sau flotilă, în ciuda documentului oficial al Guvernului României, care anunţa aşa ceva ca prioritate strategică. Totuşi, prezenţa navală a NATO în Marea Neagră există persistent de doi ani, de când Rusia a anexat Crimeea, iar exerciţiile comune asigură deja o prezenţă cvasi-permanentă a navelor americane şi ale altor aliaţi în Marea Neagră, cu efect de descurajare a Rusiei.

„Uitaţi-vă în declaraţiile lui Mihnea Motoc, omul a spus cu subiect şi predicat. Este absolut clar că au cerut flotă la Marea Neagră şi este clar că există o anumită reticenţă aici, nu numai a Bulgariei. NATO ar fi dispus să-şi întărească flancul de nord şi să accepte o flexibilitate la Marea Neagră. Acum, noi nu am făcut decât să oferim un argument în plus pentru asta. Dar dacă ştii că există o astfel de fisură, caută măcar din comunicare să nu o arăţi. Aşa ceva este o lipsă de profesionalism să ieşi şi să zici – stai puţin, că sunteţi voi proşti şi nu aţi înţeles. Prezenţa avansată la Marea Neagră nu înseamnă exerciţii. Să nu ne luăm unii pe alţii de idioţi”, explică fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, pentru gândul.

„Pe plan extern e o catastrofă. Nu e o problemă că preşedintele nu înţelege nişte cuvinte, ci că de data asta am asistat şi am dezbătut un proiect care nu există. Iar acum preşedintele ne-a zis că nu există nimic”, susţine şi Armand Goşu.

Totuşi, Armand Goşu consideră că România are un plan pentru summitul de la Varşovia, pe care însă nu vrea să îl devoaleze public, subiectul „flotei” din Marea Neagră fiind agitat mai ales pentru ochii Rusiei. Mai ales că, spune Goşu, este greu de crezut că România a crezut că în 5 luni poate reuşi să susţină cu succes un proiect de o asemenea importanţă, în timp ce ţările baltice sau Polonia au muncit din greu încă din 2014 pentru a obţine măsurile militare de reasigurare de la SUA şi NATO.

„România, la Varşovia, cu siguranţă are ceva, dar nu e public, sunt nişte subiecte negociate, nu îmi închipui că ne ducem acolo chiar cu nimic. Ce s-a aruncat public cu flotila este falsul proiect, cel adevărat probabil este secret. Altfel nu se poate ca România, o ţară atât de mare, plasată în vecinătatea Ucrainei să nu propună nimic şi n-aibă pe masă nimic la NATO. E exclus să nu aibă ceva, altfel te descalifici, pierzi şi bruma de respect pe care o aveai. Asta a fost pentru marele public, nu poţi să lansezi un proiect cu 5 luni înainte. Nici un stat normal la cap, cu o practică diplomatică, nu vine cu un proiect aşa”, consideră Armand Goşu.

Eşec diplomatic sau proastă comunicare în public, alimentată de Bulgaria?

În aceste condiţii, în care public la Bucureşti s-a menţinut ideea că România munceşte pentru un proiect al unei grupări/flotile/cadru de lucru naval regional al NATO la Marea Neagră, iar la Sofia ideea a fost respinsă tranşant de preşedintele şi de premierul bulgar, care au spus că nu poate fi vorba de aşa ceva, ci doar cel mult de exerciţii comune la Marea Neagră, doar pentru ca şi Klaus Iohannis să repete acelaşi lucru la Bucureşti, s-a creat ideea unei rupturi. Fostul preşedinte Traian Băsescu l-a acuzat pe Klaus Iohannis de un „eşec jenant”.

Ideea este susţinută şi de fostul şef al diplomaţiei Cristian Diaconescu, care consideră că decidenţii români nu au ştiut să îşi calculeze bine mişcările sau cel puţin aceasta a fost impresia lăsată în public.

„Discutăm de o politică de stat NATO numit România, cel mai mare din flancul Estic, care se presupune că atunci când se angajează într-un proiect de securitate atât de sensibil, are în vedere absolut toate elementele de context regional şi intern. Ei trebuia să ştie de la Bucureşti, instituţional, exact pe ce şi pe câţi paşi se pot angaja în legătură cu Bulgaria. Poveştile cu exerciţii sunt un subterfugiu inutil. Tema este clară, pe flancul estic se exercită o ameninţare serioasă dinspre Est, este o chestiune general cunoscută. Se aşteaptă ca la Varşovia să se ia decizii pentru contracararea sau descurajarea acestei ameninţări. Astăzi, când discutăm, pe flancul nordic – Polonia, ţările baltice, măsurile sunt luate, acolo s-a lucrat coerent. Pe flancul sudic, vedem că ţările nu reuşesc să închege un proiect regional, şi aceasta a fost aşteptarea – România, Bulgaria şi Turcia”, arată Cristian Diaconescu, pentru gândul.

Fostul ministru de Externe estimează că la summitul NATO se va lua o decizie „cu dublă viteză”, adică într-un fel pentru flancul nord-estic, într-altul pentru cel sud-estic.

„Nu e vorba de un război, de forţă de foc, ci de o poziţionare, arătând Federaţiei Ruse faptul că dacă se gândeşte la un atac asupra unui stat din flanc, atunci atacă NATO. Dacă NATO are o abordare diferită în nord faţă de sud, este o problemă. Acum, am deschis şi noi o fereastră de oportunitate, noi şi bulgarii. Poveştile cât de interesaţi sunt bulgarii de aşa ceva, astea sunt chestiuni pe care le discutăm noi publicul sau în presă. Instituţiile trebuie să ştie exact cât şi până unde se duc. Când îl trimiţi pe preşedinte, deci ultima instanţă, dincolo de el nu mai există nimic, indiferent cum îl cheamă, şi ai în vedere o soluţie, ei bine acea soluţie trebuie să se aplice. Aveai posibilitatea să faci ceva sectorial, la nivel de stat major, de comandamente navale. Sau constatăm şi mergem la Bruxelles şi spunem – noi nu ne putem înţelege cu ăştia, poate aveţi voi resursa necesară să-i determinaţi să facă ceva. Varianta care a ieşit este cea mai proastă”, arată Diaconescu.

Pe de altă parte, fostul consilier prezidenţial Iulian Fota consideră că impresia rupturii a fost creată mai ales din partea Bulgariei, nu din partea României, iar ideea că românii s-au dus la Sofia cu proiectul unei flote, care a fost respins, nu ar sta în picioare.

Aici e o joacă a bulgarilor între ei. Din câte ştiu, ce au propus românii bulgarilor şi turcilor este un cadru de cooperare navală, pe problemele militare din Marea Neagră. Din ce văd eu la bulgari, acolo e o fractură între premier şi preşedinte. Preşedintele a fost foarte tranşant în ultima perioadă, în timp ce Borisov are un spaţiu mai limitat de manevră, pentru că are o majoritate firavă şi depinde de partidele mai pro-ruse. Nu le iau partea alor noştri, pentru că nici eu nu înţeleg exact ce vor ei la summit. Dar bulgarii au zis-o clar şi într-o conferinţă la Bucureşti: Rusia nu este percepută ca o ameninţare în Bulgaria”, explică Iulian Fota pentru gândul.

[…]/ integral pe gandul.info

Nu înalţii oficiali bulgari l-au pus pe preşedintele României într-o postură penibilă, ci oficialii români care n-au pregătit vizita: ministrul de Externe, ministrul Apărării, Serviciile Inteligente. 

Incidentul de la Sofia e ilustrarea lipsei de profesionalism, a incapacităţii de comunicare între instituţiile  establishment-ului nostru, a dezinteresului superior, explicabil doar prin crâncena mediocritate a unora care-şi celebrează înaltul statut   îndărătul uşilor bine capitonate. Rupţi de realitate, înconjuraţi  fiecare de o curte bizantină de lăudători, nu sunt capabili să lege nimic. Îşi plimbă costumele bine croite prin capitalele lumii, ca să se tragă în poze.

Mă uit cu ciudă nu mai departe decât la omologii lor polonezi – au atitudine, au viziune, au interese formulate apăsat pe care le urmăresc meticulos.

Noi, care ne-am asumat iniţiativa la Marea Neagră, n-am fost în stare nici măcar s-o definim. În aprilie, Mihnea Motoc, ministrul Apărării, refuza categoric formula “flota NATO la Marea Neagră” – “Nu vorbiţi de flotă. Eu nu am utilizat niciodată acest concept, nu avem o denumire finală” – propunând presei, “pentru moment, termenul cel mai bun: o cooperare întărită”, deşi în ianuarie Guvernul prezentase, în cadrul Planului de acţiuni strategice ale Ministerului Apărării pe 2016, tocmai “Flotila Aliată în Marea Neagră”.

Miercuri, la Sofia, preşedintele Plevneliev i-a spus “Iniţiativa Marină Regională în Marea Neagră”, iar preşedintele Iohannis “Iniţiativa Navală pe Marea Neagră”. Oricum ar fi numită – deşi fiecare literă contează – e evident că România n-a reuşit agregarea “cooperării întărite” la Marea Neagră, respectiv punerea de acord cu celelalte două state riverane – Bulgaria şi Turcia, în vederea apropiatului Summit NATO de la Varşovia.

În februarie, prezent la o dezbatere a societăţii civile în Cluj, ambasadorul Klemm, vocea Departamentului de Stat, a încadrat politico-strategic problema, cât se poate de limpede: “Statele Unite, împreună cu majoritatea forţelor navale ale NATO, se află sub restricţii impuse prin Convenţia de la Montreux în privinţa capacităţilor navale pe care le pot disloca în Marea Neagră (navele de război  străine nu pot staţiona mai mult de 21 de zile, nu pot fi mai mult de 9, mai mari de 15.000 de tone şi cu tonaj combinat peste 30.000, n.,m.). Vom continua rotaţia navelor militare americane în Marea Neagră, dar acestea nu vor atinge un nivel care să poată rivaliza cu prezenţa navală rusă în Marea Neagră. În timp ce vom continua să furnizăm capacităţi credibile de descurajare celor trei aliaţi NATO de la Marea Neagră (Turcia, România şi Bulgaria, n.m.), va depinde de aceste naţiuni să conlucreze şi mai strâns pentru a întări securitatea lor comună, mai ales în domeniul capacităţilor navale. Există multe lucruri pe care aceste trei state le pot face şi ar trebui să le facă pentru a întări capacităţile militare ale NATO în Marea Neagră şi în regiunea Mării Negre. Primul pas ar fi să aibă întâlniri frecvente la nivel înalt şi la nivel de lucru pentru a discuta contextul de securitate, capacităţile lor şi cum pot lucra împreună. Statele Unite sunt bucuroase să joace un rol de sprijin în această privinţă”.

După reacţia dură a premierului prorus Boiko Borisov,  preşedintele Ioahnnis  a fost obligat să facă nişte precizări, corecte pe fond, comunicându-le cum s-a priceput:  ”Am văzut că au apărut tot felul de interpretări şi poate este bine să clarific un pic situaţia, înainte să se aventureze toată lumea în speculaţii (…) Unde a apărut, probabil, o înţelegere greşită este conceptul de flotă NATO. Nu creează nimeni o flotă NATO, asta este o prostie. NATO nu poate şi nu doreşte să întreţină o flotă proprie în Marea Neagră. Este evident că detaliile tehnice, felul în care se realizează această iniţiativă şi cum va arăta ea mai trebuie bine negociat, trebuie clarificat cine cu ce forţe, cu ce logistică participă şi acum este foarte devreme să spunem cum va arăta la sfârşit. Dar lucrurile pe care vi le-am spus sunt destul de certe, deci iniţiativa vizează exerciţii, training comun al forţelor navale”.

În ce priveşte Summitul de la Varşovia nu e deloc prea devreme, ci foarte târziu. Vizita total nepregătită de la Sofia ne poate scoate din cărţi la Varşovia.

Ştim ce vor polonezii, ştim ce vor balticii, nu ştim care va mai fi mandatul de reprezentare al României la Summit, când principalul său interes, acela de a susţine flancul de sud-est al NATO, într-un proiect comun cu Turcia şi Bulgaria, tocmai a fost compromis.

Evaluarea unui eveniment diplomatic se face prin raport la propriul proiect de politica externa care este afectat de respectivul eveniment. E o banalitate, dar care trebuie reamintita din cand in cand.

In masura in care proiectul nu exista, devine greu, daca nu imposibil, sa evaluezi respectivul eveniment: nu ai criterii, nu stii in raport cu ce sa spui daca este pozitiv sau negativ, nu poti nici macar sa afirmi cat te afecteaza si cat nu, din moment ce nu are CE ANUME sa afecteze.

Asa pare ca stau lucrurile cu numirea prin decret prezidential a lui Valeri Kuzmin ca ambasador extraordinar si plenipotentiar al Federatiei Ruse in Romania.

Cele doua fete ale lui Ianus sunt evidente: un ambasador greu, cu pondere semnificativa in sistem (diplomat de anduranta si de confruntare) dar, pe de alta parte, un ambasador cu cel mai romanofob bilant dintre cei care au trecut pe la Chisinau si la Bucuresti.

Numirea in sine este un eveniment, dar e greu de evaluat in consecintele lui, caci pare ca lipseste, astazi, o grila coerenta. A se citi: un proiect de politica externa al Romaniei pe dimensiunea estica. Incluzand aici nu numai Federatia Rusa, ci si statele din imediata vecinatate a Romaniei (R. Moldova si Ucraina), tinand seama de vasta experienta a noului ambasador pe dosarele acestui spatiu.

Teoretic, cel putin, numirea lui Valeri Kuzmin poate fi citita prin doua grile de lectura.

“Imblanzirea scorpiei”. Nu e un afront, ci o sansa!

Prima interpretare are, in fundal, urmatorul rationament.

Exista in relatia cu Rusia la nivel de ambasadori o miscare in forma de unde diplomatice. Intensitatea relatiei este indicata de numele/pozitia/anvergura ambasadorului care este propus pentru Bucuresti. Am avut pana in prezent mai multe cicluri. Ultimele: ambasadori duri si retinuti, urmati de ambasadori deschisi si cooperanti.

Paradoxul este urmatorul: ca de fiecare data in diplomatie, aparentele insala. Un ambasador curtenitor nu inseamna neaparat o incalzire a relatiilor, ci, mai degraba, o suspendare a lor, o plasare a acestora in zona unei cordialitati ineficiente, sterile si fara miza. Asa cum un ambasador cu greutate, dar reticent si suspicios nu inseamna obligatoriu stagnare in relatia bilaterala.

Paradoxul merge mai departe: daca acordurile cu un ambasador curtenitor si mediatic sunt mult mai usor de obtinut, aparent, ele sunt superficiale si nu vor constitui niciodata un reper diplomatic. Acordurile facilitate de ambasadorul de celalalt tip sunt incomparabil mai dificil de obtinut, chiar si la nivel de aparente, dar capata consistenta si efecte bilaterale. Aparentele, deci, insala.

Concluzia aplicata pe cazul discutat aici este ca nici de data asta nu trebuie sa ne lasam sedusi de aparente. La ceea ce trebuie sa ne uitam cand vorbim despre Valeri Kuzmin tine de anvergura sa diplomatica, scoasa in fata ostentativ si strategic.

In acest tablou, trecutul romanofob al ambasadorului este ocultat si se accentueaza cariera lui politico-diplomatica si greutatea specifica din cadrul sistemului. Din acest punct de vedere, ar fi un castig. Faptul ca Moscova trimite un asemenea ambasador, bun cunoscator al regiunii, al spatiului, fost ambasador la Chisinau (2007-2012), este un semn pozitiv, nu unul negativ.

De asta si Bucurestiul l-a acceptat jovial si fara nicio tresarire!

Un ambasador pentru (ne) linistea noastra

Asa sa fie, oare? Caci cealalta fata a lui Ianus, cea intunecata, e cel putin la fel de pregnanta. In realitate, ceea ce ignora primul rationament este ca numirea lui Valeri Kuzmin in sine era deja o provocare.

Orice ar fi facut diplomatia romaneasca, acceptare sau respingere, Rusia tot marca un punct. Daca Bucurestiul respingea nominalizarea, Rusia va fi putut arata lumii “fata reala” si agresiva a diplomatiei romanesti, ar fi putut amplifica un scandal diplomatic de care, probabil, nimeni nu ar fi avut nicio nevoie cu exceptia Rusiei.

Daca l-ar fi acceptat pe Valeri Kuzmin – ceea ce s-a intamplat -, Bucurestiul inseamna ca l-a acceptat pe cel mai romanofob dintre ambasadorii rusi de la Chisinau! Iarasi, o (mica) victorie pentru Rusia si o situatie delicata in care Bucurestiul se plaseaza.

Una peste alta, suntem deja in plina confruntare diplomatica. Pentru ca este evident ca avem de-a face cu o numire care nu e deloc intamplatoare, pe care Moscova a pregatit-o pentru Romania probabil din timp, ca o replica usturatoare in perspectiva desenarii relatiilor cu un Bucuresti aflat sub scut si care si-a asumat relatii inghetate cu Moscova.

Numirea lui Valeri Kuzmin este de fapt o sanctiune, indiferent cum vrem sa o invelim in panza roz. Portofoliul anti-romanesc al lui Valeri Kuzmin e greu si consistent si, in pofida uzantelor diplomatice – de care domnia sa nu se sinchisea aproape deloc – la Chisinau intervenea, practic, in orice discutie identitara: de la denumirea limbii, curricula scolara din R. Moldova sau sentinte abrupte in ceea ce priveste trecutul istoric romanesc.

In 2009, de pilda, abia la cateva luni dupa Revolutia Twitter care avea sa scoata de la putere Partidul Comunistilor lui Voronin, ambasadorul rus comenta… manualele de istorie de la Chisinau: “nu-mi place cursul de istorie a romanilor care a fost predat in aceasta tara timp de mai multi ani. Acest curs este bazat pe rusofobie si pe stereotipuri anti-rusesti, in timp ce imperiul rus a stat la baza formarii statului roman”. Va mai puteti imagina un ambasador care sa comenteze curicula scolara dintr-un stat unde isi deruleaza misiunea? Mai greu.

Iar in 2011, cand se implineau 67 de ani de la incheierea operatiunii Iasi-Chisinau, cu ocazia depunerilor de flori la Memorialul “Eternitate” de catre simpatizanti ai comunistilor si diaspora rusa in frunte cu ambasadorul Federatiei Ruse la Chisinau, Valeri Kuzmin, a tinut sa felicite cetatenii R. Moldova cu ocazia “eliberarii Moldovei de catre armatele sovietice de sub jugul germano-roman“.

In plus, dispretul lui Valeriu Kuzmin pentru populatia bastinasa a fost fara precedent. In decembrie 2011, cand Rusia se pregatea sa deschida – fara nicio o consultare cu Chisinaul! – peste 20 de sectii de votare in Tighina si in stanga Nistrului pentru alegerile in Duma de Stat, Valeri Kuzmin a justificat in acest fel ignorarea Chisinaului oficial: Rusia nu a cerut acceptul Guvernului RM pentru deschiderea sectiilor de votare in Transnistria pentru ca… RM oricum nu controleaza acel teritoriu!

De ce s-a comportat asa Valeri Kuzmin la Chisinau? Raspunsul cel mai simplu este ca… a putut. In gena diplomatiei moldovenesti nu exista ideea atingerii diplomatilor rusi nici macar cu o floare, in ciuda faptului ca bilantul pe Romania este remarcabil: cinci diplomati expulzati, printre care si ambasadorul!

Una peste alta, in pofida tuturor pudibonderiilor diplomatice, gestul Moscovei de a-l trimite pe Valeri Kuzimin la Bucuresti este fara precedent si ramane indiscutabil o sanctiune a Moscovei. Cu ce efecte? Vom vedea.

Dar este cert ca, daca ar fi sa redam plastic semnificatia gestului, este echivalentul numirii de catre Romania a unui ambasador explicit unionist la Chisinau. Cum ar fi reactionat Federatia Rusa intr-o asemenea situatie?

Intrebarea este, desigur, retorica.

Diplomatia romana si Estul. Proiectul lipsei de proiect

Numirea lui Valeri Kuzmin ca ambasador mai sugereaza ceva. Importanta pe care Federatia Rusa o acorda dosarului R. Moldova (chestiunea identitara si conflictul transnistrean) in relatia cu Rusia. Valeri Kuzmin a gestionat acest dosar in momente complicate, respectiv miscarile de protest de la 7 aprilie 2009, cand Romania a fost desemnata, la nivel oficial, drept principalul vinovat, iar masurile au fost in consecinta: vize, expulzare de diplomati, inclusiv ambasadorul Romaniei, retragerea ambasadorului de la Bucuresti, expulzarea jurnalistilor, inghetarea, practic, a relatiilor bilaterale.

Pentru Romania, R. Moldova ramane miza esentiala a regiunii, mai ales acum, in contextul negocierilor paralele dintre Rusia si Ucraina in legatura cu statutul regiunii separatiste Donbas si reluarea negocierilor, inclusiv la solicitarea Rusiei, in formatul 5 plus 2, care vizeaza statutul regiunii separatiste transnistrene.

Bucurestiul tace obstinat si inexplicabil pe acest dosar, transmitand, inclusiv prin tacere, semnale aberante despre oportunitatea (!!!) solutionarii conflictului inghetat din stanga Nistrului. Este o iluzie si o capcana, caci negocierea chestiunii transnistrene in acest moment este cea mai mare amenintare de securitate a Romaniei care vine din Est.

O solutionare in termenii rusesti ar insemna, prin consecintele politice si electorale, transnistrizarea R. Moldova cu posibilitatea, in perspectiva, de a aduce Rusia in diverse formate (Uniune vamala, Uniune Eurasiatica) la frontierele Romaniei.

Asta trebuie sa spuna Bucurestiul partenerilor nostri euroatlantici, fie ca se numesc Washington sau Berlin.

Dar ca sa simti aceasta amenintare trebuie, cum spuneam la inceputul acestui material, sa ai un proiect pe spatiul estic. Adica sa isi asumi cu adevarat ca esti frontiera estica a Vestului european si euroatlantic. Ceea ce Romania se incapataneaza, obstinat, sa nu faca.

In aceste conditii, numirea lui Valeri Kuzmin la Bucuresti nu poate insemna in niciun caz oportunitate. Fara un proiect asumat pe dimensiunea estica, cele doua fete ale lui Ianus sunt, in acest caz, una singura.


Categorii

1. DIVERSE, Basarabia, Dan Dungaciu, Rusia, Scutul antiracheta (Deveselu), SUA versus Rusia, Transnistria

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

8 Commentarii la “PUTIN CRITICA DIN NOU SCUTUL DE LA DEVESELU/ Ministrul de externe al GERMANIEI critica atitudinea RAZBOINICA a NATO fata de RUSIA/ Amenintari intre Rusia si NATO pe seama MARII NEGRE/ ESEC SAU JOC DE GLEZNE? Bulgaria REFUZA ideea românească de creare a unei FLOTE NATO pentru MAREA NEAGRA/ Un eveniment ignorat. Semnificatia numirii lui VALERI KUZMIN, fost ambasador al Rusiei la Chisinau, AMBASADOR in România. SANCTIUNE DIPLOMATICA SI GEST CONFRONTATIONAL

  1. “In acest mare si complicat joc, rusii cautau cu disperare pioni pe care sa se bazeze in afectarea solidaritatii NATO.

    Au reusit sa gaseasca unul, intr-o noapte, la Sofia. ”

    Asta inseamna performanta Raducule !Toata lumea stie ce-ti poate mintea ta …infierbantata.

  2. Pot sa trimita rusii si un extraterestru ca ambasador, ca si ala poate face only so much in Romania, precum toti ambasadorii. Adica atat cat ise da voie. Prea mult caz pentru nimic. Noi nu suntem Republica Moldova, care are trecutul ei si patimirile ei cu Uniunea Sovietica asa cum Romania totusi nu le-a avut la aceeasi dimensiune. Nu cred ca pe noi ne mai poate prosti careva ca nu vorbim romaneste sau chestii din astea care la ei au mers, bagate cu forta pe gat. Si nu dispunem de o minoritate rusa numeroasa si de alte tentacule rusesti de care chiar mi-as face griji. In afara daca are o aparatura performanta de ascultat, precum americanii prin nu stiu care oras european, gestul ramane simbolic. Imi inchipui ca e in prag de pensionare si l-au promovat din Moldova in Romania.

  3. “În afară dacă are o aparatură performantă de ascultat, precum americanii prin nu știu care oraș european” – din acest motiv (și din multe altele ca acesta) faptul nu e doar un gest și nu rămâne doar simbolic.

  4. Am ascultat astazi discursul presedintelui Germaniei. Era de parere ca cei geografic mai aproape de Rusia sunt mai tensionati decat cei care se afla mai la distanta si a reiterat faptul ca Germania crede ca un dialog cu Rusia ar fi mai eficient. Poate era programata vizita lui, dar in orice caz, a venit la fix dupa chestia cu flota si bulgarii. Ori ca sa ne tempereze, ori ca sa salveze imaginea presedintelui nostru, care poate ar trebui sa mai ruleze consilierii.

  5. Pingback: Summitul NATO de la Varsovia. ROMÂNIA NU ARE POLITICA EXTERNA, CI OFICIU DE PROPGANDA. Tarile Baltice si Polonia si-au consolidat pozitia. FRONTUL ROMÂNESC – VULNERABIL SI EXPUS/ Premierul Bulgariei vrea DEMILITARIZAREA MARII NEGRE/ Interesanta ap
  6. 6 regimente rusesti au fost inarmate cu rachete balistice mobile RS-24 Yars, iar al saptelea va fi inarmat pana la sfarsitul anului. Asta inseamna vreo 70 de rachete cu cate 10 focoase fiecare. Scutul de la Deveselu este o gluma in fata acestei amenintari.

    A Russian missile regiment rearmed with RS-24 Yars missile will take up duty in December
    The current version of the RS-24 Yars (NATO designation SS-27 Mod 2) can reportedly carry up to 10 MIRV warheads and has a range of 11,000 kilometers.
    http://sputniknews.com/military/20160715/1043023950/yars-russia-duty.html

    Russia to Rearm Two More Missile Divisions With Yars ICBMs
    “We are continuing on a regular basis the production and deployment on combat duty [of Yars missile systems]…and started the rearmament of two more divisions — the Yoshkar-Ola and the Irkutsk divisions,” Karakayev said in an interview with Rossiya-24 television.

    The general said six regiments of three missile divisions (the Novosibirsk, the Tagil and the Koselsk divisions) had already been rearmed with Yars systems.
    http://sputniknews.com/military/20160129/1033928347/russia-yars-missile-divisions.html

    RS-24 este o rachetă mai grea decât rachetele Topol-M și poate transporta peste 10 încărcături de luptă independente. Testele din anul 2007 au fost date publicității ca urmare a intenției Statelor Unite de a amplasa Scutul Antirachetă în Europa. RS-24 a devenit operațională începând cu anul 2010.
    https://ro.wikipedia.org/wiki/RS-24

  7. Pingback: PUTIN FACE ALUZIE LA REDISCUTAREA GRANITELOR INTRE UNGARIA SI ROMÂNIA/ Nicio surpriza: LUCIAN BOIA e de acord cu Ambasadorul SUA din Chisinau: BASARABIA NU E ROMÂNIA/ Senatul României – singura institutie care a criticat politica SUA in MOLDOVA/
  8. Pingback: PUTIN VREA “NEUTRALIZAREA AMENINTARILOR MILITARE” LA ADRESA RUSIEI. Printre ele – inclusiv SISTEMUL ANTIRACHETA din ROMÂNIA. Ambasadorul Rusiei la Bucuresti CRITICA prezenta TRUPELOR NATO in România | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare