REX TILLERSON LA MOSCOVA. Confruntare dura si un minim istoric in relatiile dintre cele doua puteri/ SUA ACUZA RUSIA DE “COMPLICITATE” SAU “INCOMPETENTA” IN DOSARUL ATACULUI CHIMIC DIN SIRIA/ Presedintele SUA: ASSAD E UN MACELAR, TREBUIE PUS CAPAT RAZBOIULUI CIVIL/ Trump s-a razgandit: NATO NU MAI ESTE DEPASITA/ SUA trimite nave de razboi langa COREEA DE NORD

• stiriletvr.ro: 

Serghei Lavrov-Rex Tillerson, negocieri maraton la Moscova. SUA și Rusia au rămas cu opinii diferite în privința atacului chimic din Siria

Rusia și Statele Unite nu au reușit să depășească divergențele legate de Siria. După negocierile maraton de la Moscova, Serghei Lavrov și Rex Tillerson admit că trebuie să meargă înainte pentru a depăși nivelul scăzut de încredere și să își canalizeze eforturile să lupte împotriva terorismului. Despre rezultatele concrete ale întâlnirii Tillerson – Lavrov, într-o corespondență de la Moscova, de Liviu Iurea.

Chiar și după atât de multe ore de discuții în capitala rusă, Moscova și Washingtonul au rămas cu opinii diferite în privința atacului chimic de la Idlib. Statele Unite sunt convinse că este vina exclusivă a regimului de la Damasc, în schimb Rusia insistă pe o anchetă minuțioasă care să fie demarată și condusă de Organizația ONU privind Interzicerea Armelor Chimice.

Din perspectiva Statelor Unite, susţinem că faptele pe care le avem sunt concludente- recentul atac cu arme chimice din Siria a fost  planificat, regizat şi executat de forţele regimului sirian şi suntem destul de siguri de faptul că acesta este doar cel mai recent dintr-o serie de atacuri în care regimul Assad a folosit arme chimice, a spus secretarul de stat american, Rex Tillerson.

Moscova rămâne pe alte poziții, și anume: un dialog intersirian, urmat de o perioadă de tranziție, timp în care să fie adoptată o nouă Constituție. Lavrov a scos de mai multe ori în evidență haosul creat în regiune după ce au fost înlăturați dictatori din alte state.

În afara luptei împotriva terorismului în Siria şi în întrega regiune, avem un interes comun pentru a ajunge la soluţionarea acestei crize politice extrem de complicate, a afirmat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.

A fost abordată și situația din Ucraina însă la conferința de presă a fost amintită sumar cu accent doar pe punerea în practică a acordurilor de la Minsk.

Declaraţia liderului de la Kremlin a venit chiar în timp ce la Moscova se desfăşura întâlnirea de grad 1 între şefii diplomaţiilor americană şi rusă. Rusia şi Statele Unite nu au reuşit să depăşească divergenţele pe Siria. După negocierile maraton de la Moscova, Serghei Lavrov şi Rex Tillerson admit că Statele Unite şi Rusia trebuie să meargă înainte pentru a depăşi nivelul scăzut de încredere şi să îşi canalizeze eforturile pe lupta împotriva terorismului. Cu amănunte de la conferinţa de presă Lavrov Tillerson, Liviu Iurea.

ACTUALIZARE Ora de Știri Au fost discuţii sincere şi la obiect, care au cuprins toate problemele cheie atât în relaţiile bilaterale cât şi pe linia interacţiunii în plan extern, declară Serghei Lavrov, făcând bilanţul celor 5 ore de negocieri cu Rex Tillerson.

Un rezultat concret a fost delegarea unor reprezentanţi din partea ministerului rus de Externe şi al Departamentului de Stat care să inventarieze asperitățile şi divergenţele din relaţiile bilaterale, ambele părţi constatând că, în momentul actual, între cele două state există un nivel de încredere reciprocă extrem de scăzut.

Chiar şi după atât de multe ore de discuţii în capitala rusă, Moscova şi Washingtonul au rămas cu opinii diferite în privinţa atacului chimic de la Idlib.

Statele Unite sunt convinse că este vina exclusivă a regimului de la Damasc. În schimb, Rusia, prin vocea ministrului Lavrov, insistă pe o anchetă minuţioasă care să fie demarată şi condusă de Organizaţia ONU privind interzicerea armelor chimice. Nici soarta lui Assad nu a fost adusă la un numitor comun.

Statele Unite spun că regimul Assad se apropie de sfârşit. Iar Rusia, ca aliat al Siriei, trebuie să convingă Damascul să predea puterea.

Moscova rămâne pe alte poziţii şi anume un dialog intersirian incluziv, urmat de o perioadă de tranziţie, timp în care să fie adoptată o nouă Constituţie.

Rusia s-ar putea întoarce la acordul cu Statele Unite privind evitarea incidentelor în aer pe teritoriul Siriei doar dacă ţintele vor fi grupările teroriste şi nu obiecte de infrastructură ale forţelor guvernamentale, aşa cum s-a întâmplat vinerea trecută, când un aerodrom militar a fost bombardat cu rachete americane Tomahawk.

————————————————-

Întrevederea Lavrov – Tillerson a început miercuri la prânz într-o atmosferă destul de tensionată.

Ministrul rus de Externe le-a făcut observație jurnaliștilor americani, care în timpul strângerii de mână strigau “Mr. Lavrov”, încercând să pună tot felul de întrebări.

Ministrul rus de Externe i-a întrebat pe jurnaliștii americani ce sunt manierele astea, cine i-a educat așa, sugerându-le că trebuie să aibă un altfel de comportament, mai ales în asemenea situații.

La schimbul de replici de protocol, Serghei Lavrov a punctat 3 mesaje: Rusia vrea să înțeleagă mai bine ce strategie are administrația Trump, având în vedere că Vladimir Putin a declarat recent că pe timpul lui Barack Obama  era mai bine; Rusia nu va mai permite un nou atac asupra Siriei; Lavrov i-a avertizat pe americani să nu pună Rusia în fața unei opțiuni false de genul “ori sunteți cu noi, ori sunteți împotriva noastră”.

Rex Tillerson a fost mai succint, precizând că vizita sa se desfășoară într-un moment important, când pozițiile celor două părți trebuie explicate. Tillerson a calificat neînțelegerile existente drept “abordări tactice diferite”.

Într-un interviu televizat acordat marți seară, Vladimir Putin a declarat că Statele Unite nu au prezentat dovada că atacul chimic din Idlib a fost orchestrat de regimul Assad. În schimb, există o altă dovadă de netăgăduit, spunea Putin, că prin atacul lansat de Statele Unite  cu rachete Tomahawk s-au încălcat flagrant normele de drept internațional, s-a făcut o agresiune împotriva unui stat suveran.

Putin s-a referit și la celelalte state membre NATO care, “asemeni jucăriilor cu arc chinezești, dau din cap aprobator la tot ce întreprind Statele Unite” fără să analizeze ce se întâmplă.

Liderul de la Kremlin a mai promis că nu va permite și va dejuca orice tentativă de organizare a unor revoluții colorate în Rusia și în alte state membre ale Organizației pentru Securitate Colectivă din CSI.

• Hotnews: 

Rex Tillerson s-a intalnit cu Vladimir Putin la Kremlin

Presedintele rus Vladimir Putin l-a primit miercuri, la Kremlin, pe secretarul de Stat american Rex Tillerson, a informat o purtatoare de cuvant a Ambasadei Statelor Unite la Moscova, potrivit AFP.

“S-au intalnit”, le-a declarat aceasta purtatoare de cuvant jurnalistilor, fara alte detalii.

Si purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anuntat la randul sau, citat de agentiile de presa ruse, ca seful statului i-a primit la Kremlin pe secretarul de Stat american Rex Tillerson si pe ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.

Aceasta intrevedere, care nu era prevazuta in programul vizitei oficialului american, a avut loc dupa mai multe ore de negocieri intre sefii diplomatiilor celor doua mari puteri.

Rex Tillerson: Nu vreau sa trag concluzia ca rusii au fost complici, dar au fost evident incompetenti in eliminarea arsenalul chimic sirian

Secretarul american de Stat Rex Tillerson s-a intrebat duminica, cu doua zile inainte de o vizita la Moscova, care sunt intentiile reale ale Rusie in Siria, unde s-a dovedit “incompetenta” in supravegherea eliminarii arsenalului chimic al presedintelui Bashar al-Assad, scrie AFP.

“Acest subiect va face parte din discutiile pe care le vom avea cand voi fi la Moscova in aceasta saptamana: ii voi cere ministrului Afacerilor externe (Serghei) Lavrov si guvernului rus sa-si respecte angajamentele fata de comunitatea internationala, cand si-au dat acordul pentru garantarea eliminarii armelor chimice”, a spus Tillerson, intr-un interviu pentru televiziunea ABC.

“De ce nu a fost capabila Rusia sa-si indeplineasca aceasta misiune, nu e clar pentru mine. Nu vreau sa trag concluzia ca au fost complici, dar au fost evident incompetenti, si poate ca sirienii i-au pacalit”, a adaugat el.

Regimul din Damasc este acuzat de comunitatea internationala pentru prezumtivul atac chimic de marti, soldat cu cel putin 87 de morti, printre care zeci de copii, in localitatea rebela Khan Sheikhoun.

In urma atacului, SUA au lansat in noaptea de joi spre vineri o lovitura aeriana cu rachete Tomahawk si care a vizat baza aeriana de pe care au decolat avioanele cu armele chimice, potrivit Washingtonului. Aceasta este prima interventie directa a SUA impotriva regimului sirian.

Damascul neaga acest atac iar presedintele rus Vladimir Putin a calificat represaliile americane drept o “agresiune impotriva unui stat suveran”.

“Nu cred ca rusii vor o degradare a relatiilor cu SUA, dar va fi nevoie de multe discutii si dialog pentru a intelege mai bine ce relatie vor rusii cu noi”, a continuat Tillerson.

• EVZ/ Iulian Chifu: Relațiile SUA-Rusia după Moscova: „confruntare totală, dar am ales să nu apăsăm pe trăgaci”

Întâlnirea, la Moscova, a secretarului de stat american Rex Tillerson cu omologul său rus, Serghei Lavrov și, timp de două ore, în trei, cu președintele Putin, a ținut capul de afiș al zilei de ieri. Conferința de presă a fost o reflectare ultra-diplomatică a unor discuții preț de 6 ore, în spatele ușilor închise, extrem de contondente.

Nu e vorba că părțile „au fost de acord că nu sunt de acord” cu subiectele fierbinți și modul lor de abordare, sau că acceptă că au teme de divergență, dar mai mult, nu au găsit teme comune de cooperare. Putin a permis reluarea cooperării/comunicării pentru deconflictualizare, la nivel militar, pentru teatrul de operațiuni din Siria (întreruptă după atacul cu rachete al SUA), un punct de interes și pentru Rusia, în timp ce Serghei Lavrov a subliniat nevoia de cooperare pentru combaterea terorismului, deși a recunoscut că definiția de terorist e diferită la Moscova și la Washington pe tema grupărilor din Siria. De aceea părțile au putut doar să înființeze o comisie și să permită comunicarea interinstituțională pentru a găsi teme de cooperare. Pentru că în rest, divergențele sunt marcante și pe toate subiectele.

Principala miză a acestei vizite a fost aceea de a nu îl pune pe Vladimir Putin pe deplin cu spatele la perete şi a determina o reacţie imprevizibilă. În rest, poziţiile au fost extrem de clare, uneori tranşante. Veste bună este că s-au întâlnit și au comunicat, chiar și extrem de ascuțit și rugos în formule, respectiv virulent și arțăgos în conținut, cee ace arată că sunt cconștienți de faptul că sunt în contact în Siria, și că riscul alunecării în conflict deschis e mare. Veste proastă e că nu există subiect relevant în care pozițiile SUA și ale Rusiei actuale să fie cât de cât apropiate sau nuanțat conciliabile. Sunt la poli fundamentali opuși.

De unde Federaţia Rusă credea că va avea o soluţie la pachet, s-a trezit că, pe cele două teme, cele mai arzătoare, are o poziţie defensivă şi, în mod cert, la pol opus cu Statele Unite. În cazul Ucrainei, avem o pronunţare extrem de clară a Secretarului de Stat Tillerson, care vine şi spune explicit: “Atât timp cât nu se retrag trupele şi armamantele grele din Estul Ucrainei, şi cât timp monitorii OSCE nu îşi pot face treaba (cu adresare directă către Federaţia Rusă, ca responsabilitate în această direcţie) relaţiile bilaterale nu au cum să se îmbunătăţească”. Practic, condiţionează apropierea de un asemenea pas. Al doilea element ţine de Siria, divergențele au fost subliniate în mod extrem de clar și tranșant, diferențe de interpretare asupra atacului cu arme chimice și a reacției SUA. Există divergenţe absolute în privinţa lui Al-Assad şi în tratarea drept terorişti de către Federaţia Rusă şi Al-Assad a tuturor grupărilor de opoziţie ce luptă împotriva sa.

Dar mai grav, la nici 20 de minute, de la conferința de presă de la Moscova, Rusia a demonstrat că are un limbaj dublu şi are acţiuni duble. Pe de o parte, a spus, haideţi, nu mai reacţionaţi cu acțiuni militare, hai să facem o investigaţie internaţională, dacă a fost sau nu armă chimică, aceasta fiind poziția la KremlinLa 20 de minute distanţă, în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, Rusia a depus veto pentru a opta oară în favoarea lui Bashar al-Assad, într-o rezoluţie care cerea exact investigarea acestei situaţii, utilizării armei chimice în Siria.

Un fapt este însă de subliniat: în Siria există arma chimică, a fost utilizată arma chimică, este o încălcare fundamentală a ceea ce a însemnat accesul Siriei la Convenţia de Neproliferare şi de Neutilizare a Armelor Chimice. Din acest punct de vedere, responsabilitatea lui Bashar al-Assad, directă, şi responsabilitatea Moscovei, indirectă, în legătură cu acea deconflictualizare în 2013, care a evitat intervenţia americană, atunci a preşedintelui Obama în Siria, este majoră și de neocolit. Mai mult, Tillerson a subliniat de față cu Lavrov ccă datel se acumulează și împing spre responsabilitatea lui Assad în fața Curții penale Internaționale.

Suntem la nivelul cel mai de jos al relaţiei bilaterale SUA-Rusia, acesta este un lucru clar. Pe de altă parte, să nu uităm că nici măcar formulările clasice, care sunt acelea că “ne-am înţeles că nu ne-am înţeles”, nu au apărut. Să remarcăm și caracterizarea întâlnirii făcute de către Serghei Lavrov, “sinceră, cinstită, fair, deschisă”, deci s-au spus lucrurile extrem de tranşant şi, practic, părţile s-au confruntat. Şi, în al treilea rând, soluţia unică a apropierii a fost “să facem o comisie care să discute punctele în care ne-am putea apropia”. Deci, situaţia este atât de complicată, încât avem nevoie de o comisie de experţi care să caute puncte unde putem colabora împreună. Nu e vorba de a trata marile teme, ci de a găsi mici chestiuni în care am putea să colaborăm. Cam aici suntem cu relaţia bilaterală Moscova Washington de azi. Doar că am ales să nu apăsăm pe trăgaci, comunică lumii întregi șefii diplomațiilor rusă și americană.

• Agerpres: Trump: “E timpul să punem capăt acestui război civil brutal” din Siria; Assad “este un măcelar”

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat miercuri că este “timpul să punem capăt acestui război civil brutal” din Siria, unde Statele Unite au lovit pentru prima dată regimul după un atac chimic imputat lui Bashar Al-Assad, transmite AFP.

“Este timpul să punem capăt acestui război civil brutal, să învingem teroriștii și să le permitem refugiaților să revină acasă la ei”, a declarat Trump, într-o conferință de presă la Casa Albă, alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

“Va trebui să lucrăm împreună pentru a rezolva catastrofa care are loc în prezent în Siria”, a spus liderul american, mulțumind țărilor membre ale Alianței transatlantice pentru condamnarea de către acestea a atacului chimic din 4 aprilie de la Khan Shaykhun, o mică localitate din provincia rebelă Idlib (nord-vestul Siriei), care s-a soldat cu 87 de morți, dintre care 31 de copii.

Donald Trump l-a calificat drept “măcelar” pe președintele sirian Bashar Al-Assad, acuzat de țările occidentale de a fi fost instigatorul acestui atac.

“Copii care mor. Bebeluși care mor. Tați care își țin copiii lor morți în brațe. Copii morți. Nu există ceva mai rău de văzut iar asta nu ar trebui să fie permis. Este un măcelar. Este un măcelar. De aceea trebuie să facem ceva în această privință”, a declarat Donald Trump.

Liderul de la Casa Albă a emis ipoteza că Rusia, aliata regimului de la Damasc, ar fi putut fi la curent cu atacul chimic, fără totuși a trage o concluzie.

“Este cu siguranță posibil, este foarte puțin probabil, și știu că ei investighează în prezent. Mi-ar plăcea să pot spune că ei (rușii, n.red.) nu știau, dar ei ar fi putut cu siguranță să știe. Ei erau acolo”, a declarat Trump, precizând că Pentagonul analizează această chestiune.

Chiar înaintea conferinței de presă, Rusia și-a exercitat dreptul de veto pe un proiect de rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care cerea o anchetă asupra atacului chimic, blocând pentru a opta oară orice acțiune a Națiunilor Unite contra aliatului său sirian.

Atacul chimic a fost de asemenea în centrul convorbirilor de miercuri de la Moscova între ministrul american al afacerilor externe, Rex Tillerson, și omologul său rus, Serghei Lavrov, și președintele Vladimir Putin.

Șefii diplomațiilor celor două puteri s-au arătat dispuși să depășească “nivelul scăzut de încredere” dintre SUA și Rusia pentru a combate în special “terorismul”, dar au expus mai ales dezacordurile privind responsabilitatea regimului sirian în atacul chimic de la Khan Shaykhun și viitorul lui Bashar Al-Assad, Washingtonul vorbind de plecarea acestuia de la putere “într-un mod organizat” în timp ce Moscova insistă pe haosul creat în precedentele plecări ale unor “dictatori“.

Tot miercuri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că ar fi “minunat” ca Statele Unite, NATO și Rusia să se poată “înțelege”, recunoscând că relațiile între Washington și Moscova s-au deteriorat în mod special.

“Ar fi minunat, cum discutam acum un moment, dacă NATO și țara noastră s-ar putea înțelege cu Rusia. La ora actuală, nu ne înțelegem deloc cu Rusia. Apropo de relația noastră cu Rusia, se poate să fim la cel mai jos (nivel) din toate timpurile”, a afirmat Donald Trump, în aceeași conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

• Mediafax: Donald Trump afirmă că NATO “nu mai este depăşită” pentru că acum participă la lupta împotriva terorismului

NATO “nu mai este depăşită” deoarece acum participă la lupta împotriva terorismului, a declarat preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, după ce în timpul campaniei electorale din 2016 a declarat că organizaţia de securitate este una depăşită, relatează agenţia de ştiri Dpa.

“Securitatea noastră comună este mereu pe primul loc”, a declarat Donald Trump cu ocazia întrevederii la Casa Albă cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Preşedintele american a afirmat că a criticat Alianţa Nord-Atlantică “în urmă cu mult timp”, spunând că organizaţia nu face destul pentru a combate terorismul.

“Au făcut o schimbare şi acum luptă împotriva terorismului,” a precizat Trump, care a adăugat că “am spus că era depăşită; nu mai este depăşită”. […]/ integral la mediafax.ro

• Gandul/ Lelia Munteanu: 

Teoria lui Tillerson: cum şi-au luat ruşii leapşa de la sirieni

Am aşteptat ultima piesă a puzzle-ului: explicaţiile scrise ale preşedintelui Trump.

Şeful Executivului şi comandatul suprem al Armatei Statelor Unite are obligaţia ca, în maximum 48 de ore după o acţiune militară, să explice Congresului motivele pentru care a întreprins-o, cu atât mai mult cu cât n-a consultat Legislativul şi n-a obţinut aşa-numita AUMF (Authorization for Use of Military Force).

Epistola lui Trump nu cuprinde nici un argument, nici o urmă de viziune strategică. “Interesele vitale ale securităţii naţionale şi politicii externe a Statelor Unite” e frazeologie goală. Show-ul cu artificii de la Shayrat n-a schimbat nimic şi nici nu putea să schimbe, chiar dacă ar fi fost prima slavă dintr-o campanie mai amplă – cum încă mai speră astăzi, în Washington Post, Robert Kagan. Numai că Trump a apucat să scrie negru pe alb, iar Secretarul de Stat şi ambasadorul la ONU să transmită, că nu va mai urma altă acţiune, dacă preşedintele al-Assad nu se obrăzniceşte. Prioritatea numărul 1 a Americii rămâne lupta împotriva autointitulatului Stat Islamic, iar sirienii, ruşii, iranienii şi Hezballah sunt duşmanii ISIS, împotriva cărora luptă – când nu sunt ocupaţi cu duşmanii regimului de la Damasc.

Preşedintele Trump a informat în scris Camera Reprezentanţilor şi Senatul că a avut trei obiective trimiţând cele 60-1 Tomahawk-uri la Shayrat: slăbirea capacităţii armatei siriene de a declanşa alte atacuri cu arme chimice, descurajarea regimului de la Damasc să utilizeze sau să producă arme chimice şi ameliorarea stabilităţii regiunii. La nici 24 de ore de la atacul american, avioanele decolau din nou de la baza aeriană bombardată, armamentul chimic n-a avut cum să fie atins, nici măcar cel presupus a se afla în depozitele aeroportului militar vizat. Cât despre stabilitatea regiunii – focul de artificii al lui Trump n-a ameliorat-o cu nimic. În săptămânile care vor urma vom vedea dacă nu cumva a agitat-o.

Secretarul de Stat va fi marti şi miercuri la Moscova, într-o vizită planificată anterior. Ieri a avut loc prima discuţie între Tillerson şi omologul său rus de mare calibru, Serghei Lavrov. Cum era de aşteptat, surse diplomatice informează că discuţia a fost dominată de Lavrov.

Cu ce mesaj se duce Tillerson la Putin vom afla. A apucat, totuşi, să declare că va cere Rusiei “să-şi respecte angajamentele faţă de comunitatea internaţională, de când şi-au dat acordul pentru garantarea eliminării armelor chimice. De ce nu a fost capabilă Rusia să-şi îndeplinească această misiune nu e clar pentru mine. Nu vreau să trag concluzia că au fost complici, dar au fost evident incompetenţi şi poate că sirienii i-au păcălit”. I-au… “păcălit” sirienii pe ruşi? Le-au dat leapşa? E cea mai jenantă gogomănie rostită în mileniul trei de un foarte înalt oficial american!

Pupat toţi Piaţa Roşie

“A fost o zi lungă”: aşa a început ministrul de Externe rus conferinţa de presă cu Secretarul de Stat american.

După discuţii de ore întregi cu Lavrov şi după ce a fost lăsat să aştepte, Tillerson a fost primit şi de preşedintele Putin, la un dialog de aproximativ două ore.

Câteva consideraţii la cald despre conferinţa de presă comună a celor doi miniştri de Externe, care s-a încheiat cu puţin timp în urmă.

Lavrov a caracterizat dialogul cu omologul său “substanţial” şi “foarte deschis”, Tillerson – “productiv”.

Ambii au căzut de acord că nivelul relaţiilor ruso-americane, foarte scăzut, trebuie revigorat. Că încrederea reciprocă trebuie reclădită, cum se cuvine între două ţări nucleare (Tillerson). Au reafirmat scopul comun al luptei contra terorismului şi a auto-intitulatului Stat Islamic. Rusia şi-a menţinut cererea pentru crearea unei comisii de experţi internaţionali, “independentă” şi “onestă”, care să cerceteze atacul chimic de la Khan Shaykhun, pe care îl consideră în continuare (cu argument puerile la început, acum fără nici un argument) o înscenare. Rex Tillerson n-a obiectat la această cerinţă, dar nici n-a adus argumente că atacul chimic a fost executat de armata lui al-Assad.

Ministrul Lavrov care dimineaţă, înaintea convorbirilor, declarase că speră să obţină din dialogul cu ministrul Tillerson o clarificare a poziţiei americane, confuzie şi contradictorii, cu privire la Siria şi Orientul Mijlociu, la celelalte probleme fierbinţi de pe agenda internaţională, la sfârşitul zilei nu părea foarte dumirit.

Fireşte, după declaraţiile oficiale a celor doi înalţi diplomaţi, prima întrebare a ziariştilor a fost despre faptul că preşedintele Donald J. Trump tocmai îl numise pe Bashar al-Assad “un animal”. A venit apoi întrebarea dacă Rusia a intervenit în alegerile din Statele Unite – Lavrov a negat categoric. Lui Rex Tillerson i s-a pus previzibila întrebare despre Coreea de Nord. A răspuns că nu e nimic neobişnuit ca nave militare să patruleze în zonă. Lavrov a ţinut să adauge aici o frază pacifistă: Coreea de Nord trebuie denuclearizată, dar prin negocieri. Printre ultimele întrebări – complicitatea Rusiei la atacul chimic din 4 aprilie. O întrebare retorică. Fireşte că Rusia ştie tot ce mişcă în Siria. Dacă, zilele trecute, Tillerson povestea gogomănia cum sirienii i-au păcălit pe ruşi, iar ieri, la G7 era convins de complicitatea Rusiei, astăzi la conferinţa de presă a afirmat, scurt, că nu există dovezi.

Liviu Mihaiu: Siria. We came. We saw. He died

Scriam ieri că războiul de azi este o producţie teve. În care, deţinătorul exclusivităţii transmisiilor din teatrul de operaţiuni, firma “white helmets” are acţionariat american. Bunăoară, ce vedem la teve în presa oficială şi naţională este partea pe care “trebuie” s-o vedem ca partener NATO, aflat în al doilea război mondial rece.

Cum favorabilitatea acestei naţiuni pentru “hegemonia blândă a SUA” este un lucru cert şi cvasiunanim, România fiind a doua ţară filoamericană din lume, după Albania, adevărul este, la rândul său, unul filoamerican.

Orice altă opinie este taxată drept filorusă în acest mediu de tip “ori, ori”. Se ştie, conform cercetărilor sociologice la nivel mondial, că nivelul de acceptabilitate al opiniilor oficiale în cazul unor acţiuni statale de talia unui război este de 75%.

Motivele ideologice ale unui război sunt întotdeauna strâns legate de motivele sale economice. Drept exemplu, marele analist şi savant Noam Chomski, spunea într-o carte celebră că, în Coreea de Nord americanii nu au “intrat” pentru că motivele economice nu sunt sustenabile. Adică resursele acestei ţări nu justifică “lupta pentru democratizarea” ei.

După 6 ani de revoluţie şi război civil, regimul pro rus Al Assad, părea să fi câştigat reuşind să anihileze în mare parte “opoziţia democratică” pro americană şi să izoleze ISIS în sud – estul Siriei, controlând cea mai mare parte a teritoriului Siriei.

“După atacul american cu rachete Tomahawk îi stârnea fostului meu coleg, Brad Florescu, următorul panseu contabil: “59 de rachete Tomahawk la 2,981 milioane de dolari bucata – producătorul Raytheon a urcat frumos pe bursã imediat după atac. Armata siriană a pierdut 20 de avioane de producţie rusească. Acestea se cer înlocuite de urgenţă. Un Sukhoi 22 e vreo 10 milioane de dolari.

UPDATE: după alte surse e vorba despre Mig-23, un interceptor fără capacităţi de atac la sol (15 milioane).

În plus de asta, pentru a evita repetarea poveştii, s-ar impune achiziţionarea de către sirieni a unor sisteme antiaeriene S400 despre care ruşii susţin că pot doborî şi rachete de croazieră. 400 de milioane de dolari pentru o divizie cu 8 lansatoare şi un vehicul de comandă”.

Războiul face bani. Cel din Irak a produs un turn over pe care, economistul premiat cu premiul Nobel Joseph Stiglitz îl denunţa în 2008 că “aventura din Irak a dezechilibrat economia Statelor Unite, ale cărei probleme merg mult mai departe decât criza din sectorul imobiliar. Nu poţi cheltui 3.000 de miliarde de dolari (2.365 mld. euro) – da, 3.000 de miliarde – pentru un război fără sorţi de izbândă în afara graniţelor ţării şi să te aştepţi să nu resimţi efectul acasă”.

Haideţi să trecem în revistă interesele jucătorilor cei mai importanţi in războiul din Siria:

Arabia Saudită. Putere centrală în piaţa de petrol şi cel mai mare furnizor de terorism se luptă pentru o cât mai mare cotă din piaţa concurenţială a petrolului. Interesul Arabiei Saudite este cu siguranţă ca celelalte ţări producătoare de petrol să fie eliminate de pe piaţă astfel incât concurenţa să fie redusă. Dacă Iranul, Libia şi Siria nu pot aduce petrol pe piaţa mondială, Arabia Saudită poate vinde mai mult şi desigur mai scump. Aşa că Arabia Saudită este foarte interesată ca Iranul să fie supus unui embargo, iar Libia şi Siria să fie blocate de război civil. E o oportunitate pentru Arabia Saudită să sprijine ISIS şi să-şi servească aliatul tradiţional, SUA, pentru a menţine aceste ţări in afara pieţei mondiale de petrol. 

Rusia. Este aliatul de peste 50 de ani al Siriei. Interesul rus este ca situaţia actuală să se menţină cât mai mult timp şi dacă va fi vreodată pace, la conducerea Siriei să se găsească o conducere pro rusă.

Dacă Siria ar fi sub influenţă americană, ar deveni un mare concurent al Rusiei pe piaţa de gaze a Europei. Exploatarea Leviathanului, cel mai mare zăcământ de petrol şi gaze de la Mediterană, ar face din Europa cea mai la îndemână piaţă de desfacere a gazului provenit de aici. Asta ar însemna ca Europa să nu mai depindă de ruşi prin gazul furnizat de Gazprom. Dacă Rusia va avea la conducerea Siriei tot pe Assad, gazul Leviathanului ar putea deveni o noua arma geostrategică impotriva Europei.

În consecinţă, Rusia nu este nici ea încântată ca ISIS să dispară in această fază a conflictului, ci opoziţia care se opune unei conduceri a Siriei pro ruseşti.

Iranul. Este o ţară ce sprijină în Siria interesele comunitatii alawite, un trib musulman şiit ce conduce Siria, majoritar sunnită.

Siria a devenit vulnerabilă din cauza demonului religios ce domină lumea arabă. Şiiti şi Sunniti sunt două entităţi ireconciliabile ale religiei musulmane, ce sunt nevoite să coexiste în Siria.

Aşadar, Iranul este pro Al Assad, contra opozitiei democratice şi contra ISIS, duşmanul sunnit.

Turcia. Eminamente sunnită, Turcia lui Erdogan este in mod natural duşmanul şiitilor lui Al Assad. Turcia este implicată din raţiuni religioase, economice şi, mai ales, politice.

Kurzii din nord – estul Siriei sunt o mare problemă a Turciei pentru ca sint o minoritate importantă pe teritoriul Turciei cit si al Siriei, o minoritate ce işi cere dreptul la un stat independent. Kurzii sunt prietenii si aliaţii SUA in Siria si Irak, care, inevitabil pun SUA şi Turcia in tabere opuse.

Turcia susţine şi ISIS, nu numai ca nişte parteneri de afaceri, dar sunt şi sunniţi, care, dacă ar ajunge la putere in Siria, Turcia ar avea o influenţă consistentă in politica Siriei.

Israel. Pentru Israel ar fi interesul perfect ca războiul din Siria să nu se termine. Astfel şi-ar asigura liniştea atit din punct de vedere militar cât si economic. Are motive sa sustina toate cele trei părţi, pentru a se păstra echilibrul de forte şi să-şi păstreze staus quo.ul de aliat istoric al SUA, cu-atât mai mult cu cât Trump s-a declarat cu surle şi trâmbiţe, mai mult ca orice alt preşededinte american, drept un sprijinitor al intrselor israeliene.

• Gandul.info: Coreea de Nord se pregăteşte de RĂZBOI, după ce SUA au trimis nave militare în zonă

Regimul de la Phenian a criticat dur dislocarea unui grup naval american în zona Peninsulei Coreene, avertizând că este pregătit să reacţioneze la “orice tip de război” dorit de Statele Unite, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului nord-coreean de Externe, potrivit postului France 24.

Grupul naval al portavionului USS Cal Vinson a fost trimis de Washington în regiune pentru a semnala hotărârea Statelor Unite în chestiunea arsenalului nuclear nord-coreean.

“Acest lucru demonstrează că planurile nesăbuite ale SUA de a invada DPRK (Coreea de Nord) au ajuns la o fază serioasă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Phenian, citat de agenţia publică de ştiri KCNA.

“DPRK este pregătită să reacţioneze la orice tip de război dorit de Statele Unite”, a adăugat oficialul nord-coreean.

Acesta a mai anunţat că regimul de la Phenian“va lua cele mai dure măsuri de contracarare a provocatorilor pentru a ne apăra prin forţa armelor”.

Statele Unite au trimis un grup naval de atac din care fac parte portavionul de clasă Nimitz USS Carl Vinson şi mai multe nave de război, lângă Peninsula Coreeană, în contextul în care Coreea de Nord a intensificat testele cu rachete balistice cu rază lungă de acţiune. Măsura ar fi menită ca una de precauţie, pentru a menţine nivelul de reacţie rapidă din regiune, a explicat armata americană. 

Grupul naval de atac care conţine portavionul USS Carl Vinson a plecat către Pacificul de Vest, iar armata americană a explicat că este vorba despre o măsură de precauţie. Grupul era programat să plece din Singapore către Australia, însă şi-a schimbat destinaţia. Mişcarea vine în contextul în care Donald Trump a declarat că SUA sunt pregătite să acţioneze singure împotriva ameninţării nucleare din partea Coreei de Nord.

„Grupul de comandă SUA Pacific a ordonat Grupului de Atac Carl Vinson să meargă către nord, ca o măsură pentru a menţine nivelul de alertare şi prezenţa în Pacificul de Vest. Ameninţarea numărul unu în regiune continuă să fie Coreea de Nord, din cauza programului său nesăbuit, iresponsabil şi destabilizator de teste cu rachete balistice şi a cursei pentru obţinerea capabilităţii armelor nucleare”, a declarat Dave Benham, purtător de cuvânt al Grupului de Comandă Pacific.

Gruparea navală este compusă din portavionul de clasă Minitz USS Carl Vinson, din două distrugătoare cu rachete şi de un crucişător cu rachete. Grupul are o forţă de atac masivă precum şi capacitatea de a intercepta rachete balistice. Gruparea se afla în drum spre Australia, însă a fost deviată către Pacificul de Vest, unde a mai avut exerciţii cu Coreea de Sud.

Coreea de Nord a executat mai multe teste nucleare, iar experţii se tem că regimul lui Kim Jong Un se apropie de finalizarea programului de rachete nucleare cu rază lungă de acţiune, care ar putea afecta teritoriul SUA.

Miercuri, Coreea de Nord a făcut un nou test cu rachete balistice cu rază medie de acţiune, făcând lansarea din portul Sinpo în Marea Japoniei. Testul a avut loc cu o zi înainte ca preşedintele Chinei, Xi Jinping, să meargă în vizită în SUA, unde s-a întâlnit cu Donald Trump. Înainte de cină, Trump a dat ordinul de atac cu rachete Tomahawk asupra bazei aeriene de la Shayrat, din Siria, atacul desfăşurându-se chiar în timpul cinei cu liderul chinez.

O temă de discuţie între cei doi lideri a fost şi ţinerea sub control a programului nuclear şi balistic al Coreei de Nord, SUA făcând presiuni asupra Chinei, care este un aliat al Pyongyang-ului, să facă demersuri pentru a reduce tensiunea.

„Dacă China nu va rezolva Coreea de Nord, o vom face noi”, a declarat Donald Trump într-un interviu recent.

• Mediafax: 

Regimul de la Phenian se pregăteşte să efectueze un nou test militar nuclear/ Premierul Japoniei: Coreea de Nord ar putea dispune de mijlocele necesare pentru lansarea de rachete cu gaz sarin

Regimul de la Phenian se pregăteşte să efectueze un nou test nuclear la baza de la Punggye-ri din nord-estul Coreei de Nord, a anunţat Institutul SUA-Coreea din cadrul Universităţii Johns Hopkins pe site-ul 38 North, potrivit site-ului postului de televiziune France 24.

Anunţul făcut de experţii americani se bazează pe analizarea mai multor imagini din satelit care arată o intensificare a activităţii în incinta poligonului de teste nucleare Punggye-ri.

Postul Voice of America, citând surse guvernamentale americane, a transmis miercuri noapte că autorităţile militare nord-coreene “aparent au plasat un dispozitiv nuclear într-un tunel, care ar putea fi detonat sâmbătă dimineaţa, ora Coreei”.

Jurnaliştii străini aflaţi în Coreea de Nord au fost anunţaţi să se pregătească pentru un “eveniment major şi important”, în contextul unei sărbători naţionale, dar şi a tensiunilor cu Statele Unite şi Coreea de Sud. […]

Ministrul chinez de Externe afirmă că situaţia din Coreea nu poate fi soluţionată cu forţa militară

Forţa militară nu poate soluţiona criza din peninsula coreeană, a declarat ministrul chinez de Externe, Wang Yi, care a adăugat că cine a provocat această criză va trebui să-şi asume responsabilitatea în faţa istoriei pentru acest lucru, relatează agenţia de ştiri Reuters.

Oficialul chinez şi-a exprimat speranţa unei reîntoarceri la masa negocierilor pentru a detensiona situaţia. […]/ integral pe mediafax.ro

Wall Street Journal: Donald Trump oferă Chinei avantaje comerciale în schimbul gestionării ameninţării nord-coreene

Donald Trump, preşedintele SUA, a renunţat la acuzaţiile privind presupuse activităţi chineze de manipulare monetară, explicând că i-a oferit omologului din China, Xi Jinping, posibilitatea unui acord comercial bilateral favorabil, în schimbul ajutorului în gestionarea ameninţării nord-coreene. […]