PUTIN REITEREAZA AMENINTARILE: RUSIA VA LUA MASURI DE RETORSIUNE NUCLEARE IN CAZUL SCUTULUI ANTI-RACHETA/ Congresul SUA a aprobat TRANSFERUL DE ARMAMENT LETAL catre UCRAINA/ Acordul dintre SERBIA si KOSOVO – SUSPENDAT/ Polonia ar putea da in judecata Rusia pentru TRAGEDIA DE LA SMOLENSK/ Si Slovenia isi va ridica GARD ANTI-REFUGIATI

11-11-2015 7 minute Sublinieri

scut rusia preventive strike

Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice ca reacţie la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, avertizează preşedintele Vladimir Putin, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică.

“Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităţilor forţelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalaţii antibalistice“, a declarat Vladimir Putin, marţi, potrivit Reuters.

“În ultimii trei ani, companiile militare ruse au dezvoltat şi au testat cu succes mai multe sisteme avansate capabile să îndeplinească sarcini într-un mediu antibalistic evoluat. Forţele armate ruse au început să primească aceste sisteme de anul acesta”, a subliniat Putin, potrivit site-ului agenţiei Sputnik.

Potrivit liderului rus, pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza ameninţările balistice din partea Iranului şi Coreei de Nord ascund adevăratele intenţii ale Statelor Unite, de a dobândi superioritate militară.

“Adevăratul scop este neutralizarea potenţialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei şi al aliaţilor ei”, a subliniat Vladimir Putin.

La sfârşitul lunii octombrie, Vladimir Putin atrăgea atenţia că extinderea sistemului antirachetă al Statelor Unite în Europa de Est reprezintă o ameninţare la adresa capacităţilor nucleare ruse, exprimând preocupare că infrastructura ofensivă a NATO se apropie de frontierele ruse şi evocând un scenariu “foarte periculos”. Rusia a avertizat că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerând României şi SUA să conştientizeze “responsabilitatea” montării acestor sisteme şi să renunţe la plan “cât nu este prea târziu”.

Decizia de instalare a sistemelor de tip MK-41 (n.red. – Aegis, conform terminologiei NATO) “riscă să devină o provocare gravă la adresa securităţii internaţionale”, declara recent Mihail Ulianov, director al Departamentului pentru neproliferare şi controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe. “Acest pas va fi o nouă încălcare flagrantă de către Statele Unite a Tratatului forţelor nucleare intermediare”, a acuzat oficialul rus. “Statele Unite şi România trebuie să înţeleagă amploarea reală a responsabilităţii acestui sistem şi să îşi dea seama că pot renunţa la acest plan cât nu este prea târziu”, adăuga Mihail Ulianov.

Moscova a acuzat de multe ori că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). În martie, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune – sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulţumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia.

Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.

 

[…]/ integral pe gandul.info

Congresul american a adoptat marţi proiectul de lege privind apărarea pe 2016, care autorizează acordarea de armament letal Ucrainei în valoare de 50 de milioane de dolari şi interzice în continuare transferul de deţinuţi de la Guantanamo pe teritoriul Statelor Unite.

Casa Albă a informat că preşedintele Barack Obama ar urma să promulge proiectul adoptat de Senat marţi şi de Camera Reprezentanţilor săptămâna trecută, relatează Radio Free Europe/Radio Liberty în pagina online, scrie Mediafax.

Obama a respins proiectul anterior, din cauza prevederilor care interzic Casei Albe să transfere în SUA deţinuţi încă aflaţi la închisoarea militară Guantanamo, din Cuba.

Proiectul adoptat prevede, printre altele, un ajutor în valoare de 300 de milioane de dolari pentru Ucraina, în lupta sa împotriva separatiştilor susţinuţi de Rusia. Acest ajutor include 50 de milioane de dolari pentru armament letal, precum sisteme de armament împotriva blindatelor, mortiere, lansatoare de grenade, arme mici şi muniţie.

Administraţia Obama a evitat până în prezent să ofere armament letal Ucrainei, de teamă să nu provoace Rusia.

Legislaţia stabileşte de asemenea un termen pentru administraţie, pentru a informa Congresul dacă Rusia continuă să încalce Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF), care a eliminat o întreagă clasă de rachete nucleare din Europa la sfârşitul anilor ’80.

Proiectul adoptat de Congres include de asemenea un ajutor de 715 milioane de dolari pentru forţele irakiene care luptă împotriva militanţilor grupării Stat Islamic.

Potrivit AFP, Senatul a aprobat cu 91 de voturi pentru şi trei împotrivă legea privind apărarea pe 2016, care include interdicţia transferării de deţinuţi de la Guantanamo în SUA. În Camera Reprezentanţilor, proiectul a primit 370 de voturi pentru şi 58 împotrivă.

Transferurile de deţinuţi pe teritoriul american au fost interzise de Congres în 2011, împiedicându-l astfel pe preşedintele Obama să-şi îndeplinească promisiunea de a închide centrul de detenţie creat în 2002 şi în care se află în continuare 112 suspecţi arestaţi în cadrul “războiului împotriva terorismului”, declanşat după atentatele de la 11 septembrie 2001.

Cu toate acestea, administraţia pregăteşte un plan pentru transferul în SUA a 59 dintre deţinuţii consideraţi cei mai periculoşi, în timp ce ceilalţi 53 pot fi transferaţi în străinătate.

Kosovo a suspendat, marți, punerea în aplicare a unui acord ”istoric” cu Serbia, încheiat sub ediga SUA, care ar fi normalizat relațiile dintre cele două țări. Decizia Kosovo a fost luată în ziua următoare respingerii candidaturii sale la UNESCO sub presiunea Belgradului, potrivit Agerpres.

”Curtea Constituțională din Kosovo a suspendat punerea în aplicare a oricărui act juridic pentru Asociația municipalităților sârbe”, a cărei creare este considerată crucială de Belgrad, s-a anunțat într-un comunicat.

Totuși, în comunicat s-a precizat că măsura este ”provizorie”.

Serbia vecină, care nu recunoaște suveranitatea fostei sale provincii, a denunțat imediat hotărârea curții ca o violare fără precedent a acordului trasat la Bruxelles, notează Reuters.

Acordul, care ar acorda zonelor etnice sârbe din Kosovo puteri locale mai mari cu posibilitatea finanțării de la Belgrad, a provocat proteste de stradă conduse de opoziție și scene violente în camera parlamentului Kosovo.

Curtea a fost sesizată la sfârșitul lunii octombrie de președinta Kosovo Atifete Jahjaga, după ce opoziția a cerut în ultimele săptămâni abandonarea acordurilor încheiate la Bruxelles.

Opoziția din Kosovo consideră că acordurile adâncesc diviziunile etnice și consolidează prezența Serbiei în Kosovo, majoritar populat de musulmani de origine albaneză. Ea a blocat în mod repetat lucrările parlamentului folosind gaze lacrimogene, amintește France Presse.

Încheiat în 2013 la Bruxelles, acest acord, care a fost urmat de alte progrese, a permis totuși foștilor inamici să se apropie de Uniunea Europeană la care speră într-o zi să adere.

Curtea Constituțională are la dispoziție 60 de zile pentru a decide. Punerea în aplicare a acestui acord era de așteptat să fie finalizată în principiu până la sfârșitul anului.

Luni, Kosovo, fostă provincie sârbă care și-a declarat unilateral independența în 2008 (aproximativ 1,8 milioane de locuitori), nu a reușit să devină membru al UNESCO. Pentru Pristina, acesta este un regres în eforturile sale de a obține recunoaștere internațională. În schimb, acest rezultat a fost calificat drept “victorie” de Belgrad.

Progresele înregistrate în normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo i-au permis Belgradului să i se promită în ianuarie 2014 deschiderea negocierilor de aderare la UE, care totuși încă nu au început.

Pristina, la rândul ei, a semnat în octombrie la Strasbourg un “acord de stabilizare și asociere”, o primă etapă pe drumul lung spre aderare.

În ciuda acestor progrese, cei doi foști inamici, încă marcați de conflictul sângeros din 1998-1999, continuă să întrețină relații dificile, Belgradul refuzând să recunoască independența Kosovo recunoscută până acum de o sută de state, dintre care SUA și 23 din cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene, mai amintește AFP.

Polonia este pregătită să dea Rusia în judecată, denunţând tergiversări în ancheta cu privire la tragedia aviatică de la Smolensk, în aprilie 2010, când a murit Lech Kaczynski, preşedintele polonez de la acea vreme, a averizat ministrul desemnat de Externe, relatează AFP în pagina electronică.

Varşovia cere de mult timp Moscovei să-i predea epava aeronavei prezidenţiale a lui Kaczynski, care s-a prăbuşit în Rusia, dar fără rezultat până în prezent.

“Dacă Rusia refuză să coopereze, vom deschide un caz în tribunalele internaţionale”, a declarat Witold Waszczykowski marţi pentru postul de ştiri TVN24.

“Vom deschide un caz la Strasbourg pentru tergiversări în anchetă, vom cere tribunalelor de arbitraj restituirea acestei proprietăţi poloneze”, a spus el, adăugând că “nu avem nevoie să începem un război în acest caz”.

Waszczykowski se referea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg.

“Este clar că Rusia se foloseşte de epavă în scopuri politice şi, de aceea, noi trebuie să răspundem în mod politic“, a apreciat el.

Viitorul premier Beata Szydlo l-a nominalizat luni pe Waszczykowski în cadrul Cabinetului ei, alcătuit din membri ai Partidului Lege şi Justiţie (PiS).

Liderul PiS Jaroslaw Kaczynski – fratele geamăn al lui Lech – a declarat luni, într-o conferinţă de presă comună cu Szydlo, că prăbuşirea avionului prezidenţial polonez, în aprilie 2010, “necesită o anchetă onestă din partea administraţiei justiţiei şi ca Biroul procurorului să funcţioneze normal”.

Kaczynski a insistat asupra faptului că prăbuşirea nu a fost un accident, în pofida faptului că anchetatori ruşi şi polonezi au stabilit o eroare de pilotaj şi condiţii meteorologice nefavorabile drept principalele cauze.

Vicepreşedintele PiS Antoni Macierewicz, desemnat ministru al Apărării, acuză la rândul său Rusia, în mod public, că a jucat un rol în prăbuşirea avionului prezidenţial polonez.

Concomitent, procurori militari polonezi care anchetează drama au reiterat marţi că nu există probe ale unei explozii la bordul aeronavei prezidenţiale.

Lech Kaczynski şi 95 de oficiali polonezi de rang înalt, inclusiv şeful Statului Major şi guvernatorul Băncii centrale, au murit după ce avionul s-a prăbuşit în condiţii de ceaţă densă la Smolesnk, în vestul Rusiei.

Delegaţia de stat urma să participe la ceremonii de comemorare a câtorva mii de ofiţeri din cadrul armatei poloneze – masacraţi în Pădurea Katyn din Rusia de către poliţia secretă sovietică în 1940 -, un masacru pe care Kremlinul l-a negat până în 1990.

UNESCO a respins propunerea care viza introducerea Kosovo ca membru cu drepturi depline a acestei organizații, informează B92.

Pentru ca UNESCO să accepte propunerea, aceasta trebuia să primească votul a cel puțin 95 de țări, dar a primit doar 92. Alte 50 de țări au fost împotrivă, iar 29 s-au abținut.

Grupul țărilor care au votat pentru Kosovo a fost condus de Germania, Franța și celelalte țări ale Uniunii Europene, plus Arabia Saudită, Canada sau Australia, în timp ce în grupul țărilor s-au opus regăsim: Argentina, Brazilia, China, India, Rusia sau Slovacia. 

România a făcut parte dintre țările care s-au abținut, alături de Grecia și Polonia, în timp ce Moldova a votat împotriva Kosovo.

Serbia s-a opus acceptării în UNESCO a Kosovo, argumentând că 141 de biserici și mănăstiri ortodoxe de pe teritoriul acestei provincii au fost distruse, parțial sau total, de când autoritățile sârbe au fost nevoite să părăsească provincia, în 1999.

Acceptarea Kosovo ca membru cu drepturi depline al UNESCO ar fi însemnat ca bisericile și mânăstirile sârbești să devină proprietatea Priștinei. “E ca și cum ai pune lupul paznic la oi”, a spus regizorul sârb Boris Malagurski, comentând pe marginea situației. Serbia a acuzat Occidentul că se află în spatele cererii Kosovo.

Kosovo și-a proclamat unilateral indepedența față de Serbia, în 2008 și a fost recunoscută de 111 țări. Serbia, însă, conform Constituției, consideră că provincia îi aparține. Kosovo nu este membră a ONU din cauza Rusiei, care și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca accesul Priștinei.

Autoritatile din Slovenia au dus miercuri dimineata camioane cu sarma la granita cu Croatia pentru a incepe construirea unui gard cu ajutorul caruia sa controleze mai bine fluxurile de migranti, scrie Reuters.

Marti premierul sloven Miro Cerar declarase ca tara sa, devenita principala poarta de intrare a migrantilor in zona Schengen dupa ce Budapesta a inchis frontiera sa cu Croatia, va instala la frontiera cu Croatia ‘obstacole tehnice temporare’ pentru a controla mai bine afluxul de migranti,

“Aceste obstacole, printre care si un gard daca va fi necesar, vor avea drept scop sa-i dirijeze pe migranti spre posturile de frontiera’, a precizat seful guvernului sloven.

Miro Cerar a justificat masura prin perspectiva unui nou aflux de 30.000 de persoane in urmatoarele zile.

El a precizat insa ca punctele de trecere a frontierei vor ramane deschise. “Nu inchidem frontiera. Vrem sa asiguram un flux controlat si sigur de migranti si sa prevenim o catastrofa umanitara”, a precizat Cerar.

Peste 170.000 de migranti si refugiati din Orientul Mijlociu, Asia si Africa au trecut granita in Slovenia de la jumatatea lui octombrie.


Categorii

1. DIVERSE, Kosovo, Serbia, Rusia, Scutul antiracheta (Deveselu), SUA versus Rusia, Ucraina

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Rânduială de rugăciune în Postul Paștilor

Comentarii

8 Commentarii la “PUTIN REITEREAZA AMENINTARILE: RUSIA VA LUA MASURI DE RETORSIUNE NUCLEARE IN CAZUL SCUTULUI ANTI-RACHETA/ Congresul SUA a aprobat TRANSFERUL DE ARMAMENT LETAL catre UCRAINA/ Acordul dintre SERBIA si KOSOVO – SUSPENDAT/ Polonia ar putea da in judecata Rusia pentru TRAGEDIA DE LA SMOLENSK/ Si Slovenia isi va ridica GARD ANTI-REFUGIATI

  1. Pingback: CUM FACE RUSIA ”CURTE” ROMANIEI. Film documentar elogios al Mitropolitului ILARION ALFEYEV despre ”ORTODOXIA IN ROMANIA”, pigmentat cu teze neosovietice despre ”LIMBA MOLDOVENEASCA” | Cuvântul Ortodox
  2. Pingback: SCUTUL DE LA DEVESELU A FOST INAUGURAT OFICIAL (Video). Triumfalism versus realism si singura intrebare care conteaza: LA CAT SE VA RIDICA NOTA DE PLATA? | Cuvântul Ortodox
  3. Pingback: SCUTUL DE LA DEVESELU – INAUGURAT SI OPERATIONAL. Such geopolitics, very diplomacy: Un inalt oficial american a confundat Bucurestiul cu Budapesta/ Reactia KREMLINULUI: scutul ar fi o “AMENINTARE LA ADRESA SECURITATII NATIONALE”/ Stratfo
  4. Pingback: Cum a definit PUTIN scutul de la Deveselu: “POTENTIAL NUCLEAR STRATEGIC AL SUA DESFASURAT LA PERIFERIE”/ Analist Jamestown Foundation: rusii cred ca SUA POT “DECAPITA” RUSIA atacand nuclear SOCHI si MOSCOVA din BAZELE SCUTULUI ANTI
  5. Ies dracii ies din butoiul cu smolensk!

    Ancheta privind cazul Smolensk: Ramasitele pamantesti ale fostului presedinte polonez Lech Kaczynski vor fi exhumate
    Liderul partidului polonez “Lege si Justitie” (PiS, conservator), Jaroslaw Kaczynski, a calificat drept “scandaloasa” ancheta desfasurata de precedentul guvern de la Varsovia, condus de liberali. Dupa ce PiS a castigat anul trecut alegerile parlamentare din Polonia, noul guvern a decis sa redeschida investigatia privind accidentul de la Smolensk.
    Comisia poloneza de ancheta, care a investigat accidentul in perioada cand premier era Donald Tusk, a exclus teza atentatului.
    http://www.hotnews.ro/stiri-international-21354121-ancheta-privind-cazul-smolensk-ramasitele-pamantesti-ale-fostului-presedinte-polonez-lech-kaczynski-vor-exhumate.htm

  6. Ambasadorul Rusiei la Belgrad, Aleksandr Cepurin, a declarat că Rusia ar fi de acord cu împărțirea Kosovo, dacă Serbia ar considera că această soluție îi este favorabilă
    https://www.flux24.ro/rusia-da-semnalul-ruperii-kosovo/

    A period of relative calm in Kosovo gave way to incidents involving attacks on Kosovo Serbs, which “began to occur every day.”
    ”State bodies should take more effective steps in order to protect Serbian people”
    “The presence of the international community’s forces in Kosovo and Metohija only gives courage to the state-designated extremists from a self-proclaimed state, who continue to employ violence against the Serbs on a permanent basis”
    “the Albanian side not only tries to make the process on normalization of the relations with Belgrade meaningless, but seeks to demonstrate that Serbs have no place, neither in Kosovo nor in Metohija.”
    https://sputniknews.com/analysis/201806021065037147-kosovo-albanians-serbs-violence/

    Serbia’s regular army and Gendarmerie have been deployed on Sunday morning near the border crossings with Kosovo
    “Serbian troops have not been seen near the border since Kosovo declared independence”
    http://www.gazetaexpress.com/en/news/serbia-sends-armed-troops-to-kosovo-border-174182/

  7. Serbia si Albania incep sa fiarba!

    Serbian protesters enter state TV headquarters in Belgrade
    https://www.thestar.com/news/world/europe/2019/03/16/serbs-and-montenegrins-protest-against-autocratic-rulers.html

    Albania Opposition Supporters Clash with Police During Protest
    An angry mob of protesters tried to storm Albania’s parliament during an anti-government rally on Saturday, clashing with police who responded with tear gas.
    https://balkaninsight.com/2019/03/16/albania-opposition-supporters-clash-with-police-during-protest/

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare