REACTII DURE DUPA CE AUTORITĂȚILE ROMÂNE AU INTERZIS TRANZITUL AERIAN LUI ROGOZIN/ Congresul SUA a votat NOI SANCTIUNI impotriva Rusiei ce afecteaza si interesele Germaniei. TENSIUNEA SUA-RUSIA ESCALADEAZA DIN NOU/ Situatie incordata in ISRAEL, IERUSALIM, in jurul Muntelui Templului
- Digi24:
MAE: România a interzis survolul aeronavei lui Dmitri Rogozin în spațiul său aerian
Autoritățile de la București i-au interzis lui Dmitri Rogozin accesul în spațiul aerian românesc, au confirmat surse din Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
La Chișinău, tocmai ce s-au încheiat protestele de pe Aeroportul Internațional, unde, în jurul orei 15:00, se aștepta să aterizeze aeronava în care se află vicepremierul rus, Dmitri Rogozin.
La protest au luat parte Mișcarea Civică unionistă Tinerii Moldovei, Asociația ODIP și veterani ai războiului de pe Nistru din 1992.
În mai 2014, vicepremierul rus a fost inclus pe lista cu sancţiuni vizând oficialii ruşi impuse de UE ca retaliere la anexarea Crimeei de către Moscova. Printre sancţiunile adoptate se numără şi interzicerea tranzitării spaţiului aerian ale ţărilor membre.
Update 15:15: Avionul în care se află oficialul rus traversează în aceste momente Belarusul, cu destinația Minsk, pentru a fi alimentat cu combustibil, anunță pe Twitter site-ul specializat Flightradar24.
Update 14:30: Aeronava lui Dmitri Rogozin, B737-800 GLP157, ar fi fost întoarsă din drum de autoritățile române și intră în spațiul aerian al Poloniei înapoi spre Belarus, relatează presa din Republica Moldova.
Zelos promotor al viziunilor neo-imperialiste ale Kremlinului, Dmitri Rogozin, unul dintre cei mai antipatizați oficiali ruși la Chișinău, urmează să participe în regiunea transnistreană la evenimentele organizate cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la începutul operațiunii de menținere a păcii pe Nistru.
Potrivit paginii Runway 08, avionul lui Rogozin va tranzita teritoriul României, chiar dacă traversarea i-a fost interzisă.
„Stop Rogozin, armata rusă afară”, se numește evenimentul de pe Facebook legat de protestul de vineri. Participanții vor să împiedice intrarea lui Dmitri Rogozin pe teritoriul Republicii Moldova.
Pe Aeroportul din Chișinău răsună cântece patriotice românești și o piesă cunoscută din memoria colectică a spațiului pruto-nistrean – „Sus pe malul Nistrului, paște calul rusului”.
Foștii combatanți ai războiului de pe Nistru, arborând steagul României și al Uniunii Europene, poartă coli cu mesajul: „Rogozin, criminal de război”.
Deja, pe internet circulă de săptămâna trecută o petiție, lansată de unul dintre experții IDIS „Viitorul”, Rosian Vasiloi, pentru declararea lui Rogozin – numit „sponsor al separatismului” și „susținător deschis al răbzboiului hibrid” – persona non grata în Republica Moldova.
Nu este prima oară când se cere să-i fie impusă o interdicție pe viață vicepremierului rus. La Chișinău, a devenit deja o tradiție ca Dmitri Rogozin – abundent în declarații belicoase și ofensatoare la adresa Republicii Moldova și pasionat de a fi fotografiat alături de arme Kalașnikov și tancuri sovietice – să fie primit pe Aeroport cu acțiuni de protest.
În august 2014, Rogozin avea programată o întâlnire la Chișinău cu ministrul de atunci al Economiei, actual președinte al Parlamentului, Andrian Candu. Vicepremierul venea însoțit de reprezentanţi ai Serviciului Fitosanitar, Ministerului Economiei, Serviciului Vamal, dar şi ai Ministerului Culturii de la Moscova. Ulterior, aceștia urmau să se deplaseze la Tiraspol, pe fâșia separatistă din stânga Nistrului. Tinerii din Partidul Liberal aveau să îl întâmpine pe Aeroport pe Dmitri Rogozin cu struguri (referire la embargoul rus impus Republicii Moldova), pistoale de jucărie (simbol al agresiunii Rusiei asupra Ucrainei) şi votcă, antagonic tradiţiei româneşti de a oferi musafirilor pâine şi sare.
Însă momentul „astral” avusese loc cu câteva luni mai devreme, în mai, când Dmitri Rogozin, aflându-se la bordul unui avion care se deplasa Tiraspol spre Rusia, a fost întors din drum şi a aterizat pe Aeroportul din Chişinău. Oficialul rus avea următoarea misiune: să se întoarcă la Moscova cu listele de semnături ale persoanelor care susţineau alipirea regiunii transnistrene la Rusia, peste 185.000 de semnături. Autoritățile de la Chişinău i-au confiscat atunci din avion aproximativ 30.000 de semnături, Rogozin reuşind să se întoarcă în Rusia doar cu 155.000 de semnături.
Vicepremeirul rus Dmitri Rogozin a comentat decizia autorităților române de a interzice aeronavei în care se afla oficialul rus să tranziteze spațiul aerian al României, relatează Deschide.md.
„Autoritățile României a supus pericolului pasagerii avionului S7, femei și copii. Combustibilul era suficient doar până la Minsc. Așteptați răspuns, nemernicilor”, a scris Rogozin pe contul său de Twitter.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a confirmat faptul că i-au interzis lui Dmitri Rogozin să intre în spațiul aerian românesc.
Aeronava S7, în care se afla Rogozin, a aterizat la Minsk, pentru a fi alimentată cu combustibil.
Potrivit Deschide.md, Dmitri Rogozin a declarat pentru agenția TASS că „în timpul zborului, dispeceratul Român de la București a luat legătură cu dispeceratul avionului, pentru a preciza lista pasagerilor și pentru a se convinge că la bordul avionului se află delegația rusă și liderul ei. După aceasta am fost anunțați că ne este interzis să intrăm în spațiul aerian al României. Piloții au luat legătura cu Budapesta și am cerut ca eu, împreună cu delegația, să coborâm în capitala Ungariei, avionul să plece în Moldova, iar în privința delagației urma să se clarifice Ministerul de Externe al Rusiei. Totodată, piloții au vrut să se înțeleagă să alimenteze avionul în Budapesta, însă Ungaria a refuzat să ne lase să aterizăm la Budapesta”.
Oficialul rus ar fi trebuit să aterizeze pe Aeroportul Internațional din Chișinău în jurul orei 15:00, fiind invitat de președintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, să participe, în regiunea separatistă transnistreană, la evenimentele dedicate împlinirii a 25 de ani de la debutul minisiunii de menținere a păcii pe Nistru.
La ora 12:00, pe Aeroportul Internațional din Chișinău a avut loc o acțiune de protest, la care au luat parte Mișcarea Civică unionistă Tinerii Moldovei, Asociația ODIP și veterani ai războiului de pe Nistru din 1992. Protestatarii voiau să împiedice accesul vicepremierului rus pe teritoriul Republicii Moldova. Veteranii, arborând steagul României și al Uniunii Europene, au afișat mesajul: „Rogozin, criminal de război”.
Dmitri Rogozin este unul dintre cei mai antipatizați oficiali ruși la Chișinău.
În mai 2014, vicepremierul rus a fost inclus pe lista cu sancţiuni vizând oficialii ruşi impuse de UE ca retaliere la anexarea Crimeei de către Moscova. Printre sancţiunile adoptate se numără şi interzicerea tranzitării spaţiului aerian ale ţărilor membre. […]/ integral pe digi24.ro
Detaliile povestite de Rogozin, după ce România i-a interzis tranzitul aerian
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a oferit într-o declaraţie acordată agenţiei TASS detalii privind interdicţia impusă de autorităţile române avionului în care se afla şi care ar fi urmat să-l ducă la Chişinău.
„În timpul zborului, dispeceratul român de la Bucureşti a luat legătura cu dispeceratul avionului, pentru a preciza lista pasagerilor şi pentru a se convinge că la bordul avionului se află delegaţia rusă şi liderul ei. După aceasta am fost anunţaţi că ne este interzis să intrăm în spaţiul aerian al României”, a relatat Rogozin, conform deschide.md, preluat de News.ro.
El a precizat că piloţii au luat legătura cu Budapesta şi că a solicitat ca el, împreună cu delegaţia, să coboare în capitala Ungariei, iar avionul să plece în Republica Moldova.
„Totodată, piloţii au vrut să se înţeleagă să alimenteze avionul în Budapesta, însă Ungaria a refuzat să ne lase să aterizăm la Budapesta”, a declarat Rogozin.
Deschide.md reaminteşte că România nu a dat drept de survol pentru avionul care ar fi trebuit să îl ducă pe Rogozin de la Tiraspol la Moscova, iar acesta s-a văzut obligat să treacă Nistrul şi să vină la Chişinău cu o limuzină, unde poliţia moldovenească i-a confiscat mai multe cutii cu listele de semnături ale transnistrenilor care cereau unirea cu Rusia.
La scurt timp vicepremierul rus a avertizat Bucureştiul că „data viitoare va zbura deasupra României şi a Ucrainei într-un bombardier Tupolev – 160”.
În replică, preşedintele Traian Băsescu a declarat atunci că „trebuie să aflăm câtă vodcă a consumat Rogozin înainte să facă aceste declaraţii”.
Discuţii legate de tranzitarea teritoriului României de o aeronavă avându-l la bord pe Rogozin au mai fost şi în decembrie 2016. Rogozin a anunţat atunci pe Twitter că aeronava sa a tranzitat spaţiul aerian al României, ceea ce încălca sancţiunile impuse oficialului rus de către Uniunea Europeană, după ce Moscova a anexat Crimeea. Reprezentanţii Romatsa au declarat atunci pentru News.ro că o aeronavă aparţinând liniei aeriene ruse Aeroflot a fost dirijată pe teritoriul României de la est la vest, dar nu are informaţii referitoare la prezenţa vicepremierului rus Dmitri Rogozin în avion.
Interdicție pentru Rogozin: Moscova protestează oficial
„Ministerul rus de Externe a adresat protestul însărcinatului cu afaceri al României în Rusia, Viorel Cojocaru, ca urmare a interdicţiei impuse de autorităţile române cu privre la traversarea spaţiului său aerian de către un avion de pasageri al companiei aeriene Globus, care asigura un zbor regulat de la Moscova la Chişinău”, a anunţat ministerul.
MAE rus a subliniat că „securitatea a peste 160 de pasageri a fost pusă în pericol”, iar ei nu au reuşit să ajungă la destinaţie la timp.
Moscova califică incidentul drept „o provocare deliberată care afectează în mod serios relaţiile bilaterale”.
„Am cerut autorităţilor române să facă o anchetă minuţioasă cu privire la acest incident şi să ofere părţii ruse explicaţii relevante”, a mai precizat MAE rus, conform TASS.
Vizita viceprim-ministrului rus Dimitri Rogozin în Republica Moldova, care ar fi trebuit să aibă loc vineri, a fost afectată de refuzul României de a permite cursei regulate de pasageri S7-157 Moscova-Chişinău având la bord delegaţia rusă să îi survoleze teritoriul sub pretextul că ar transporta o persoană „aflată pe lista neagră”, explică TASS.
Avionul a făcut o escală la Minsk, de unde vicepremierul a luat o cursă Aeroflot cu destinaţia Moscova.
Sancțiunile împotriva Rusiei, pe masa lui Trump. Ce se întâmplă dacă nu le aprobă
Senatul Statelor Unite a adoptat joi, aproape în unanimitate, noi sancțiuni împotriva Rusiei, informează Reuters, preluată de Agerpres. Legea a fost trimisă președintelui Trump, dar potrivit Washington Post, nu este clar dacă o va promulga sau va recurge la dreptul de veto.
Sancțiunile adoptate marți de Camera Reprezentanților din Congresul SUA împotriva Rusiei, Iranului și Coreei de Nord au întrunit voturile a 98 de senatori americani din cei 100, fiind susținute și de minoritatea democrată. Legea respectivă este înaintată acum președintelui Donald Trump, în vederea promulgării.
Șeful Casei Albe are și drept de veto, dar dacă va face uz de acesta, republicanii și democrații asigură în Congres o majoritate suficientă pentru adoptarea legii și în aceste condiții. În Camera Reprezentanților, au fost 419 voturi pentru sancțiuni și doar trei împotrivă.
Noile sancțiuni vor tensiona și mai mult relațiile dintre Washington și Moscova, deja deteriorate în timpul mandatului fostului președinte american Barack Obama, comentează Reuters. Trump spera să remedieze situația, dar administrația sa se confruntă cu anchete privind amestecul Rusiei în alegerile din SUA de anul trecut.
Noul director de comunicare al Casei Albe, Anthony Scaramucci, a afirmat înaintea votului de joi din Senat că președintele și-ar putea exercita dreptul de veto pentru a impune măsuri mai dure, dar mesajul a fost întâmpinat cu scepticism, deoarece în ultimele săptămâni administrația prezidențială a făcut lobby pentru o lege mai moderată.
Reuters menționează că una din prevederile care nu sunt agreate de Trump este posibilitatea lăsată Congresului de a se opune oricărei încercări de relaxare a sancțiunilor. Oricum, președintele poate impune în orice moment sancțiuni mai aspre printr-un ordin executiv, a explicat Edward Fishman, fost oficial al Departamentului de Stat implicat în politica de sancțiuni a SUA sub președintele Obama.
Înainte de votul de joi, senatorul republican John McCain, unul din liderii politici ai majorității, a declarat: „Statele Unite ale Americii trebuie să îi trimită un mesaj puternic lui Vladimir Putin și oricărui agresor că nu vom tolera atacuri asupra democrației noastre”.
Președintele Rusiei a negat cu mai multe ocazii orice amestec al țării sale în campania prezidențială americană din 2016. Joi, Vladimir Putin a avertizat joi că Rusia va răspunde la un moment dat „insolenței” Statelor Unite,dar a refuzat să facă precizări privind riposta Rusiei față de noile sancțiuni impuse de SUA, înainte de a vedea forma finală a legii. Aflat în Finlanda pentru aniversarea centenarului independenței acestei țări, el a afirmat că Moscova „acționează cu reținere și răbdare, dar la un moment dat va trebui să reacționăm. Această agresivitate față de țara noastră nu poate fi tolerată la nesfârșit. Sancțiunile sunt absolut ilegale din punctul de vedere al legislației internaționale”, a spus Vladimir Putin.
- DW: Comentariu: Să ne păstrăm calmul după sancţiunile SUA împotriva Rusiei
Firmele germane au motive să fie supărate după ce şi Senatul american a aprobat noile sancţiuni împotriva Rusiei. E necesar însă ca reacţiile să fie înţelepte, crede Oliver Kühn de la Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Sancţiunile decis de Camera Reprezentanţilor din SUA împotriva Rusiei sunt fără îndoială orientate şi asupra intereselor economice germane. Orice activitate care are legătură cu “dezvoltarea, menţinerea, modernizarea sau repararea” conductelor ruseşti care transportă gaz poate genera amenzi pentru firmele implicate. Congresmenii americani vizează mai ales proiectul energetic Nord Stream 2 – o conductă de gaz lichid prin Marea Baltică, care transportă gazul din localitatea rusă Viborg până în cea germană Lubmin.
Americanii susţin pe de o parte că măsurile ar ajuta Europa să devină mai independentă de livrările de energie din Rusia. Este un obiectiv salutar iar europenii ar fi bine sfătuiţi să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu energie. Dar aceste sancţiuni americani sunt un mijloc deloc fericit de a atinge acest obiectiv: cine vrea să fie ajutat cu forţa? Reacţiile europene au fost pe măsură. Şeful Comisiei Europene Juncker a ameninţat chiar SUA cu contramăsuri. Iar mediul economic german a cerut UE să opună rezistenţă Congresului de la Washington. Pe de altă parte, congresmenii americani mai spun că s-ar fi lăsat inspiraţi de politica lui Trump “America First”. Sancţiunile ar viza obţinerea unei deschideri pe piaţa europeană pentru exporturile de gaz americane, ceea ce ar asigura păstrarea a numeroase locuri de muncă în SUA.
Din păcate, americanii au acţionat unilateral şi nu s-au consultat anterior cu partenerii europeni. Până acum, a funcţionat mereu tradiţia bună ca americanii şi europenii să cadă de acord înainte de a anunţa sancţiuni de acest tip, pentru a evita ca Rusia să obţină de la unii ceea ce nu mai putea primi de la ceilalţi. Ar fi deci cu totul greşit să se se aplice ameninţarea lui Juncker de a răspunde cu aceeaşi monedă. Ar trebui dimpotrivă să se pornească un dialog, cu intenţia de a îmbunătăţi lucrurile. Dacă această prostie făcută de americani va genera un conflict transatlantic, atunci va exista un singur câştigător care va râde la urmă: omul numărul unu de la Kremlin.
Autor: Oliver Kühn (os)
Intrăm într-o nouă fază a războiului rece? Votarea, de către Congresul SUA, a unor sancţiuni mai aspre împotriva Rusiei este privită la Moscova ca un act duşmănos. Experţii se tem de o escaladare şi de ripostă.
Speranţele Rusiei că se va deschide un nou capitol în relaţiile bilaterale cu SUA s-au năruit sau se amână într-un viitor îndepărtat. Decizia Congresului american de a institui noi sancţiuni împotriva Rusiei a provocat la Moscova un amestec compus din dezamăgire, revoltă şi sete de răzbunare.
Numeroşi politicieni şi experţi ruşi vorbesc chiar de o nouă fază a războiului rece. “Washingtonul a declarat Moscovei oficial un război rece”, a declarat pentru DW publicistul Konstantin Eggert. Importanţa simbolică a legii în care Rusia figurează în acelaşi rând cu Iranul şi Coreea de Nord este “chair mai mare” decât urmările propriu-zise.
“Statutul Rusiei de adversar este astfel pecetluit.” Rusia a devenit pentru establishmentul american parte a unei metaforice “axe a răului”, susţine Eggert, care apreciază că o componentă a reacţiei ruse poate fi oricând o escaladare a situaţiei din Siria sau estul Ucrainei.
Răspuns la atacurile hackerilor
Sancţiunile decise acum de SUA sunt cele mai severe împotriva Rusiei de la debutul conflictului ruso-ucrainean în 2014. Camera Reprezentanţilor le-a justificat prin încercările Moscovei de a se amesteca în campania prezidenţială din 2016.
Moscova respinge această acuzaţie. Noile limitări se referă de exemplu la sectorul energetic, un sector vital pentru economia rusă. Înainte ca proiectul de lege să ajungă pe biroul preşedintelui, el mai trebuie să fie votat şi în Senat.
Cu doar câteva săptămâni în urmă, la începutul acestei luni, după întâlnirea sa personală cu Donald Trump la marginea reuniunii G20 de la Hamburg, Putin nădăjduia încă într-o “relansare a colaborării, măcar în parte”, după cum a declarat.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a evitat să spună miercuri dacă această speranţă s-a năruit definitiv. Dar el a afirmat că decizia Congresului privind noi sancţiuni este “cam tristă”. Conform spuselor sale, Kremlinul şi-a propus să mai aştepte şi să nu reacţioneze atât timp cât este vorba doar de un proiect de lege.
SUA şi Rusia: normalizarea relaţiilor se amână
Noile sancţiuni americane fac o normalizare a relaţiilor bilaterale imposibilă în viitorul previzibil, a declarat miercuri la Moscova adjunctul ministrului de Externe rus, Serghei Riabkov. “Nu vom mai arunca mărgăritare (înaintea porcilor – n. red.), a adăugat Riabkov, referindu-se la avertismentul Moscovei că va reacţiona la sancţiunile Washingtonului. Citatul biblic este una din cele mai vehemente afirmaţii ale Moscovei la adresa Washingtonului din ultimele luni.
După victoria la urne a lui Donald Trump, Rusia a manifestat reţinere la nivel diplomatic şi a evitat să critice SUA. În plus, Moscova a renunţat la retorsiuni după ce preşedintele Barack Obama a decis în ultimele zile de mandat să expulzeze, ca reacţie la atacuri ale unor hackeri, mai bine de 30 de diplomaţi ruşi din ţară şi să le interzică cetăţenilor ruşi accesul în două imobile ale reprezentanţei diplomatice din New York şi statul federal Maryland.
Michail Taratuta, un renumit cunoscător rus al societăţii americane şi fost corespondent de televiziune la Washington, consideră că preşedintele Putin se confruntă cu o dilemă. O reacţie blândă a Kremlinului ar putea fi interpretată ca o slăbiciune, a scris Taratuta pe un blog pentru postul de radio “Ecoul Moscovei”. Dar un “răspuns dur ar însemna sfârşitul celui mai mare vis al Kremlinului, respectiv o înţelegere cu Trump şi ameliorarea, cumva, a relaţiilor cu America”. Dar o reacţie dură este, în opinia sa, cea mai probabilă.
“Dureros pentru americani”
Dacă noile sancţiuni SUA vor intra în vigoare – şi Moscova este convinsă că aşa va fi – mulţi ruşi se aşteaptă ca o primă reacţie să fie expulzarea din ţară a unor diplomaţi americani. În rest, reacţia rusească trebuie să fie “asimetrică” şi mai ales “dureroasă pentru americani”, a recomandat Konstantin Kossaciov, preşedintele Comisiei pentru Politică Externă a Consiliului Federaţiei Ruse.
Rusia a demonstrat deja în 2012 cum poate reacţiona. Când SUA au decis sancţiuni ca urmare a decesului unui avocat rus care dezvăluise cazuri de corupţie (“cazul Magnitski”), Moscova a interzis cetăţenilor americani adopţiile de copii ruşi.
Se vorbeşte de asemenea despre o posibilă “spirală a sancţiunilor”. Unii experţi sunt de-a dreptul stupefiaţi de ce se întâmplă. “În aceste împrejurări nu e deloc clar ce ar trebui să facă Rusia“, a declarat de pildă Fiodor Lukianov, directorul Consiliului pentru Politică Externă şi de Securitate, un institut apropiat guvernului, pentru agenţia Interfax. În opinia sa, o combinaţie de factori diverşi face progresul imposibil.
Interese economice ascunse
Vor afecta sancţiunile americane exportul de gaz rusesc în Germania?
Televiziunea publică rusă prezintă sancţiunile americane ca pe o problemă europeană. O parte a măsurilor este îndreptată împotriva unor companii străine care colaborează cu Rusia în sectorul energetic. Proiectul de gazoduct “North Stream-2”, prin care urmează a fi livrat gaz din Rusia în Germania pe sub Marea Baltică, este explicit menţionat. Germania şi Austria au criticat deja posibilele urmări ale sancţiunilor SUA. Şi la Bruxelles s-a exprimat îngrijorare.Ministrul rus al Economiei, Maxim Oreşkin, a declarat că sancţiunile sunt “o lovitură împotriva siguranţei energetice a Europei”. Analişti ruşi califică sancţiunile Washingtonului drept măsuri economice, expresie a voinţei de a face concurenţă Rusiei pe piaţa energetică europeană. În acest context, politicianul Kossaciov a pledat pentru o înţelegere între Rusia şi UE. O alianţă dictată de împrejurări este posibilă, nădăjduieşte el.
Autor: Roman Goncharenko (ia)
Rusia a decis sa reduca prezenta diplomatica americana pe teritoriul sau, ca raspuns la noile sanctiuni adoptate de Congresul SUA si care tin de “rusofobie”, a anuntat vineri ministerul rus al Afacerilor Externe, intr-un comunicat citat de AFP.
Moscova cere Dans Washington sa-si reduca, incepand cu 1 septembrie, la 455 personalul ambasadei si consulatelor, suspendand totodata folosirea de catre ambasada americana a unei resedinte in periferia sudica a capitalei Rusiei dar si a unui depozit unde personalul diplomatic american isi plimba cainii sau facea gratare.
Prin aceasta decizie, numarul angajatilor ambasadei americane in Rusia va ajunge la cel al reprezentantilor rusi in SUA, a precizat ministerul, care a adaugat ca isi rezerva dreptul de a lua noi masuri care vizeaza “interesele americane”.
Senatul american a adoptat joi sanctiuni pentru a pedepsi Rusia pentru prezumtiva sa ingerinta in alegerile prezidentiale americane. Textul, criticat de Rusia dar si de UE, deoarece permite sanctionarea unilaterala a companiilor europene care lucreaza la construirea de gazoducte rusesti, va fi prezentat presedintelui Donald Trump, care il poate promulga sau bloca.
Acest vot “arata ca relatiile cu Rusia au devenit ostatice luptelor politice interne din SUA”, acuza ministerul rus, criticand un “santaj care urmareste limitarea cooperarii externe cu Rusia”.
Vladimir Putin declarase joi ca Rusia va trebui sa raspunda in fata “insolentei” SUA.
“Vedem pur si simplu o ascensiune a isteriei antirusesti”, a sustinut el.
Reducerea prezentei americane in Rusia a fost luata in calcul in decembrie anul trecut, dupa ce Barack Obama a decis sa expulzeze 35 de persoane acuzate ca sunt spioni si a inchis doua locatii diplomatice rusesti in New-York si Maryland, considerate baze folosite de agentii rusi. Atunci, Vladimir Putin a decis sa nu recurga la masuri de retorsiune, asteptand schimbarea de regim in SUA.
Statele Unite au detectat un tir de racheta balistica in Coreea de Nord, a declarat vineri purtatorul de cuvant al Pentagonului, citat de AFP.
“Pot confirma ca am detectat lansarea unei rachete balistice din Coreea de Nord”, a declarat capitanul de nava Jeff Davis.
Aceasta lansare vine la doar cateva saptamani dupa un prim test reusit al unei rachete balistice intercontinentale.
Potrivit Pentagonului, este vorba de o racheta intercontinentala care a parcurs o mie de kilometri inainte de a cadea in mare.
“Analiza noastra arata ca racheta era o racheta balistica intercontinentala, asa cum ne asteptam”, a precizat Jeff Davis.
Racheta a fost “lansata de la Mupyong-ni si a zburat circa 1.000 de kilometri inainte de a cadea in apele Marii Japoniei”.
- Gandul.info/ Lelia Munteanu:
Esplanada Moscheilor. Cum dospeşte ura
Deşi Guvernul israelian a făcut un pas mare înapoi, retrăgând ieri dimineaţă detectoarele de metale, tensiunile pe Esplanada Moscheilor nu s-au domolit, dimpotrivă.
Lumea întreagă se uită cu îngrijorare spre ziua de vineri, când după rugăciunea de prânz, lucrurile ar putea scăpa de sub control.Aşa cum grupările extremiste ultraortodoxe ale evreilor de la Ierusalim şi din diaspora americană aruncă declaraţii incitante, tot astfel şi dinspre taberele musulmane ura creşte.
Incidentul de duminică din Amman, când doi iordanieni au fost ucişi de un soldat de gardă al ambasadei israeliene, fiindcă unul dintre ei l-ar fi atacat cu o şurubelniţă, iar apoi premierul Netanyahu a scos soldatul din Iordania şi l-a felicitat, a radicalizat o societate alcătuită în proporţie de peste 25 la sută din refugiaţi (în majoritate semnificativă palestinieni). Pentru prima oară după multă vreme ieri, la înmormântarea celor doi, în Capitala Regatului haşemit s-a auzit “Moarte Israelului!!”, iar o largă manifestare de protest e programată pentru vineri.
Regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, s-a străduit cât a putut, de la începutul crizei, să aplaneze conflictul (administrarea Esplanadei Moscheilor aparţinând ţării sale), dar incidentul sângeros de duminică seara şi repatrierea soldatului israelian, fără a fi măcar interogat, îi diminuează sever posibilităţile de a interveni, chiar dacă ministrul său de Externe continuă să susţină, în ciuda evidenţelor, că n-a existat nici un fel de înţelegere iordaniano-israeliană.
Palestinienii din Cisiordania şi Gaza au anunţat că îşi vor continua protestele, în ciuda concesiilor Guvernului de la Ierusalim.
De departe cele mai dure şi incitatoare declaraţii aparţin preşedintelui Erdoğan. De la cererea imperativă de a fi îndepărtate detectoarele de metale, în primele zile ale conflictului, până la apelul făcut musulmanilor din întreaga lume (după rezolvarea problemei detectoarelor) să apere moscheea Al-Aqsa, cum ar apăra Mecca şi Medina. Preşedintele Turciei a exprimat fără ocolişuri ceea ce oficialii statelor arabe din regiune au spus-o invocând doar, cu diplomaţie, statu quo-ul: Israelul urmăreşte să rechiziţioneze locurile sfinte ale Islamului şi “să distrugă caracterul islamic al Ierusalimului”.
Sultanul nu face decât să profite de criza de la Esplanada Moscheilor, în contextul în care saudiţii dau dovadă de o discreţie… strategică, responsabilul cu problemele Orientului Mijlociu, ginerele Kushner nu-şi vede capul de propriile probleme, iar ceilalţi ageamii – trimisul special Greenblatt şi ambasadorul Friedman – par a nu pricepe miza acestor zile.
Întoarcerea în Al-Aqsa: o victorie palestiniană care nu va rămâne nepedepsită
Astăzi, la ora 13, pentru prima oară din 14 iulie când a izbucnit conflictul, credincioşii au reintrat în moscheea Al-Aqsa (“Cea Îndepărtată”) din Ierusalim.
Dimineaţă încă declaraţiile liderilor musulmani erau contradictorii cu privire la faptul dacă vor continua sau nu rugăciunile în stradă, chiar dacă Guvernul de la Ierusalim cedase tuturor revendicărilor. Canalul 2 israelian a numit concesiile făcute de premierul Netanyahu, după iniţiativa cu detectoarele de metale care a inflamat musulmanii de pretutindeni, “capitulare”. Verbul a fost folosit într-un sondaj de opinie al postului: “A însemnat o capitulare retragerea detectoarelor de metale?”. Telespectatorii au răspuns în proporţie de 77 la sută “da”. Cât priveşte modul în care premierul a gestionat criza, numai 23 la sută au fost de părere că a procedat înţelept.Cel care a dat semnalul că musulmanii pot intra, în sfârşit, în Al-Aqsa a fost liderul palestinian din Cisiordania, Mahmud Abbas, prin vocea celui pe care l-a instalat în 2006 ca Mare Muftiu al Ierusalimului, Muhammad Ahmad Hussein. În jurul orei 11, Marele Muftiu a anunţat încetarea boicotului, după ce, cu puţin înainte, purtătorul de cuvânt al poliţiei israeliene declarase că toate cerinţele credincioşilor au fost îndeplinite, folosind numele arab al Muntelui Templului. Muhammad Ahmad Hussein (pe care premierul Netanyahu l-a comparat nu o dată, din cauza declaraţiilor deşănţate, cu predecesorul său din secolul trecut, Haj Amin al-Husseini, care făcuse un pact cu Hitler) a chemat credincioşii în moschee pentru a celebra “victoria” palestinienilor asupra Israelului. O “victorie” care – nu e greu de anticipat – îi va costa scump. (Ieri, Parlamentul israelian, a dezbătut un proiect de lege conform căruia înstrăinarea oricărei părţi din Ierusalim va trebui votată în Knesset cu o majoritate de două treimi. În consecinţă, orice negociere de pace care ar lua în calcul soluţia a două state va deveni de nerealizat).
Rugăciunea de prânz din Al-Aqsa a fost relativ liniştită, exceptând câteva ciocniri cu forţele de ordine; important e cum va decurge mâine, în zi de sărbătoare.
Mahmud Abbas e conştient că nu mai putea întinde coarda, fără să piardă susţinere. Arabia Saudită şi Egiptul se află de ceva vreme în altă ecuaţie geopolitică şi nu au nici un interes să susţină o eventuală Intifadă. Nu, fiindcă – aşa cum se comentează pe reţelele de socializare – atât regele Salman, cât şi preşedintele Al-Sisi percep criza de pe Esplanada Moscheilor ca întreţinută de Hamas, Hizballah şi emiratul Qatar, adică de prietenii Iranului, marele lor duşman.
Litigiul iordaniano-israelian legat de împuşcarea celor doi civili de un soldat din garda ambasadei israeliene de la Amman, e deschis în continuare, iar astăzi, într-o conferinţă de presă, regele Abdullah al II-lea, presat de opinia publică, a declarat: “Prim ministrul israelian trebuie să-şi asume răspunderea şi să întreprindă măsurile legale care includ urmărirea penală a trăgătorului şi atingerea dreptăţii, nu manipulând politic situaţia (…). Comportamentul premierului a fost provocator, complet inacceptabil, exasperându-ne şi alimentând extremismul în regiune”.
În calitate de custode al Esplanadei Moscheilor şi partener strategic al Statelor Unite, Iordania se află în aceste zile în poziţia cea mai ingrată.
https://www.antena3.ro/actualitate/scandal-diplomatic-de-amploare-rogozin-cere-masuri-dure-de-retorsiune-alesii-rusi-vor-interzicerea-426158.html
„Sus pe malul Nistrului, paște calul rusului”.
Tare de tot ! Daca acest refren este cantat cu staruinta, este mai tare decat toate gloantele si bombele…
http://www.hotnews.ro/stiri-international-21930603-rogozin-sustine-melescanu-vrut-zboare-escala-moscova-dar-razgandit.htm
Pana la urma i-au pus capastrul:
“Consiliul de Securitate al ONU a adoptat în unanimitate, sâmbătă, Rezoluția 2371, prin care se impun noi sancțiuni Coreei de Nord, informează agențiile internaționale de presă.
Decizia Consiliului a fost unanimă, după luni de negocieri între Statele Unite și China, principalul partener internațional al Coreei de Nord. În lipsa unui acord, China și Rusia, ca membri permanenți ai Consiliului de Securitate, ar fi putut face uz de dreptul lor de veto. ”
………………………….
“Președintele american Donald Trump a salutat sprijinul asigurat de China și Rusia în favoarea rezoluției prezentate de SUA și adoptate sâmbătă în Consiliul de Securitate al ONU prin care sunt înăsprite sancțiunile împotriva Coreii de Nord, transmite AFP. ”
………………………………
“Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a chemat duminică regimul de la Phenian să ia o decizie ‘inteligentă’ după înăsprirea sancțiunilor ONU împotriva Coreii de Nord, adresând de asemenea un apel la reținere SUA și Coreii de Sud, transmit AFP, DPA, Reuters și Xinhua. ”
…………………………….
https://www.agerpres.ro/externe/2017/08/05/consiliul-de-securitate-al-onu-adopta-noi-sanctiuni-impotriva-coreei-de-nord-22-26-15
https://www.agerpres.ro/externe/2017/08/06/sanctiuni-impotriva-coreii-de-nord-trump-apreciaza-sprijinul-chinei-si-rusiei-potrivit-casei-albe-10-31-43
https://www.agerpres.ro/externe/2017/08/06/sanctiuni-onu-china-cere-coreii-de-nord-sa-ia-o-decizie-inteligenta-si-cheama-la-reluarea-negocierilor-11-43-17
pentru amatorii de semne apocaliptice
poate doar putina galagie:
“”De o lună de zile, la granița dintre China și India, în zona platoului himalayan, este semnalată o creștere a tensiunilor militare. Mărul discordiei? Cele două țări se acuză reciproc că ar fi încălcat acorduri frontaliere mai vechi, având la bază niște litigii nerezolvate. Publicația „Geopolitica Futures” dedică o analiză disputei chinezo-indiene sub titlul: „Sunt China și India pe drumul spre război?”.””
…
chinezii au trecut la amenintari in presa:
“”Articolul din Global Times îl citează pe cercetătorul Hu Xi Yong, de la Academia de Ștințe Sociale din Shanghai, care spune că intervenția militară chineză ar putea începe în două săptămâni.
Yong a precizat că guvernul chinez va informa partea indiană înainte de a începe atacul.””
…
acum cativa ani…mai precis in 2013:
“Armata indiană va constitui un nou corp de ofensivă, pentru a contracara acţiunile Chinei de-a lungul frontierei din Himalaya. Situaţia, aflată în discuţie între cele două puteri asiatice încă din 1962, nu a fost încă rezolvată. Corpul de ofensivă va fi compus din 90.000 de soldaţi şi a fost aprobat, în principiu, de către Ministerul Finanţelor care a alocat 12 miliarde de dolari, la solicitarea comandantului armatei, generalul Bikram Singh, informează luni publicaţia Il Sole 24ore.
În ciuda relaţiilor comerciale în creştere, intenţia exprimată de ambele ţări este de a negocia trasarea frontierei pe “acoperişul lumii” şi chiar dezvoltarea unor exerciţii militare comune.”
………………………………………………………
intr-o zi de Wednesday, luna august, anul curent:
————————————————————————————–
sunt 4 romana si 3 in engleza din care una declaratia oficiala a Chinese government.
http://www.digi24.ro/stiri/externe/india-si-china-se-pregatesc-de-razboi-o-analiza-gpf-770643
https://www.realitatea.net/anun-sumbru-china-ar-putea-declan-a-un-razboi-limitat-cu-india_2091190.html
http://en.people.cn/n3/2017/0807/c90000-9251871.html
http://news.xinhuanet.com/english/2017-08/02/c_136494625_4.htm
http://epochtimes-romania.com/news/india-se-pregateste-de-un-nou-razboi-cu-china-pe-varfurile-din-himalaya—194007
http://adevarul.ro/international/asia/china-india-1_51876a3b053c7dd83f762f9f/index.html
https://www.nytimes.com/2017/07/26/world/asia/dolam-plateau-china-india-bhutan.html
US pre$$ure campaign:
https://youtu.be/iRynf9Up0hs
Presiunea e, de fapt, asupra Chinei.
Ea a votat rezoluția ONU (blocarea exporturilor nord-coreene) dar asta nu înseamnă că e și dornică să o aplice. Cumva, Kim, durduliul rachetomen, e corelat cu Marea Chinei de Sud…e principiul vaselor comunicante aplicat de China în geopolitică. Toarnă SUA în Mările Sudului, dă pe din afară și în Peninsula Coreeană.
Cât despre Trump… ‘nmealui trebuie să facă progrese în dezafectarea “Axei Răului”.
E cu un ochi la retorica lui Bush, la pașii lui Obama in jurul Iranului și cu altul la Coreea.
Cum ar veni, împinge China în Rusia pe “new silk road”.
Dacă ai fi Nursultan Nazarbaev cum ai împăca și leul și dragonul?
………………………
http://thediplomat.com/2015/03/china-russia-and-the-tussle-for-influence-in-kazakhstan/
http://intersectionproject.eu/article/russia-world/between-lion-and-dragon
@enkidu
Zi mai clar , țărănește , sa înțeleg si io
Produsele Microsoft au intrat sub embargo la Moscova, dupa ce presedintele Vladimir Putin a facut apel la autoritati si companiile locale sa renunte la tehnologia IT de import.
6.000 de computere vor inlocui programele Microsoft Exchange si Outlook cu sistemele de e-mail dezvoltate de compania de stat Rostelecom PJSC. Alte 600.000 de calculatoare ar putea opta pentru programe dezvoltate de firma rusa New Cloud Technologies, care sa inlocuiasca celebrele Microsoft Windows si Office.
Decizia luata de rusi nu este singulara; din 2014, Beijingul a interzis de asemenea importul de tehnologie IT pentru institutiile publice din China.
Bancile, armata, companiile de stat si agentiile guvernamentale au fost institutiile vizate de hotararea guvernului chinez.
Decizia a venit pe fondul unor probleme de securitate invocate de presedintele chinez Xi Jinping, cel care a si initiat aceasta masura.
https://www.antena3.ro/externe/vladimir-putin-vrea-sa-dea-microsoft-afara-din-rusia-378915.html
Rusia ofera protectie antiaeriana Coreei de Nord
The Russian S-400 Triumph missile anti-aircraft system was activated in the Primorsky region of Russia on Friday, at the border with North Korea
https://www.youtube.com/watch?v=NKhF1r_YV-U
Boris Johnson: Rusia să nu mai destabilizeze Europa
http://www.mediafax.ro/externe/boris-johnson-rusia-sa-nu-mai-destabilizeze-europa-16892402
“Kremlinul a poziţionat Rusia în opoziţie directă cu Occidentul, însă lucrurile nu trebuie să fie aşa”, a mai spus el.
Înainte de întrevederea cu Johnson, Lavrov a declarat că relaţiile bilaterale “sunt la un nivel foarte redus, însă nu din cauza noastră”.
https://revista22.ro/70268410/ministrul-de-externe-britanic-kremlinul-a-poziionat-rusia-n-opoziie-cu-occidentul.html
“Vine un razboi”, a avertizat un general SUA trupele americane din Norvegia
“Avem 300 de puscasi marini aici; putem ajunge de la 300 la 3.000 peste noapte; putem ridica stacheta”
https://www.hotnews.ro/stiri-international-22194432-vine-razboi-avertizat-general-marinei-trupele-americane.htm
Vine razboiul iar lumea este cu gandul la petreceri
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, s-a întâlnit, astăzi, în baza militară din Mihail Kogălniceanu, cu secretarul Forțelor Navale Americane, Richard Spencer, și cu comandantul Corpului de Infanterie Marină al SUA, generalul Robert Neller.
La activitate au participat și ambasadorul SUA în România, Hans Klem, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, general de brigadă Viorel Pană și contraamiralul de flotilă, Mihai Panait, şeful de stat major al Comandamentului Flotei
http://evz.ro/intalnire-la-mihail-kogalniceanu-nicolae-ciuca-generali-sua.html
“Sper sa ma insel, dar vine un razboi”, le-a spus generalul Robert Neller militarilor americani cantonati la o baza din Norvegia
https://www.money.ro/avertismentul-unui-general-american-vine-un-razboi/