RUSIA AVERTIZEAZA CU O “CATASTROFA”/ Gorbaciov: razboiul rece ar putea degenera intr-un CONFLICT ARMAT/ Razboiul de langa noi

• Hotnews: Reuniune de urgenta a ministrilor de externe din UE pe subiectul situatiei din Ucraina/ Rusia avertizeaza cu o “catastrofa”

Ministrii de externe din cele 28 de state membre ale Uniunii se intalnesc la Bruxelles in cadrul unui Consiliu convocat de urgenta de Inaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate, Federica Mogherini, pentru a discuta despre Ucraina. Romania va fi reprezentata de Ministrul Bogdan Aurescu. Trimisul Rusiei la OSCE a avertizat, joi, Statele Unite si Europa sa inceteze sustinerea pentru Ucraina, in caz contrar ar putea rezulta o catastrofa – transmite Reuters. In cadrul unei intalniri de joi, 29 ianuarie intre secretarul general al NATO Jens Stoltenberg si ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin, reprezentantul aliantei a subliniat ca NATO isi va continua suportul politic si concret pentru Ucraina.

“Discutiile la nivel ministerial au loc in contextul escaladarii violentelor, din ultima perioada, in estul Ucrainei a atacul din orasul Mariupol (24 ianuarie 2015) si deteriorarea accelerata a situatiei din regiunea Donbas. Ministrii europeni vor analiza modalitati de reactie a Uniunii ca raspuns la evenimentele recente, precum si cai de actiune pentru reluarea procesului politic care sa conduca la solutionarea crizei din Ucraina.”, se arata in comunicatul de presa al Ministerului Afacerilor Externe.

Ministrii de externe ai UE vor evalua situatia si vor lua in considerare orice masura adecvata, in special sanctiuni suplimentare – „masuri restrictive”, vizand punerea in aplicare rapida si cuprinzatoare a acordurilor de la Minsk, potrivit informatiilor de pe site-ul Consiliului European.

Reprezentantii Guvernelor nationale au sosit la sediul Consiliului, urmand a avea loc o masa rotunda.

Extraordinary #FAC: Doorstep @FedericaMog@eu_eeas#ukraine I will work to keep our unity http://t.co/GIE9wzO0ilpic.twitter.com/nfJW2xYzJu

— EU Council TV News (@EUCouncilTVNews) January 29, 2015

Conferinta de presa a Federicai Mogherini ar urma sa aiba loc in jurul orei 19.30 (ora Romaniei).

Mai multe informatii de la intalnirea secretarului general al NATO Jens Stoltenberg cu ministrul de externe ucrainean, Pavlo Klimkin.

Potrivit Reuters, trimisul Rusiei la OSCE Andrei Kelin a avertizat, joi, Statele Unite si Europa sa inceteze sustinerea pentru Ucraina, in caz contrar ar putea rezulta o catastrofa. “Doresc sa fac apel la statele care au influenta asupra liderilor de la Kiev, in special catre Washington. Este timpul sa incetati sa mai luati partea Ucrainei”, a declarat Kelin. […]/ integral pe hotnews.ro

Mihail Gorbaciov: Un nou Razboi Rece a fost declarat intre rusi si americani si ar putea degenera intr-un conflict armat

Un “nou Razboi Rece” a fost declarat intre rusi si americani si ar putea degenera intr-un conflict armat, a avertizat joi ultimul lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, citat de AFP.

“Nu auzim vorbindu-se decat de sanctiuni ale Americii si Uniunii Europene impotriva Rusiei. Si-au pierdut capul?“, a declarat Gorbaciov, citat de agentia Interfax.

“America s-a indepartat in profunzimile junglei si ne trage cu ea”, a sustinut parintele perestroikai, apreciat in Occident pentru rolul jucat in caderea Zidului Berlinului, in 1989.

“Si, pentru a spune lucrurilor pe nume, ei (americanii) ne antreneaza intr-un nou Razboi Rece, incercand in mod deschis sa-si urmeze ideea geniala de a vrea sa castige intotdeauna”, a adaugat fostul lider sovietic, in varsta de 83 de ani.

“Unde ne vor duce toate astea? Razboiul Rece este deja declarat. Si apoi? Nu sunt in masura sa declar cu siguranta ca Razboiul Rece nu se va transforma intr-un veritabil razboi. Imi e teama ca ei (americanii) isi vor asuma riscul”.

Aceste declaratii alarmiste ale lui Mihail Gorbaciov intervin pe fondul crizei ucrainene si a deteriorarii relatiilor dintre rusi si puterile occidentale la un nivel fara precedent de la caderea URSS in 1991.

Dupa anexarea peninsulei Crimeea de catre Rusia si declansarea conflictului care s-a soldat cu peste 5.000 de morti din aprilie in estul Ucrainei, Washingtonul si Bruxellesul au adoptat mai multe serii de sanctiuni economice impotriva Moscovei.

Washingtonul a amenintat cu noi sanctiuni afirmand ca pretul pacii “va continua sa creasca” daca Rusia nu inceteaza sa sustina separatistii pro-rusi din Ucraina.

Ministrii europeni ai Afacerilor externe se reunesc joi la Bruxelles pentru a discuta atitudinea ce trebuie adoptata fata de Rusia dupa reluarea violentelor in estul Ucrainei si bombardarea orasului portuar Mariupol, in urma careia si-au pierdut viata 30 de oameni, sambata.

Uniunea Europeana se orienteaza spre o simpla extensie a listei negre de persoane sanctionate, a spus miercuri o sursa europeana.

Expertii European Policy Centre: Vladimir Putin sfideaza Occidentul. Un acord intre Rusia si Turcia ar fi un dezastru pentru UE

Dupa intensificarea atacurilor separatistilor in estul Ucrainei, la Bruxelles se discuta despre un nou val de sanctiuni impotriva Rusiei. Se vor putea pune europenii de acord pentru a actiona eficient impotriva apetitului expansionist al Kremlinului? Ce face intre timp Vladimir Putin? Si care sunt sansele de a vedea Statele Unite furnizand arme Ucrainei? 

Amanda Paul si Paul Ivan, expertii European Policy Centre de la Bruxelles in spatiul fost sovietic si sanctiunile UE, descriu pentru HotNews.ro atmosfera din cancelariile occidentale si provocarile unui an „foarte foarte greu” atat pentru Ucraina, cat si pentru Europa.

V.M.:La sfârşitul lui 2014 au existat discuţii la Washington despre posibilitatea ca Statele Unite să livreze armament Ucrainei. S-a mai întâmplat ceva în ultima lună?

Amanda Paul:Deocamdată ucrainenii nu au primit nicio armă deşi există posibilitatea să primească armament chiar şi fără necesitatea aprobării unor astfel de livrări de către Congresul american. Iar asta demonstrează reţinerea SUA de a face aşa ceva. Dar cine ştie, poate după ultimul asalt al separatiştilor în Mariupol, faptul că vor mai multe teritorii, poate că americanii ar putea furniza ceva Ucrainei. Ce anume, nu ştiu. Preşedintele Obama a fost foarte clar: este exclusă implicarea militară cu trupe a Statelor Unite în estul Ucrainei.

Paul Ivan: Vedem apeluri şi dinspre republicani de a furniza armament Ucrainei dar Casa Albă nu vrea asta pentru a nu produce o escaladare a conflictului. Oricum Ucraina are nevoie de mai mulţi bani decât ce le-a fost promis de SUA şi UE, iar occidentalii au reţineri să arunce bani în Ucraina din cauza corupţiei mari de acolo. Pe de altă parte, nu prea sunt mulţi bani de cheltuit nici în Europa, aşa că situaţia este departe de a fi roză pentru Ucraina.

EUROPENII SE PUN GREU DE ACORD IN PRIVINTA UNOR NOI SANCTIUNI, IAR RUSII STIU ASTA

V.M.:Care este atmosfera în cancelariile occidentale la aproape un an de la izbucnirea crizei ucrainene?

Amanda Paul: Răspunsul comunităţii internaţionale la criza ucraineană a fost construit mai mult din vorbe decât din acţiuni. Nu văd deocamdată nicio schimbare semnificativă în această privinţă venind dinspre Statele Unite. Poate au nevoie de mai mult timp, dar e clar o lipsă de disponibilitate de a face ceva. În acelaşi timp a apărut şi problema ISIS care are conotaţii globale mai mari decât cea din Ucraina. În prezent nu există intenţii serioase de a creşte sancţiunile la adresa Rusiei sau de a lua măsuri consistente pentru sprijinirea Ucrainei.

V.M.:Şi totuşi statele UE discută despre înăsprirea sancţiunilor la adresa Rusiei.

Paul Ivan: Astăzi, miniştrii de externe UE se vor întâlni dar nu mă aştept să se ia o decizie în această privinţă, ci mai degrabă la o solicitare adresată Comisiei Europene de a pregăti un plan viitor de sancţiuni. O decizie mai clară ar putea fi luată la următoarea întâlnire a Consiliului European din 12 februarie. Rămâne de văzut şi ce vor face grecii, acum după ce am văzut că nu sunt de acord cu sancţiunile.

Amanda Paul: Eu am obiecţii serioase în privinţa abordării UE. În total au existat 24 de declaraţii ale UE cu solicitări adresate Rusiei, la care se adaugă acordul semnat la Minsk în septembrie 2014. Au trecut 6 luni de atunci şi abia acum i se cere Comisiei Europene să pregătească o nouă rundă de sancţiuni? De ce nu s-a făcut asta mai repede? Era clar că Rusia nu va face nimic, astfel că doar s-a pierdut timpul. Există diferenţe de opinie printre statele UE faţă de Rusia şi nu le voi nominaliza pe acelea care se opun unor noi sancţiuni pentru a nu le face de râs. Există însă un numitor comun foarte slab în UE faţă de un noul val de sancţiuni. Iar ruşii ştiu foarte bine asta.

Paul Ivan: E de aşteptat că sancţiunile UE vor fi mai slabe decât cele ale Statelor Unite pentru că la Washington decide o singură administraţie, în timp ce la Bruxelles e nevoie de acordul a 28 de guverne. Asta încetineşte procesul şi rezultatul final e neclar. Dar pentru Rusia, impactul sancţiunilor europene e mai dur pentru că relaţiile comerciale cu UE sunt mai importante, iar investiţiile străine au scăzut mult. E greu să spunem în cifre care este impactul sancţiunilor asupra Rusiei pentru că situaţia economică acolo e foarte fluidă. În 2014, peste 150 miliarde de Euro au plecat de pe piaţa rusă, o parte a acestei fugi de capital fiind cauzată de sancţiunile europene şi americane.

ACTUALA STRATEGIE A UE FATA DE RUSIA NU VA FUNCTIONA

V.M.:Scăderea rublei a dus şi la scăderea popularităţii lui Vladimir Putin?

Amanda Paul: Nu, cel puţin nu până acum. Putin rămâne popular pentru 80-85% din populaţie. Merită subliniat şi că sancţiunile occidentalilor nu au avut niciun impact asupra poziţiei Rusiei în privinţa Ucrainei. Pierderile economice ale Rusiei sunt mai puţin importante pentru Putin decât continuarea strategiei sale de sprijinire a separatiştilor. Adevărat este şi că nu mai există drum de întoarcere pentru el. Dar atacul de săptămâna trecută din Mariupol, de care nu era nevoie, înseamnă că Putin sfidează occidentul. Putin nu este deocamdată foarte îngrijorat de sancţiunile occidentalilor. 

Cred că cei din capitalele europene nu-l înţeleg cu adevărat pe Putin: nu-i înţeleg psihologia, nu înţeleg lumea în care Putin a fost educat, cât de departe ar fi Putin dispus să meargă. Poate ar trebui să citească mai multe cărţi pentru a înţelege de unde vine Vladimir Putin. Aceasta e o problemă mare: mulţi europeni încă cred sincer că această politică de calmare va funcţiona. Nu va funcţiona. Putin nu caută oportunităţi de a ieşi cu faţa curată din asta. Nici nu crede că are nevoie de aşa ceva. Putin crede complet în ceea ce face.

Paul Ivan: Dar sancţiunile sunt o modalitate prin care Occidentul semnalează Rusiei că tratează cu seriozitate conflictul din estul Ucrainei. Iar aceste sancţiuni vor costa Rusia. Fără ele, Putin poate ar fi trimis mai multe trupe, ar fi încercat poate să ocupe tot sudul Ucrainei. Chiar dacă nu îl blochează, sancţiunile îi restrâng acţiunile.

RUSIA VA SUPRAVIETUI. PUTIN VA SUPRAVIETUI

V.M.:Cât credeţi că va mai dura acest conflict?

Amanda Paul: Cred că va fi un conflict foarte lung, va dura ani. Nu văd cum ar putea ucrainenii să schimbe situaţia din teren. Ucraina ar trebui să nu mai spere că va lua înapoi acele părţi din Donbas pierdute deja şi ar trebui să se concentreze pe restul ţării şi să asigure stabilitatea acolo. Altfel există un risc foarte serios să piardă chiar mai multe teritorii în favoarea separatiştilor. Cred că nici Vestul nu-şi va schimba abordarea faţă de Rusia. Nu cred că UE va ajunge la acordul necesar pentru a impune mai multe sancţiuni Rusiei. Occidentul trebuie să accepte în schimb că va trebui să sprijine mai mult financiar Ucraina, altfel ţara va intra în faliment. Ucraina va avea un an foarte foarte dificil şi Occidentul va avea un an foarte foarte greu în felul în care va aborda Ucraina şi Rusia.

Rusia va supravieţui, în ciuda dificultăţilor economice, Putin va supravieţui şi economia va rezista. Ruşii încheie acum înţelegeri în toată lumea, au parteneri noi – Turcia, India, Malaiezia. E foarte important şi ce se va întâmpla cu Turcia care, dacă va parafa un acord pentru o conductă prin Turcia pentru gazul rusesc, asta va avea implicaţii uriaşe.Semnalele de la Ankara este că negociază serios cu ruşii şi nu se opun semnării unui contract. Iar asta ar fi un dezastru pentru UE, dar o veste bună pentru Turcia şi Rusia. Dacă Turcia nu va semna nimic cu ruşii, atunci Putin va rămâne fără opţiuni.

Paul Ivan:Putin nu este atât de interesat de Donbas, cât este interesat de întreaga Ucraină. Controlul asupra Donbasului este o cale de a bloca drumul Ucrainei spre integrarea euro-atlantică. Vrea garanţii că Ucraina nu va deveni membru NATO. Interesul militar al lui Putin este să controleze mai multe teritorii în Ucraina decât se întâmplă în prezent pentru a crea o zonă de tampon în jurul oraşelor mari, Donetsk şi Luhansk. Luptele vor continua pentru că separatiştii vor mai mult. Dar Ucraina trebuie să crească numărul soldaţilor trimişi acolo. Ucraina este o ţară cu peste 40 de milioane de oameni care nu reuşeşte să respingă acţiunile a ceea ce este nu mai mult de o brigadă rusească. […]/ integral pe hotnews.ro

• Adevarul/ Ion mischeva: Războiul de lângă noi

Conflictul armat dintre Rusia şi Ucraina se intensifică. Numărul victimelor, inclusiv civile, este în creştere. Asistăm la o agresiune şi expansiune militară a Moscovei tot mai virulentă împotriva unui stat suveran şi a unui popor suferind de prea multă „fraternitate”.

Recent, pe internet au apărut imagini video în care teroriştii pro-ruşi îşi bat joc de prizonierii ucraineni. Militarilor capturaţi li se aplică tratament inuman şi degradant (sunt obligaţi să-şi mănânce blazoanele cu drapelul bicolor al Ucrainei) şi sunt expuşi public în ipostaze umilitoare (fiind bruscaţi, scuipaţi şi ofensaţi de populaţia rusofonă a Doneţkului). Asta în condiţiile în care Convenţiile de la Haga din 1899 şi 1907, precum şi Convenţiile de la Geneva din 1929 şi din 1949 privind statutul prizonierilor de război interzic „violenţa asupra vieţii şi persoanei, uciderea, mutilarea, tratamentul crud sau tortura, luarea de ostatici, jignirile aduse demnităţii personale, îndeosebi tratarea umilitoare şi degradantă, comandarea unei sentinţe sau execuţia fără o hotărâre prealabilă luată de o judecătorie ce are toate garanţiile judiciare.”

În consecinţă, acţiunile aşa-zişilor insurgenţi sunt de fapt crime de război, iar autorităţile de la Kremlin sunt complice la aceste atrocităţi, prin sprijinul militar, logistic şi financiar pe care-l acordă teroriştilor.

Situaţia din estul Ucrainei a depăşit demult faza unui conflict local şi nu va putea fi aplanată decât printr-o mobilizare internaţională conjugată. Toate armistiţiile şi acordurile semnate s-au dovedit a fi tărăgănări, în vederea iminentelor înarmări şi dislocări de trupe. Oraşul-port Mariupol a devenit un obiectiv strategic râvnit de Putin, în vederea stabilirii joncţiunii cu teritoriul ocupat al Crimeei.Ruşii nu au renunţat nici pentru o clipă la intenţiile lor revanşarde şi revizioniste, urmărind cu obstinaţie crearea Novorosiei.

În atare context, poziţia monstruoasei coaliţii de la Chişinău faţă de războiul din proximitatea noastră este una senzaţională şi admirabilă, doar că lipseşte cu desăvârşire. Componentele guvernării 2+1 au viziuni divergente chiar în ceea ce priveşte definirea agresorului în conflictul din Donbas.Voronin nu s-a debarasat de percepţia eronată că o anexare poate fi justificată. Probabil se crede un ditamai specialist în istoria contemporană şi vede în ocuparea Crimeei o „întoarcere la sânul Rusiei”. Să fi trăit în perioada interbelică ne-am fi pomenit cu un pretins comunist susţinător al regimului nazist, care, de altfel, a invocat aceleaşi argumente în cazul anexării Regiunii Sudete. Despre opiniile domnului Filat referitor la războiul ruso-ucrainean, aş ezita să mă pronunţ. Într-adevăr, dânsul a fost inspirat atunci când s-a deplasat la Kiev să susţină Euromaidanul, dar nu ştiu cât mai contează vorbele sale din moment ce faptele îi trădează duplicitatea. În ceea ce priveşte poziţia Partidului Democrat, n-am auzit nici măcar un discurs, fie şi sofisticat, al liderului său formal, ci doar că Poroşenko este tratat ca „partener de afaceri”. Vă imaginaţi ce „onoare” pentru preşedintele ucrainean să fie asociat cu Plahotniuc, cel care se opune venirii unui procuror străin, în timp ce în guvernul de la Kiev activează 3 miniştri din afară?

Aşadar, trăim vremuri tulburi şi tulburătoare, în care ţara vecină luptă nu doar pentru propria sa integritate teritorială, ci şi pentru a noastră. Aşa-numita „criză din Ucraina” este un război de anvergură şi doar aparent de uzură, care ne afectează şi ne vizează direct. Dacă Kievul va fi îngenunchiat, Chişinăul se va preda a doua zi. Trebuie să avem curajul Radei Supreme, care a recunoscut Rusia drept ţară agresoare, iar pe cele două auto-proclamate republici – organizaţii teroriste. Trebuie să înţelegem că pretinsele „democraţii populare” din Lugansk şi Doneţk sunt pentru democraţie ceea ce este cămaşa de forţă pentru cămaşă. […]/ integral pe adevarul.ro