ROMANIA – LOCUL 1 IN UE CA RISC DE REVOLTE SOCIALE, MULT PESTE GRECIA? SAU ASTA ESTE CEEA CE SE DORESTE PROVOCAT? Guvernul isi va asuma raspunderea pe Codul Muncii in varianta ‘sclavagista’ impusa de investitorii straini

28-02-2011 8 minute Sublinieri

În contextul revoltelor recente izbucnite în mai multe ţări din lumea arabă, publicaţia Wall Street Journal a realizat un clasament privind probabilitatea declanşării unor revolte, fiind analizate 85 de state.

În realizarea clasamentului au fost luate în calcul trei criterii: gradul de nedreptate socială, tendinţa populaţiei de a se revolta şi ponderea produselor alimentare din totalul cheltuielilor unei gospodării (elementul declanşator).

Gradul de nedreptate a fost stabilit pornind de la premisa că într-o societate coruptă şansele de corectitudine sunt mici, fiind analizat şi decalajul dintre bogaţi şi săraci.

Pentru a determina tendinţa de a se revolta au fost analizate trei aspecte: vârsta medie a populaţiei, rata şomajului unei ţari şi PIB-ul pe cap de locuitor. Premisa în acest caz a fost că posibilitatea ca tinerii şi şomerii să se revolte sunt mai mari decât în cazul populaţiei în vârstă şi că în statele sărace, unde oamenii nu au multe de pierdut, există o înclinaţie mai mare spre conflictele civile.

În ceea ce priveşte elementul declaşator, Wall Street Journal a analizat datele colectate de Food and Drug Administration (FDA) în 2008, din 85 de ţări, privind cât din consumul gospodăriilor reprezintă produsele alimentare. Astfel, conform datelor FDA, alimentele reprezintă mai mult de 30% din consumul gospodăriilor în 25 de ţări, inclusiv în Egipt, Libia, Tunisia, Algeria şi Iordania. Cifre mai îngrijorătoare s-au înregistrat în Pakistan (46%), Indonezia (44%), India (36%) şi China (34%).

România ocupă locul 37 în acest clasament, dar dacă acest top ar fi realizat la nivelul Uniunii Europene, ţara noastră ar ocupa primul loc.

Conform clasamentului întocmit de Wall Street Journal, în top 10 state unde sunt posibile răzvrătiri în rândul populaţiei, se află Kenya, Camerun, Pakistan, Nigeria, Indonezia, Filipine, Guatemala, Maroc, Iordania şi Azerbaidjan.

La polul opus, o probabilitate redusa de a se confrunta cu revolte populare, se află în Suedia, Austria, Canada, Danemarca şi Germania.

Majoritatea ţărilor se află pe lista FDA, cu excepţia celor din Africa subsahariană, întrucât nu există date pentru Angola, Congo, Zimbabwe, Mauritania, Tanzania, Uganda şi Niger. Nici Irak şi Afganistan nu se află pe listă, publicaţia citată precizând că statele care nu se regăsesc pe lista FDA nu se află nici în clasament.

1. Kenya 100.0
2. Camerun 94.5
3. Pakistan 90.8
4. Nigeria 88.9
5. Indonezia 80.3
6. Filipine 80.1
7. Guatemala 79.2
8. Maroc 78.7
9. Iordania 78.6
10. Azerbaidjan78.6
11. Vietnam 77.9
12. Algeria 77.4
13. Libia 76.9
14. India 76.6
15. Uzbekistan 76.4
16. Egipt 75.3
17. Bolivia 74.7
18. Georgia 73.4
19. Turkmenistan 71.3
20. Republica Dominicană 69.6
21. Tunisia 69.1
22. Ucraina 68.2
23. Bosnia şi Herţegovina 67.3

24. Columbia 67.1
25. Africa de Sud 67.0
26. Peru 66.2
27. Iran 65.7
28. Venezuela 65.5
29. Belarus 65.1
30. China 64.3

31. Kazahstan 64.0
32. Macedonia 63.8
33. Brazilia 62.0
34. Ecuador 60.4
35. Mexic 59.4
36. Turcia 59.1
37. România 59.0
38. Costa Rica 58.8
39. Arabia Saudită 58.4
40. Rusia 58.0
41. Thailanda 56.2
42. Argentina 54.6
43. Chile 54.1
44. Croaţia 50.5
45. Malaezia 49.2
46. Lituania 49.0
47. Taiwan 48.7
48. Bahrain 47.9
49. Letonia 47.6
50. Uruguay 47.2
51. Kuwait 46.7
52. Israel 46.1
53. Polonia 45.8
54. Bulgaria 44.0
55. Slovacia 42.5
56. Ungaria 40.5
57. Portugalia 40.3
58. Estonia 39.5
59. Qatar 38.8
60. Grecia 38.8
61. Emiratele Arabe Unite 38.6
62. Republica Cehă 38.4
63. Spania 38.0
64. Coreea de Sud 37.5
65. Italia 36.2
66. Slovenia 35.1
67. Hong Kong, China 34.8
68. France 34.5
69. New Zealand 33.2
70. United States 32.3
71. Japonia 32.2
72. Belgia 31.7
73. Ireland 31.2
74. Regatul Unit 30.3
75. Singapore 29.9
76. Australia 29.2
77. Finlanda 28.9
78. Olanda 28.7
79. Norvegia 28.5
80. Elveţia 28.2
81. Germania 28.2
82. Danemarca27.8
83. Canada 27.5
84. Austria 27.2
85. Suedia 26.7

Ar putea fi acesta de mai jos un mijloc de a apasa pe butonul declansator al haosului social pe care se pare ca unii il doresc la noi?

  • Realitatea.net:

Guvernul a aprobat forma definitivă a Codului Muncii VEZI VARIANTA FINALĂ

Opoziţia anunţă moţiune de cenzură, iar sindicatele încep de luni proteste în  toată ţara.

Obiecţiile sindicaliştilor

Sindicaliştii nu sunt de acord cu modificarea articolului prin care se instituie dreptul angajatorului de a stabili unilateral obiective de performanţă individuală pentru salariaţi şi criterii de evaluare, arătând că instituirea acestui drept, fără a se preciza un sistem de limitare rezonabilă a obiectivelor de performanţă ce pot fi stabilite, deschide calea către abuzuri.

“Angajatorii vor putea stabili obiectivele în aşa fel încât salariaţii nu vor putea realiza niciodată salariul negociat şi vor putea fi concediaţi cu uşurinţă pentru necorespundere profesională, dacă nu îndeplinesc obiectivele de performanţă”, precizează “Cartel Alfa”.

Sindicaliştii nu susţin nici propunerea Guvernului prin care se elimină limitarea posibilităţii de prelungire a delegării salariatului doar o singură dată pentru 60 de zile. În opinia acestora, prin această prevedere salariaţii vor putea fi constrânşi să accepte delegări multiple sau permanente, fără ca angajatorul să mai fie obligat la introducerea clauzei de mobilitate în contractul individual de muncă (CIM) şi la plata unor drepturi suplimentare pentru salariatul care munceşte într-un astfel de regim.

Alte prevederi respinse de sindicalişti se referă la acordarea dreptului angajatorului – sub pretextul reducerii temporare a activităţii pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depăşesc 30 de zile lucrătoare –de a reduce unilateral programul de lucru al salariaţilor de la cinci la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, precum şi de a trimite salariaţii în concediu fără plată pe o perioadă de 15 zile lucrătoare consecutive pe an.

O altă propunere pe care sindicatele nu o agreează se referă la concedierile colective şi la criteriile sociale convenite prin contractele colective de muncă pentru departajarea salariaţilor, excluzându-se cu desăvârşire posibilitatea stabilirii prin negocieri colective a unui mix de criterii sau ignorarea obiectivelor de performanţă în cazul unor categorii protejate sau vulnerabile de salariaţi.

Totodată, sindicaliştii “Cartel Alfa” consideră că prin modificarea articolului 72 se elimină din Codul Muncii dreptul de preferinţă la angajare recunoscut salariaţilor concediaţi, în situaţia în care angajatorul îşi reia activitatea mai înainte de trecerea unei perioade de nouă luni după concedierea colectiva, “ceea ce pune în evidenţă încă o dată că modificările propuse servesc acelor angajatori care nu doresc să aibă nicio responsabilitate socială”.

O altă modificare contestată de sindicalişti se referă la majorarea la trei ani a perioadei pentru care se poate încheia un contract pe durată determinată şi la introducerea posibilităţii prelungirii contractului, fără limită de număr al prelungirilor şi fără limită ca durată a perioadei de prelungire. În opinia acestora, consecinţa va fi precarizarea muncii salariaţilor, datorită generalizării sistemului de angajări pe perioadă determinată.

Sindicaliştii nu susţin nici prevederile referitoare la Agenţiile de muncă temporară, întrucât, eliminându-se limitarea situaţiilor în care un angajator putea recurge la muncă temporară, angajatorii vor recurge din ce în ce mai mult la angajări prin intermediul acestor agenţii, având în vedere că salariul unui lucrător angajat în acest fel este protejat de lege doar la nivelul salariului minim garantat în plată.

Nici perioada de referinţă pentru calculul duratei maxime legale a timpului de muncă, care, potrivit propunerii Guvernului, poate fi extinsă până la 12 luni, fără a fi necesar ca extinderea să se facă prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramura, nu este agreată de partea sindicală. În opinia sindicaliştilor, modificarea va avea ca efect şi eliminarea negocierii colective la nivel de ramură ca mecanism de extindere a perioadei de referinţă.

O altă propunere respinsă de sindicalişti se referă la majorarea termenului de compensare a muncii suplimentare cu timp liber corespunzător de la 30 de zile la 60 de zile.

Nici articolul prin care se stabileşte că normele de muncă se fac şi se modifică doar de către angajator, fără acordul salariatului sau al sindicatului, nu este susţinut de partea sindicală, care consideră că astfel patronul poate oricând să modifice norma de muncă, ceea ce înseamnă că poate să modifice unilateral şi după bunul plac salariul.

Aceştia atrag atenţia şi asupra faptului că se elimină prevederea potrivit căreia durata concediului de odihnă se stabileşte prin contractele colective de muncă şi se instituie regula stabilirii duratei acestuia prin contractul individual de muncă, ceea ce poate deschide poarta pentru liberul arbitru în stabilirea concediilor de odihnă prin negocieri individuale şi va fi posibil ca salariaţi aflaţi în situaţii identice să beneficieze de durate diferite ale concediilor de odihnă, în funcţie de bunăvoinţa angajatorului.

De asemenea, potrivit sursei citate, prin propunerea de modificare a Codului Muncii se urmăreşte şi diminuarea rolului Consiliului Economic şi Social, de la cel de organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului la un rol nederminat şi nedefinit şi se doreşte schimbarea rangului legii prin care se organizează CES, din lege organică în lege simplă.

Sindicaliştii mai susţin că sunt propuse modificări care diminuează rolul organizaţiilor sindicale, dar, în schimb, promovează şi favorizează instituţia “reprezentanţilor salariaţilor“, care nu sunt organizaţi pe criteriul unor interese comune şi nu-i reprezintă pe salariaţi decât sporadic, pentru că, în practică, aceştia ar fi “oameni ai patronului”.

Mitinguri în faţa prefecturilor

Liderii confederaţiilor sindicale au anunţat că au stabilit pichetarea intrărilor în sediul Parlamentului, discuţii cu deputaţii din comisie, pichetări şi vizite la domiciliu şi la sediile PDL, UDMR, UNPR, minorităţi, pentru depunerea solicitărilor sindicale, mitinguri în teritoriu, cu reunirea oamenilor pe drumurile europene sau naţionale şi grevă de avertisment în ziua votului în Camera Deputaţilor.

La nivel local, în fiecare luni începând din 28 februarie şi până în 18 aprilie vor fi mitinguri în faţa prefecturilor, precum şi a primăriilor din Bihor, Botoşani, Harghita, Constanţa şi Caraş-Severin.

Guvernul îşi asumă răspunderea pe Codul Muncii, pe 8 martie

Marius Nistor: Forţă de muncă va fi subjugată intereselor clientelare, potrivit Codului Muncii

“E impusă o poziţie a investitorilor străini. E un Cod al Muncii care nu e acceptat nici de majoritatea patronatelor din România. Stăm şi ne întrebăm de ce România e un poligon pe care se testează tot ce vor cei din afară. A[le] cui interese serveşte guvernul Emil Boc, a[le] cui interese vor servi parlamentarii. Care e respectul pentru angajaţii din acestă ţară. Ne putem lauda că avem o forţă de muncă ieftină, o forţă de muncă care va fi subjugată intereselor clientelare. Unii îşi imaginează că angajatul român poate îndura la nesfârşit politicile aberante. Am fi vrut obligatoriu negocierile colective obligatorii care să impună relaţiile minimale dintre salariat şi patronat lucru care nu se doreşte. În cuvinte frumoase vorbesc de coborârea deciziile la nivelul angajatului, la nivelul negocierilor individuale. Să îmi arătaţi şi mie un salariat care îşi poate negocia singur salariul, ceea ce permite e un şir lung de abuzuri asupra angajatului fie ca e la stat sau la privat, a declarat Marius Nistor, preşedintele executiv Spiru Haret.

Sindicaliştii spun că vor declanşa protestele.

“Legea contractului colectiv de muncă nu face altceva decât să ne păcălească cu locuri de muncă noi aducându-i domnului Boc următorul subiect. Noi am identificat agenţii economici care disponibilizează angajaţii începând cu Oltenia, Braşov, Oradea, Suceava în totalul acestora în jur de 9.000 şi undeva în dreapta domnia lui trebuia să identifice 200 de locuri noi de muncă, ori n-a avut suficientă pastă în pix, ori nu a avut soluţie pentru a da acest exemplu. Deci noi nu credem în vorbele lui Emil Boc. Ba din contră angajaţii vor avea viaţă destul de grea şi atunci singura soluţie ar fi declanşarea grevei. Eu aş fi de părere să stopăm acţiunile de stradă şi să intrăm în grevă generală. Prin măsurile pe care le ia de eliminare a legilor vrea evaziune la greu, muncă la gri, muncă la negru, bani pentru partide politice”, a declarat Ioan Pisc, prim vicepreşedinte BNS.

O caracteristică principală a flexibilizării pieţei muncii este deschiderea către locuri de muncă temporare, atipice (evidenţiată în Codul propus prin modificările aduse la articolele 31, 33, 44 şi mai ales 80, 82 şi 88). Angajatorul va avea posibilitatea de a angaja aceeaşi persoană pe perioade determinate, pentru mai mult de 3 ori succesiv pe acelaşi post; perioada unui contract pe perioadă determinată creşte de la 2 la 3 ani; şi nu se mai specifică activităţile care pot face obiectul muncii temporare (extinzând astfel sfera acestora). Trebuie menţionat că eliminarea numărului de reînnoiri ale contractului de muncă pe perioadă determinată contravine Directivei Consiliului European 1999/70/EC prin care se solicită existenţa în legislaţiile naţionale a unui număr maxim de reînnoiri.

Un efect pervers pe care îl va avea această aşa-numită flexibilizare a pieţei muncii va fi întoarcerea la situaţia existentă înaintea celui de al doilea război mondial, caracterizată de “proletarizarea” pieţei muncii. Nu este concluzia mea, ci concluzia profesorului Andrés Rodríguez-Pose de la London School of Economics , într-o carte din 2002, în care apreciază, cu referire la politicile asemănătoare de flexibilizare din alte state membre ale UE, că prin concentrarea formelor de angajare atipică în rândul femeilor, tinerilor, persoanelor în vârstă şi celor aparţinând minorităţilor naţionale, imigranţilor şi persoanelor cu abilităţi scăzute, se ajunge la segmentarea societăţii între “grupul A” format din salariaţi stabili şi înalt calificaţi, respectiv “grupul B”, format dintr-o subclasă de angajaţi temporari şi precari (în sensul precarităţii, insecurităţii locurilor de muncă).

Proletarizare este folosit aici cu înţelesul de marginalizare. Din ce în ce mai mulţi angajaţi se vor simţi marginalizaţi, abandonaţi sau neprotejaţi, fără posibilitatea de a-şi planifica viitorul, trăind în incertitudine şi la limita subzistenţei sau sub aceasta. Angajatorii vor avea controlul, în detrimentul drepturilor şi siguranţei angajaţilor, iar inegalităţile sociale vor creşte accelerat între angajaţii stabili şi cei aflaţi într-o formă precară de angajare. Rodriguez-Poze nu este singurul care gândeşte aşa.

(…)

Capcana şomajului, o problemă reală în România (probabilitatea de rămâne în şomaj este de 70%) , nu va fi rezolvată prin locuri de muncă temporară, şi nici măcar nu va fi înlocuită de capcana locurilor de muncă temporare (contracte pe perioadă determinată). Acestea reprezintă în sine o capcană, pentru că a avea un loc de muncă temporar nu este o opţiune voluntară (OECD, 2006 ) pentru că angajaţii au, oriunde şi oricând, aversiune la risc în raport cu locul de muncă. Aşa cum experienţa europeană arată, capcana şomajului va fi suplimentată prin capcana locurilor de muncă temporară. Ambele vor creşte în paralel, ducând la excluziune socială mai accentuată.

Mai mult, locurile de muncă temporare sunt mai prost plătite. În Raportul OECD din 2006 este prezentat şi un calcul clar: angajaţii temporari sunt plătiţi în medie în UE cu 15% mai puţin decât angajaţii permanenţi, la aceleaşi caracteristici individuale şi pentru aceleaşi sarcini de lucru. Deşi raportul acesta variază între 6% în Danemarca şi 24% în Olanda, în nici o ţară angajaţii temporari nu sunt plătiţi la egalitate cu angajaţii permanenţi. Interesant este faptul că această medie europeană de 15% reprezentând penalizarea la salariu a angajaţilor temporari are un corespondent în România.
(…)

Dar orice economisire pentru firme care provine din reducerea salariilor (prin diferite mecanisme) reprezintă un cost pentru angajaţi. Economisirea respectivă nu este un semn de creştere a productivităţii ci un transfer de la angajat la angajator. În acest sens, flexibilizarea pieţei muncii este în general redistributivă, de la deţinătorii forţei de muncă la deţinătorii capitalului; „flexibilizarea pieţei muncii duce la dezbinare socială”, după cum scrie Robert Solow (2000) , laureatul Premiului Nobel pentru economie în 1987, criticând politicile unilaterale de pe latura ofertei (supply-side). O critică întemeiată a postulatelor economiei pe latura ofertei cu referire la Codul Muncii face şi economistul român Cornel Ban, de la Universitatea Brown din SUA.

El critică de asemenea şi încercarea de a reduce puterea de negociere a sindicatelor. Şi nu întâmplător: sindicate mai slabe şi absenţa negocierii colective înseamnă salarii mai mici. Acesta poate fi, fără îndoială, visul unor angajatori şi poate al unor factori de decizie din sfera publică (fireşte, nu în anii electorali). Dar efectul în economie este contrar aşteptărilor. Nu trebuie să mă credeţi pe mine (deşi aţi câştiga timp), ci pe Christopher Pissarides, laureatul Premiului Nobel pentru economie în 2010. Bean şi Pissarides (1993)  spun că o realocare a veniturilor de la salariaţi la deţinătorii de capital duce la creşterea înclinaţiei de a economisi, scăderea consumului (în consecinţă) şi ca urmare la creşterea şomajului din cauza diminuării cererii.

  • OECD: o protecţie mai strictă a angajatului nu influenţează rata medie a şomajului şi nici rata ocupării

Pissarides are un articol în 2001  în care demolează, cu analiză econometrică riguroasă, mitul conform căruia protecţia angajaţilor a contribuit la eşecul adaptării pieţei europene a muncii la noile condiţii de concurenţă. Şi Raportul OECD din 1999  ajunge la concluzia că o protecţie mai strictă a angajatului nu influenţează rata medie a şomajului şi nici rata ocupării.

În fapt, protecţia angajaţilor reprezintă o formă de asigurare a acestora împotriva riscului de pierdere a veniturilor (Pissarides, 2001). Această asigurare este incompletă prin definiţie. Nici o piaţă nu e perfectă, iar piaţa pentru asigurarea angajaţilor împotriva riscului de pierdere a veniturilor nu face excepţie. Instrumentele alternative cele mai uzuale pe această piaţă sunt: asigurarea de şomaj, contribuţia pentru pensie, altele asemenea (concedii de maternitate, de boală, etc).

Tot Pissarides (2001) argumentează că un salariu constant este o asigurare împotriva fluctuaţiei veniturilor. Angajatul plăteşte pentru protecţia pe care o primeşte prin acceptarea unui salariu mai mic pe durata activităţii sale productive, şi este compensat cu un venit când activitatea nu mai este productivă sau când este concediat (sub forma plăţilor compensatorii sau ajutoarelor de şomaj). Teoretic, spune Pissarides, s-ar putea renunţa la protecţia angajaţilor prin varii prevederi ale Codului Muncii dacă instrumentele alternative de asigurare ar funcţiona şi ar fi în creştere. Continuând raţionamentul, când însă reducerea protecţiei angajaţilor (prin modificarile aduse Codului Muncii) intervine într-o perioadă în care deja au fost reduse alte mijloace de asigurare a angajaţilor, precum ajutorul de şomaj sau pensia de stat, impactul este dublu.

vezi si:

News Razboi intru Cuvant:

Cititi:


Categorii

1. DIVERSE, Criza mondiala, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

9 Commentarii la “ROMANIA – LOCUL 1 IN UE CA RISC DE REVOLTE SOCIALE, MULT PESTE GRECIA? SAU ASTA ESTE CEEA CE SE DORESTE PROVOCAT? Guvernul isi va asuma raspunderea pe Codul Muncii in varianta ‘sclavagista’ impusa de investitorii straini

  1. Dom’le, eu am senzatia ca stirea aia cu Romania numarul unu la riscul de revolta sociala e mai mult un fel de “wishful thinking”, o dorinta a unora de a-si vedea experimentul incununat de “succesuri”, daca ma poci exprima asa.

    Pai cand a fost Romania numarul unu la ceva?? Si apoi, nici minerii nu mai sunt ce-au fost.

    “Pentru a determina tendinţa de a se revolta au fost analizate trei aspecte: vârsta medie a populaţiei, rata şomajului unei ţari şi PIB-ul pe cap de locuitor.”
    …Aaaa, acum se leaga, studiul asta crez c-o fost realizat de un coleg de clasa de-al tovarasului sociolog de serviciu al Cotroceniului. Vi-l aduceti aminte, ala cu revolta hormonilor si varstele sexualitatii…

    Haideti sa fim seriosi. Radem, glumim, da’ nu parasim incinta. V-am zis ce pushcoci mi-am luat? O bijuterie.

  2. Dom’le, eu am senzatia ca stirea aia cu Romania numarul unu la riscul de revolta sociala e mai mult un fel de “wishful thinking”, o dorinta a unora de a-si vedea experimentul incununat de “succesuri”, daca ma poci exprima asa.

    Asta am sugerat si noi. Ca cineva are interesul sa “profeteasca” ceea ce deja s-a hotarat.

  3. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Curtea Suprema din SUA decide ca parintii nu mai au dreptul de a da in judecata producatorii de vaccinuri. PRILEJ DE REFLECTIE ASUPRA MEGA-CAPCANEI CARE NI SE INTINDE ASTAZI, PRIN PROVOCAREA DISPERARII SI A REVOLTEI
  4. Pingback: Razboi întru Cuvânt » ARTICOLELE SAPTAMANII (3): Filiere revolutionare sau cum au fost scoliti bloggerii lideri ai miscarii egiptente si pe banii cui?
  5. Pingback: Razboi întru Cuvânt » INTRE CINISM SI RAZVRATIRE. Scurta cugetare despre modelul austeritatii, ”miracolul” maghiar si saracia romaneasca
  6. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Analistul Gerald Celente ”profeteste” ca revoltele din tarile arabe si din Spania deschid calea razboiului mondial, pentru care a si fost provocata criza. SE AUDE ZANGANITUL ARMELOR? DE CE ROMANIA AR PUTEA FI UNUL DIN PRI
  7. Pingback: Razboi întru Cuvânt » Ca si inteles cu U.D.M.R., Traian Basescu dicteaza: REGIONALIZAREA SE VA FACE! “Tinutul secuiesc” pe cale de a fi infiintat sub forma mascata
  8. Pingback: ASA POATE INCEPE REVOLUTIA IN ROMANIA? - Razboi întru Cuvânt
  9. Pingback: Patologia sangeroasa a tiranului din Libia, ipocrizia marilor puteri si criza petrolului. Internationalizarea revoltelor isi continua marsul programat - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare