update: REFERENDUM ESUAT pentru SCOTIA INDEPENDENTA, dar nu fara urmari/ Contagiunea SECESIUNILOR, calul troian-unguresc al Rusiei si chestiunea TRANSILVANA/ Reactie AGRESIV-DISPROPORTIONATA a Rusiei fata de declaratiile electoral-unioniste ale premierului PONTA

18-09-2014 20 minute Sublinieri

*

UPDATE 3

Presedintele catalan Artur Mas a afirmat ca referendumul pentru independenta din Scotia a “aratat calea” pentru Catalonia, care isi va continua demersul pentru propria independenta, scrie BBC. Mas a declarat ca rezultatul referendumului de joi, cand 55% dintre scotieni au votat impotriva independentei, nu l-a descurajat.

Mas a declarat ca pregateste propriul referendum pentru luna noiembrie, urmand ca parlamentul catalan sa decida curand asupra unei legi care sa deschida calea pentru votul popular. Mas a promis ca va organiza referendumul pe 9 noiembrie.

Autoritatile de la Madrid il considera insa ilegal.

Mas a declarat ca Madridul nu poate sa foloseasca anumite incadrari legale pentru a impiedica “vointa poporului catalan”.

Madridul a atacat cazul la Curtea Constitutionala, care urmeaza sa il discute marti. Curtea Constitutionala ar putea suspenda dreptul regiunii de a vota asupra independentei.

Miscarea pro-independenta din Catalonia crede ca, odata ce Mas promulga noua lege, se poate organiza votul popular.

La inceputul lunii, sute de mii de catalani au format un “V” pentru “vot” pe doua artere principale din Barcelona.

Circa 55% dintre scoțienii care și-au exprimat opțiunea la referendumul de joi s-au pronunțat împotriva independenței, potrivit BBC. Premierul scoțian Alexander Salmond și-a recunoscut deja înfrângerea, iar premierul britanic, David Cameron, a promis noi puteri celor patru națiuni care intră în componența regatului. Regina Elisabeta a II-a va da publicității o declarație scrisă în cursul după-amiezii. 

Scoţia rămâne în Regatul Unit. Rezultatele finale arată că 55% din locuitori au votat împotriva independenţei, faţă de doar 45% pentru. Diferenţa este mult mai mare faţă de estimările iniţiale care vorbeau de o cursă strânsă între cele două tabere.

Într-un discurs ţinut în această dimineaţă, şeful guvernului scoţian, Alex Salmond, principalul promotor al independenţei, şi-a recunoscut înfrângerea. La Londra a fost bucurie şi un mare sentiment de uşurare. Imediat după ce liderii secesionişti de la Edinburgh şi-au recunoscut înfrîngerea, a ieşit la rampă şi premierul britanic David Cameron. El a a felicitat ambele tabere pentru că s-au abţinut de la jigniri şi violenţe şi, mult mai important, a promis că nu doar Scoţia, ci şi celelalte trei naţiuni ale Regatului Unit – enlgezii, galezii si nord-irlandezii – vor primi mai multă autonomie faţă de guvernul şi parlamentul de la Londra. 

ACTUALIZARE 9:30 Premierul britanic David Cameron a promis, vineri, noi puteri celor patru naţiuni constitutive ale Regatului Unit, după respingerea independenţei Scoţiei în cadrul referendumului organizat joi.

„Așa cum Scoția va avea mai multă putere asupra treburilor interne, rezultă că Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord trebuie să aibă mai multe prerogative la rândul lor”, a spus premierul britanic.

PM: Just as Scotland will have more power over their affairs, it follows England, Wales and N Ireland must have a bigger say over theirs

— UK Prime Minister (@Number10gov) September 19, 2014

Scotia a votat joi daca doreste sa devina independenta sau sa ramana in sanul Marii Britanii, intr-un referendum a carui miza a starnit o dezbatere politica aprinsa, printre cele mai pasionante din istoria sa. Vineri dimineata, liderul separatistilor scotieni Alex Salmond si-a recunoscut infrangerea, dupa ce peste 55% dintre scotieni au votat impotriva independentei. Referendumul a inregistrat o prezenta istorica, de 84,5%.
—————————-
10.50: Rezultatele finale, dupa numararea voturilor din toate cele 32 de circumscriptii: 55,3% impotriva independentei fata de 44,7% pentru.
09.15 Cameron anunta ca pana in ianuarie va fi promulgata o lege prin care Scotia primeste mai multe atributii (Reuters)
09.10:
Premierul David Cameron: “Poporul scotian s-a exprimat si este un rezultat clar. Au pastrat tara noastra de patru natiuni impreuna si, la fel ca milioane de alti oameni, sunt incantat. Este timpul ca Marea Britanie sa devina unita si sa mearga inainte.” (BBC) […]

UPDATE 1

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat de Kelemen Hunor joi, într-o conferinţă de presă la Cluj, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie “ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”, transmite corepondentul MEDIAFAX. […]

*

Scotia decide joi daca doreste sa devina independenta sau sa ramana in sanul Marii Britanii, intr-un referendum a carui miza a starnit o dezbatere politica aprinsa, printre cele mai pasionante din istoria sa. 2.600 de sectii de votare isi deschid portile la ora locala 07:00 ora locala (06.00 GMT) si se inchid la ora 22:00 (21.00 GMT). Primele rezultate sunt asteptate vineri dimineata, scrie AFP.

4,29 milioane de alegatori – dintre care 600.000 au votat deja prin corespondenta – sunt chemati la vot si este asteptata o prezenta masiva, in jur de 80%.

Nimeni nu vrea sa ramana tacut acum cand, in joc este viitorul Scotiei, iar rezultatul alegerilor se anunta foarte strans. Dupa ce au condus in mare masura in sondaje, cei care spun NU independentei au stagnat in ultimele saptamani, devansati de sustinatorii independentei care au dus o campanie mai agresiva si mai vizibila.

Cu toate acestea, sondajele recente au dat un usor avantaj unionistilor, dar suficient de important ca sa incline balanta.

UPDATE ora 12.00 Acesta este primul vot din Scotia in care elevii de 16 si 17 ani au un cuvant de spus la urne

UPDATE ora 9.00 La aceasta ora se deschid urnele pentru referendumul privind independenta Scotiei. […]

Liderii europeni îşi ascund cu greu nervozitatea în faţa perspectivei privind independenţa Scoţiei, care generează temeri privind o contagiune, şi evocă riscul de a rămâne în afara Uniunii Europene. Săptămâna trecută, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să comenteze ultimele sondaje care prezintă susţinătorii şi oponenţii independenţei Scoţiei aproape la egalitate, precizând că este vorba despre “afaceri interne”.

Dar preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, şi-a atras criticile susţinătorilor independenţei în februarie, când a declarat că ar fi “extrem de dificil, chiar imposibil” ca Scoţia independentă să adere la UE. Ar fi desigur foarte dificil să obţinem acordul tuturor celorlalte state membre UE pentru a accepta o nouă ţară venind dintr-un alt stat membru“, a afirmat el.

Barroso a citat Spania, care se confruntă cu revendicări separatiste şi refuză să recunoască Kosovo. “Într-un fel este o situaţie similară, pentru că este vorba despre un stat nou”, a adăugat el. Separatiştii scoţieni au criticat aceste afirmaţii argumentând că referendumul lor, consimţit de Londra, este diferit de proclamarea unilaterală a independenţei Kosovo, contestată de Serbia.

Promisiunea unei probleme instituţionale pentru Bruxelles a determinat anumiţi lideri să facă declaraţii în special politice, subliniază Nicola McEwen, profesor la Centrul scoţian pentru schimbare constituţională.

“Este cu adevărat o situaţie dificilă pentru Uniunea Europeană”, notează la rândul său Pablo Calderon Martinez, responsabil cu Studiile europene la King’s College din Londra. […]/ integral pe mediafax.ro

  • Digi24:

Manifestaţie-gigant împotriva separării Scoției de Regatul Unit

Marea Britanie îşi ţine răsuflarea în aşteptarea referendumului pentru independenţă pe care Scoţia îl va organiza săptămâna viitoare. Un sondaj de opinie arată că 54% dintre votanţi ar dori să rămână parte a Regatului Unit, în timp 46 de procente doresc părăsirea acestuia şi câştigarea independenţei. O manifestaţie gigant împotriva separării, la care au luat parte 35.000 de oameni, a avut loc în capitala Scoţiei.

Pe muzica fanfarelor, zeci de mii de oameni, membri ai organizaţiei protestante Ordinul Portocaliu, au cerut pe străzile din Edinburgh ca Scoţia să rămână parte a Regatului Unit, aşa cum este de 300 de ani.

„Este foarte important să rămânem aici pentru stabilitatea ţării noastre. Am trecut prin toate împreună, am mers la războaie împreună, am rămas împreună. Şi nu mi-ar plăcea să mă despart de ceva care a fost o tradiţie pentru familia mea, timp de 300 de ani”, spune un protestatar.

Guvernul de la Londra încearcă din răsputeri să evite separarea şi avertizează că o eventuală independenţă a Scoţiei ar face mult rău tuturor.

„Facturi mai mari la alimente şi la celelalte produse, pierderea locurilor de muncă, distrugerea oportunităţilor de investiţie. Intrăm pe un teren economic minat”, spune fostul premier Gordon Brown.

Liderii separatişti nu se lasă însă impresionaţi.

„Scoţienii nu vor fi păcăliţi de preţul petrolului, de marile pieţe sau de marele guvern de la Londra. Nu vom permite să pierdem această şansă unică în viaţă să construim o ţară mai prosperă şi o societate mai echitabilă”, spune Alex Salmond, liderul Partidului Naţional Scoţian.

Referendumul pentru independenţă va avea loc la 18 septembrie şi se anunţă o prezenţă uriaşă la urne, de peste 80% dintre votanţi.

„Scoţia Independentă” şi principiul dominoului. Fondatorul Stratfor: Referendumul ar putea avea efecte în toată Europa

George Friedman, fondatorul Stratfor, avertizează că referendumul din Scoţia va avea efecte la nivel mondial, în cazul în care alegătorii decid să iasă din Regatul Unit.

Expertul spune că o eventuală dobândire a independenţei de către Scoţia va avea efect de domino în Spania, dar şi spre estul Europei, unde Tratatul de la Trianon a dat României şi Cehoslovaciei porţiuni ample din Ungaria, cu tot cu ungurii care trăiau acolo. Astfel, George Friedman se întreabă de ce ungurii care trăiesc în aceste teritorii n-ar avea dreptul să se realipească la Ungaria.

„Dacă Scoţia poate părăsi Regatul Unit, de ce nu i s-ar permite şi Cataloniei să părăsească Spania? Mai spre est, Tratatul de la Trianon a dat României şi Cehoslovaciei porţiuni ample din Ungaria, cu tot cu ungurii care trăiau acolo. De ce ungurii care trăiesc în aceste teritorii n-ar avea dreptul să se realipească Ungariei?”, a spus el, citat de businessinsider.com.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, miercuri, la Sfântu Gheorghe, răspunzând unei întrebări, că nu există niciun fel de asemănare între Scoţia şi Ţinutul Secuiesc, o asemenea comparaţie fiind o “greşeală uriaşă”. 

Întrebat despre comparaţia pe care pe care unii o fac între Scoţia şi Ţinutul Secuiesc, Kelemen a răspuns: “Nu există nicio asemănare între Ţinutul Secuiesc şi Scoţia. Din punctul meu de vedere, e o greşeală uriaşă să faci astfel de comparaţii, acolo e cu totul şi cu totul altă situaţie, iar dacă cineva face o astfel de comparaţie, înseamnă că nu a înţeles nimic sau vrea să creeze o diversiune”. Kelemen a adăugat că este “treaba” scoţienilor şi a britanicilor ce fac, pentru că într-o democraţie trebuie ascultate ambele părţi.

“Trebuie să fii pregătit să laşi libertatea de a spune fiecare ceea ce doreşte”, a spus Kelemen.

Totodată, acesta a adăugat că, în opinia sa, referendumul pentru independenţa Scoţiei nu va avea reuşită.[…]/ integral pe mediafax.ro

  • Adevarul/ Bogdan Diaconu:

George Friedman, fondatorul Stratfor: de ce ungurii din România n-ar avea acelaşi drept la autonomie ca scoţienii?

Efectele referendumului din Scoţia vor fi mondiale, în cazul în care alegătorii decid să iasă din Regatul Unit. „Mai spre est, Tratatul de la Trianon a dat României şi Cehoslovaciei porţiuni ample din Ungaria, cu tot cu ungurii care trăiau acolo. De ce ungurii care trăiesc în aceste teritorii n-ar avea dreptul să se realipească Ungariei?”, se întreabă George Friedman, fondatorul Stratfor.

Efectul de domino al unui eventual rezultat pro-independenţă la referendumul din Scoţia nu va putea fi stăpânit şi va depăşi categoric graniţele Europei, crede specialistul în geopolitică George Friedman, fondatorul agenţiei de analize şi informaţii Stratfor.

Textul publicat de Friedman:

Uniunea politică dintre Scoţia şi Anglia ar putea fi abolită după 300 de ani, iar implicaţiile sunt enorme şi, în mare parte, ignorate. Evident, acest referendum din Scoţia şi ipoteza independenţei acesteia ridică o serie de întrebări cu privire la modalitatea în care se poate produce un astfel de divorţ, dacă programul anticipat – ruperea totală până în 2016 – va fi adoptat, cum vor fi împărţite proprietăţile actualului stat britanic în Scoţia.

Apoi, urmează întrebările cu privire la politica externă a Scoţiei. Va rămâne în NATO? Va mai fi membră a Uniunii Europene? Va continua să folosească lira sterlină şi, dacă nu, cum îşi va alege o monedă proprie?

Sunt întrebări importante, însă alte chestiuni mai arzătoare vor apărea imediat după referendumul din Scoţia. Unul dintre principiile lumii postbelice este inviolabilitatea graniţelor Europei. Disputele teritoriale au stat la baza secolelor de războaie, aşa că frontierele Europei au fost îngheţate după al Doilea Război Mondial pentru a evita discuţiile. Asta poate că a lăsat unii oameni de o anumită naţionalitate de partea greşită a graniţei, însă acest fapt s-a acceptat din moment ce riscul de a deschide uşa redefinirii graniţelor a fost considerat mult mai ridicat decât orice disconfort rezultat de pe urma graniţelor cioplite în piatră.

Principiul a fost slăbit de la încheierea Războiului Rece. Cu toate acestea, chiar dacă dezintegrarea Uniunii Sovietice a creat state complet independente, acestea au fost recunoscute drept republici încă din vremea URSS.

Separarea Scoţiei de Anglia, în contrast, nu poate fi minimizată. Dacă acea uniune veche de secole poate fi revizuită, atunci orice poate fi revizuit. Motivul separatiştilor scoţieni este că sunt o naţiune separată, că fiecare naţiune are dreptul la propriul stat şi dreptul la autodeterminarea propriului destin şi că scoţienii nu mai vor să facă parte din această uniune. Dar, dacă ei au dreptul să stabilească asta, de ce alţi europeni n-ar avea acelaşi drept?

De exemplu, Spania modernă este un amalgam de regiuni. Una dintre acestea, regiunea catalană – care include Barcelona – adăposteşte o mişcare separatistă puternică. Dacă Scoţia poate părăsi Regatul Unit, de ce nu i s-ar permite şi Cataloniei să părăsească Spania? Mai spre est, Tratatul de la Trianon a dat României şi Cehoslovaciei porţiuni ample din Ungaria, cu tot cu ungurii care trăiau acolo. De ce ungurii care trăiesc în aceste teritorii n-ar avea dreptul să se realipească Ungariei? Între timp, dacă belgienii vorbitori de franceză şi belgienii vorbitori de olandeză vor să-şi separe destinele şi să se întoarcă la cele două regiuni şi respectivele ţări de origine, de ce nu li s-ar permite asta? Şi de ce estului Ucrainei nu i s-ar permite secesiunea şi unirea cu Rusia?

Ridicând mizele, această problemă depăşeşte cu mult graniţele Europei. Există numeroase mişcări separatiste în India, China, Africa şi aşa mai departe. Dacă Scoţia are dreptul de a părăsi naţiunea-stat din care face parte pentru a forma o ţară nouă, bazată strict pe criterii etnice, de ce n-ar putea orcine să urmeze acest traseu? Şi, dacă oricine o poate face, dar este blocat de statul din care doreşte să iasă, este legitimă recurgerea la violenţă în vederea obţinerii independenţei?

Chestiunea scoţiană – ipoteza că scoţienii sunt o naţiune diferită şi că toate naţiunile au dreptul la autodeterminare – nu poate avea asteriscuri. A avea acest scenariu în inima Europei de Vest ar stabili un precedent clar, care s-ar extinde geografic şi conceptual. Ar legitima mişcări similare la nivel mondial şi ar forţa reconsiderarea ideii de naţiune şi ce reprezintă aceasta. În final, o naţiune ar fi ceea ce spune majoritatea că este.

Este îndoielnic că precedentul scoţian ar putea fi ţinut în interiorul graniţelor Europei. Şi este greu de imaginat că acest precedent n-ar duce la conflicte în alte părţi, nu în Insulele Britanice, ci undeva unde statul existent ar fi mai puţin doritor să acorde dreptul la autodeterminare unei mişcări separatiste.

Bineînţeles, separatiştii din Scoţia ar putea foarte bine să piardă, sentimentele s-ar putea schimba în timpul negocierilor post-electorale şi aşa mai departe. Dar dacă Anglia şi Scoţia divorţează, dreptul la separare va deveni o parte integrantă a practicii internaţionale – şi va aţâţa alte mişcări.

Un răspuns pentru Friedman: nu există dreptul hoţului (Ungaria) de a cere înapoi ceea ce a furat

A spune, cum face Friedman (AICI), că Ungaria are vreun drept asupra teritoriilor dobândite prin jaf (lucruri despre care noi, victimele, nu vorbim dintr-o bunătate rău înţeleasă) este ca şi cum le-ai da dreptul hoţilor să reclame bunurile pe care le-au furat şi pe care proprietarii de drept şi le-au recăpătat cu greu. Chiar aşa, de ce nu ar avea dreptul toţi hoţii din lume, fie ei persoane fizice sau actori statali/instituţionali, după ce şi-au pierdut jecmăneala, să ceară restituirea lucrurilor, bunurilor sau teritoriilor furate şi pe care le-au pierdut în favoarea celor care le deţineau de drept. Unde mai sunt drepturile hoţilor?

Ungaria are tot dreptul la teritoriile pe care le-a luat cu forţa, dacă mergem pe această argumentaţie. Să restabilim adevărul: Trianonul este punctul de cotitură în care foştii proprietari au primit, după ce au plătit preţ de sânge, dreptul ca ţara pe care o locuiau cu mult dinainte de apariţia hunilor să fie recunoscută ca fiind a lor.
Nu, nu le vom da politicienilor maghiari hoţi şi Ungariei jefuitoare şi ucigaşe de români ceea ce am redobândit cu sacrificiu pentru că era al nostru şi aşa va şi rămâne!

Aşa încât orice legătură s-ar face între Transilvania României şi Scoţia, Catalunia sau mai ştiu eu ce provincie este şi neavenită, şi profund eronată. Scoţienii sunt cei care au luptat secole de-a rândul pentru independenţa faţă de coroana britanică, aşa încât situaţia lor seamănă mai mult cu cea a românilor subjugaţi de coroana Ungariei. Maghiarii nu au cum să se dea victime în acest proces, pentru că în România din partea transilvană românii, locuitorii de drept, erau o ”minoritate” tolerată, deşi erau majoritari şi mai vechi decât existenţa însăşi a triburilor hunice.

Iată de ce UDMR joacă periculos atunci când vine cu autonomii teritoriale în acestă epocă de confuzie şi separatism. Dar ştie bine ce face şi pe ce se bazează. Numai statul român doarme în papuci, iar UDMR este ţinut la guvernare în ciuda războiului pe care l-a declarat României. Este important de aceea să spunem răspicat: în toată această poveste, autonomiştii maghiari şi susţinătorii lor de la Budapesta nu sunt victimele, ci călăii! Nu sunt proprietarii, cum se lăuda Marko Bela, ci tâlharii. Şi nu, nu le vom da politicienilor maghiari hoţi şi Ungariei jefuitoare şi ucigaşe de români ceea ce am redobândit cu sacrificiu pentru că era al nostru şi aşa va şi rămâne!

Cel mai important think-tank american la categoria instituţiilor de acest tip cu un buget de sub 5 milioane de USD, cotat totodată al doilea din lume, Foreign Policy Research Institute (FPRI – Institutul de Cercetări pe probleme de Politica Externă), a consacrat luna aceasta Ungariei lui Viktor Orban o analiză vastă, de 18 pagini, cu 153 de note de subsol. Numeroase dintre aceste note sunt citate, fapte şi date folosite de prestigiosului institut cu trimitere la articolul-manifest al tânărului politician Bogdan Diaconu, fondatorul Partidului România UnităNe-am săturat de Ungaria, apărut în luna iulie în cotidianul Adevărul, şi care întruneşte în prezent circa 65.000 de aprecieri ale abonaţilor reţelei de socializare internaţionale Facebook.

Analiza institutului de cercetări şi studii geopolitice se intitulează “Ungaria: merge în direcţia greşită?“, cu subtitlul lipsit de vreo nuanţă dubitativă (disponibil în versiunea PDF) “Ungaria “iliberală” a lui Viktor Orban priveşte spre Răsărit“. Autorul acesteia este profesorul John R. Haines, un cadru executiv al organizaţiei ştiinţifice, specializat în intelligence, Rusia şi mişcările separatiste din proximitatea ei şi, de asemenea, co-fondator al unei companii private axate pe dezvoltarea tehnologiilor contrateroriste şi de detectare a materialelor nucleare.

Analiza concisă şi chiar incisivă a forului american este cât se poate de “la zi” şi demonstrează atenţia pe care o acordă instituţiile speciale de peste ocean tendinţelor extremiste şi mişcărilor geopolitice, geoeconomice si geostrategice ale Ungariei, exprimate din ce în mai vocal şi deschis, de apropiere faţă de Rusia, acţiuni previzionate de altfel de Departamentul Externe al ziarului Ziua încă din urmă cu peste un deceniu.

Spre exemplu, profesorul Haines ne arată că referirea din subtitlul analizei la termenul “iliberal” îi aparţine prim ministrului ungar Viktor Orban şi este extras din discursul acestuia din 26 iulie 2014 de la Băile Tuşand, în care acesta a afirmat: “Noul stat pe care îl clădim este unul iliberal, un stat non liberal. Nu contestă valorile fundamentale de liberalism, libertatea, etc. Dar nu face din această ideologie elementul central al organizării statale, în schimb aplică o abordare particulară, specifică, naţională.” Mă întreb, desigur, câţi politicieni români sau/si factori de decizie au audiat sau citit ce a anunţat că vrea să facă Orban cu Ungaria pe teritoriul României? Probabil doar Bogdan Diaconu, la capitolul politicieni, din moment ce el este singurul care a observat povestea cu “iliberalismul” din capul lui Viktor Orban – chiar în articolul-manifest – şi s-a ridicat afirmând răspicat: “AJUNGE!”

“Legea statutului maghiarilor – o ameninţare la adresa securităţii statelor vecine”

După ce în prima parte a studiului sunt tratate relaţiile economice ale Ungariei cu Rusia, în capitolul cu titlul “Ungaria Mare“, specialistul american subliniază că retorica politică a “Magnei Hungaria” (Nagy Magyarország), respectiv “Ungariei Mare”, a experimentat o renaştere după căderea Republicii Populare Ungare în 1989, la fel ca şi contestarea Tratatului de la Trianon. Fidesz-ului lui Viktor Orban a îmbrăţişat retorica prin “copilul” formaţiunii, “Legea statutului” maghiarilor din afara graniţelor (cu excepţia Austriei), adoptată în 2001, şi care “a reprezentat încă de la început o ameninţare la adresa securităţii statelor vecine, pe teritoriul cărora trăiesc maghiari în număr mai mare.

Conform vice-premierului Zsolt Semjen, circa 610,000 etnici maghiari din statele din jurul Ungariei au solicitat cetăţenie ungară în ultimii trei ani şi jumătate, se arată în analiza americană, observându-se reacţia de “auto-apărare” a Slovaciei, care si-a schimbat imediat Legea cetăţeniei, revocând cetăţenia slovacă oricui solicită şi dobândeşte a altă cetăţenie

Haines reamarcă în continuare afrontul aceluiaşi vice-premier care a declarat nu mai departe de sfârşitul lunii august a.c. că Guvernul ungar “sprijină total… toate conceptele de autonomie create de comunităţile [maghiare] pentru supravieţuirea lor”. Analiza trece apoi in revistă toate mişcările făcute de Orban în zonele locuite de maghiari, de la Transilvania la Transcarpatia, în Ucraina, asupra căreia se apleacă în mod deosebit, evidenţiind şi declaraţiile organizaţiile para-militare maghiare active in această zonă.

Capitolul “Para-istorie în stil unguresc”, care tratează revizionismul maghiar, se deschide sub formă de motto cu un citat despre istorie şi mit al sociologului si filosoful francez Jean Baudrillard urmat de o fraza categorică a lui Bogdan Diaconu din manifestul amintit: “Ne-am săturat de Ungaria şi de complexele ei furibunde de mare fost imperiu imaginar.”

Şovinismul guvernamental şi subminarea relaţiilor între state la Referendumul de suspendare a lui Băsescu

Dupa un excurs prin lumea miturilor originilor populaţiei vecine maghiare, profesorul american observă că sentimentele şoviniste si autonomiste ale unor grupări extremiste de tip neo-nazist, între care aminteste partidul Jobbik, se relectă şi la nivel guvernamental, după cum observă chiar OSCE. Şi aici expertul Institutului SUA oferă un citat mai larg dintr-o poziţie oficială a OSCE cu referire la România, care, cred, ar putea să facă valurile de rigoare în politica publică românească cât şi în cea de stat:

Prim-ministrul maghiar Viktor Orban, de exemplu, a sfătuit cetățenii de etnie maghiară din România cu privire la participarea la un referendum recent din această țară, în timp ce membri ai Parlamentului ungar au convocat reuniunea unui comitet de “coeziune națională” în ţara vecină Slovacia. Deşi non-violente, aceste acțiuni sunt nu mai puţin provocatoare și subminează pe dedesubt relațiile de prietenie şi bună vecinătate dintre state. Mai mult decât atât, această focalizare asupra etnicilor maghiari din statele vecine contrastează cu propriul răspuns călduț dat de guvernului ungar anti-semitismului, precum și amenințările și violența împotriva romilor în Ungaria. Pentru a-l cita pe Înaltul Comisar [al OSCE]: ‘Ca un principiu călăuzitor, statele nu ar trebui să fie mai interesate în minoritățile care locuiesc în statele vecine mai mult decât în cele care locuiesc în interiorul propriilor granițe.‘” . Foarte interesant, nu? Este vorba, aţi înţeles, de sfaturile lui Viktor Orban oferite maghiarilor din România în favoarea lui Traian Băsescu, în sensul boicotării Referendumului din iulie 2012. O acţiune care, afirmă OSCE, a subminat relațiile de prietenie şi bună vecinătate dintre România şi Ungaria. Documentul original poate fi găsit aici: http://osce.usmission.gov/oct_2_12_ws13.html.

“Ne-am săturat de Ungaria”

“Înaltul Comisar poate avea dreptate în principiu – scrie profesorul Haines –  dar în practică alte sentimente prevalează. Cazul la care ne referim este o cerere făcută în numele a 1,5 milioane de “maghiari ai diasporei” din Transilvania, cum că “a venit timpul pentru autonomia maghiară.” Potrivit unei declarații de la sfârșitul lunii iulie 2014 făcute de László Tőkés, capul unei organizații civice care reprezinta etnicii maghiari din România, “numai independență națională completă poate aduce renașterea comunității maghiare”, o declarație cu atât mai ieşită din comun cu cât euro-parlamentarul Tőkés este fostul vice-preşedinte al Parlamentului European. Alte voci din România diferă total de Tőkés: într-un editorial vituperant publicat în ziarul românesc Adevărul sub titlul “Ne-am săturat de Ungaria”, parlamentarul român Bogdan Diaconu acuză Ungaria de iredentism făţis, că “urmează doctrina Kremlinului” și caută “să refacă teritoriul monarhiei Austro – Ungare.” Diaconu a scris: Ne-am săturat de Ungaria şi de premierul ei reales Viktor Orbán, salvatorul naţiunii maghiare, care de la primul discurs în Parlament şi-a afirmat „dreptul” de a controla teritorii din ţările învecinate şi de a da ordine altor naţiuni.“

Şi continuă:

“Ne-am săturat de Ungaria care se agită fără oprire ca UE să se ocupe de minoritatea maghiară, Consiliul Europei să se ocupe de minoritatea maghiară, Consiliul European să se ocupe de minoritatea maghiară, Comisia Europeană să se ocupe de minoritatea maghiară, Parlamentul European să se ocupe de minoritatea maghiară, SUA să se ocupe de minoritatea maghiară, Rusia să se ocupe de minoritatea maghiară, Guvernul României să se ocupe de minoritatea maghiară, Guvernul Ucrainei să se ocupe de minoritatea maghiară, Guvernul Slovaciei să se ocupe de minoritatea maghiară, Guvernul Serbiei să se ocupe de minoritatea maghiară, Turcia să se ocupe de minoritatea maghiară (Vona Gabor a vizitat şi Turcia unde le-a vorbit „fraţilor şi surorilor” poporului maghiar, care, întâmplător, a fost ocupat de Imperiul Otoman, dar istoria se rescrie), Dalai Lama să se ocupe de minoritatea maghiară (Tőkés a vrut să-l aducă în Transilvania să-i arate minoritatea maghiară care suferă la fel ca poporul tibetan)…  Universul întreg trebuie să se ocupe de minoritatea maghiară şi de problemele ei închipuite…

După acest citat larg din Bogdan Diaconu, John Haines prospectează într-un nou capitol originile genetice ale actualilor unguri aducând în atenţia cititorilor de specialitate studiile prin care se demonstrează că omuleţii roş-verzi care populează azi Ungaria nu sunt… maghiari.

Dughin, provocările euroasianismul si culcuşul maghiar

Poate şi mai interesant este următorul capitol în care sunt luate la puricat teoriile sociologului Aleksandr Dughin, supranumit “Rasputinul lui Putin”, şi care, prin specularea teoriilor geopoliticianului Halford Mackinder (1861-1947) privind vatra/heartland-ul Europei a dat naştere curentului “euroasiatic”. Curent care îşi găseşte în “Noua Ungarie” un culcuş calduţ, potrivit direcţiilor imprimate statului vecin de Viktor Orban şi partenerul său de extremism, Gabor Vona, capul Jobbik, care este citat cu un fragment dintr-un interviu acordat jurnalului rus de geopolitica “eurasiatică”. Concluzia interviului este relevantă. Vona dixit: “Dacă cineva caută identitatea maghiară va găsi acolo rădăcinile eurasiatice ale naţiunii”.

John Haines arată că direcţiile acestei noi ideologii a Rusiei în care se integrează Gabor Vona au fost trasate de însuşi Vladimir Putin într-un articol cu iz leninist (aprecierea mea) din Izvestia, publicat în octombrie 2011 şi reprodus pe pagina Misiunii Permanente a Federaţiei Rusiei la UE  în care Putin propune Uniunea Eurasiatică.

Luna viitoare – ne informează analistul american –  Jobbik va participa la “Forumul Național Rus” din Sankt-Petersburg”. organizat de o falangă de informaţii a partidului Rodina (Mama Rusiei) condus de vice-premierul rus Dimitri Rogozin. Misiunea declarată a Forumului este “de a stabili o mișcare care unește forțele orientate național în Europa și de a stabili o platformă permanentă de discuții și de luare a deciziilor cu privire la aspectele legate de interacțiunea dintre forțele naționale conservatoare. Obiectivul reuniunii este “formarea unui noi doctrine unite naționale unite pentru Rusia și Europa” și un subiect principal al Forumului va fi “unitate culturală ca factor fundamental în formarea spațiului național.

Marele risc – Calul Troian atacă România pe tabla de şah a UE şi NATO

Capitolul final al studiului tratează riscurile previzibile în contextul în care Orban, “un politician abil”, va folosi în continuare banii Uniunii Europene dar în acelaşi timp va arată SUA şi NATO pisica numită Moscova.

“Ungaria pare, pentru moment cel puțin, ferm ancorat în Uniunea Europeană și NATO – scrie analistul american -; cu toate acestea, ar fi extrem de prostesc să ignore forțele care exercită presiuni politice și economice asupra ţării. În același timp, Ungaria trebuie să țină seama de frustrarea resimţită în alte capitale europene și în special ale statelor vecine, la care Bogdan Diaconu a dat glas:

“Ne-am săturat de Ungaria care vrea mereu mai mult, drepturi speciale, tratament preferenţial, control asupra comunităţilor maghiare din afara ţării, dar mai ales asupra averii ţărilor unde se află acestea, care vrea limba maghiară şi stat în stat peste tot, în numele rasei superioare pe care o reprezintă.”

Concluzia studiului reputatei instituţii americane de analiză şi predicţie priveşte direct România:

Marele risc este că prin confluența lor, aceşti factori –  presiuni economice interne, frustrărea din afara Ungaria cu “Sirenele iredentismul atavic”, cea din interiorul formaţiunii de guvernământ Fidesz – Alianta Civica Ungară ( să nu mai vorbim Jobbik ), conflictul continuu în Ucraina și apeluri pentru Autonomia Transcarpatiei – vor fi exploatati de către Rusia, cu intenția de instigare la discordie intra-NATO , în special în cadrul Grupului de la Visegrad (“scutul NATO împotriva Rusiei”) și între Ungaria și România. Luați în considerare în concluzie următorul citat dintr-o evaluare recentă a riscului prezentat de Eurasianism rus:

‘În funcție de evoluția balanței de putere dintre Rusia și UE, nu ar trebui să fie exclusă posibilitatea unor astfel de actori politici care să funcționeaze drepi “cai troieni” în slujba intereselor politicii externe ruseşti. Perspectivele Eurasianismului de a extinde această strategie asupra unor actori politici din interiorul UE rămân de văzut în viitorul apropiat. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că… pentru “caii troieni” pro-eurasiatici din Europa Centrală și de Est, Eurasianismul pare a se baza pe transformarea sistemică, sau pe o schimbare radicală în agenda de politică externă, ​​care ar aduce statele în cauză în sfera de influență a RusieiÎn cazul Ungariei, starea de fricţiune dintre Budapesta și Bruxelles… a fost o forță motrice în spatele reajustării politicii externe a acestui stat față de Moscova‘.”

Cu acest citat care ne relevă un viitor spectru geopolitic destul de gri, extras din studiul lui Vassilis Petsinis “Eurasianism and the Far Right in Central Europe and South East Europe.” Central and East European Review. 8 (2014), se încheie analiza Foreign Policy Research Institute semnată de John R. Haines. […]/ integral pe ziaristionline.ro

***


LASZLO TOKES – AGENT MAGHIAR si TRADATOR DE TARA de medialert

Laszlo Tokes, agent al serviciilor secrete maghiare, era un trădător de ţară, nu un spion, şi nu făcea muncă voluntară, fiind astfel plătit pentru ceea ce făcea. 
Dezvăluirile despre Tokes au fost făcute de Filip Teodorescu, ofiţer de contraspionaj, luni, la emisiunea Sinteza zilei, Antena 3.

“Nu făcea o muncă voluntară, era plătit. (…) Era în poziţia de trădător de ţară, nu spion (Laszlo Tokes – n.r.), pentru că spioni sunt străinii”, a explicat luni, la Antena 3, Filip Teodorescu, fost locţiitor al şefului Direcţiei Contraspionaj din Departamentul Securităţii Statului.
Fostul ofiţer de contraspionaj a mai spus şi că Laszlo Tokes era pastor, la fel ca şi cei din familia lui, şi acesta ar fi fost unul dintre criteriile pe baza cărora a fost ales ca agent al serviciilor secrete ungare.

De asemenea, Filipescu a mai precizat şi că Ceauşescu a fost informat despre acest lucru. Printre alţi trădători de ţară, Filip Teodorescu l-a mai menţionat şi pe Mircea Răceanu.

Filip Teoodorescu: Cei care l-au decorat pe Tokes să dea o explicaţie românilor
“Cei care l-au decorat pe Laszlo Tokes să dea o explicaţie românilor. Cred că aşa este corect. Ce motive au fost ca să acorde o asemenea înaltă distincţie românească naţională unui trădător de ţară (…)?
 
Trădare înseamnă un cetăţean român care se pune în slujba unei puteri străine”, a spus Filip Teodorescu, fost şef al Contraspionajului, despre agentul Tokes.

Ministerul rus de Externe, Serghei Lavrov, consideră iresponsabile şi inacceptabile declaraţiile premierului Victor Ponta privind eventualitatea unirii Republicii Moldova cu România, cerând o reacţie din partea Uniunii Europene, conform unui comunicat oficial citat de site-ul agenţiei Itar-Tass.

„Rusia este preocupată de afirmaţiile premierului Victor Ponta privind viitorul Republicii Moldova, făcute la o întâlnire cu activişti ai Partidului Social-Democrat, la Alba Iulia“, anunţă Ministerul rus de Externe, citat de Mediafax. „După cum reiese din apelurile clare făcute de candidatul în scrutinul prezidenţial din Romania în sensul realizării «celei de-a doua mari uniri» până în 2018, unele cercuri politice de la Bucureşti continuă să elaboreze planuri de anexare a unui stat vecin suveran. Rusia consideră iresponsabile şi inacceptabile declaraţii de acest fel făcute din afară, în contextul campaniei electorale din Republica Moldova“, mai precizează diplomaţia de la Moscova.

În comunicat se mai menţionează că se aşteaptă reacţii din partea autorităţilor de la Chişinău, precum şi de la Bruxelles.

Premierul Victor Ponta a declarat, pe 12 septembrie, în discursul rostit în cadrul Congresului PSD, reunit la Alba Iulia, că angajamentul său şi apelul adresat românilor este acela de a face împreună, pentru a doua oară, marea unire a României.  „Vreau să ne asumăm cu toţii un angajament: în 1918, aici, la Alba Iulia, după ce sute de mii români şi-au dat viaţa în primul Război Mondial, am obţinut cel mai important obiectiv naţional: Marea Unire. Vreau şi vă rog să fiţi alături de mine pentru ca, la o sută de ani, să fim acea ţară mândră, puternică, respectată, pe care strămoşii noştri aflaţi aici în urmă cu 96 de ani şi-au dorit-o. Acesta e angajamentul meu, acesta e apelul meu către toţi românii, să facem împreună a doua oară Marea Unire a României“, a afirmat Victor Ponta.

Visul României este să aibă propria sa zonă de influență, aceasta din urmă fiind Republica Moldova. De această părere este șeful Comisiei pentru afaceri externe din cadrul Dumei de Stat, Aleksei Pușkov, exprimată pe contul său Twitter, transmite UNIMEDIA.

„Prim-ministru român a declarat că va uni Republica Moldova cu România în 2018. Acesta este secretul atacurilor României împotriva Rusiei – un vis să aibă propria sa zonă de influență”, a scris Alexei Pușkov. […]

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, aflat în opoziție, îşi exprimă “profunda indignare în legătură cu declaraţiile prim-ministrului României, Victor Ponta, cu privire la „cea de-a două mare unire a României”, care, chipurile, urmează a fi realizată către anul 2018”, potrivit unui comunicat transmis de formațiune presei de peste Prut.

În opinia socialiștilor moldoveni, “o astfel de declaraţie reprezintă un nou atentat nevoalat al autorităţilor de peste Prut la suveranitatea Statului Moldovenesc şi identitatea poporului moldovenesc”.

“Domnul Ponta şi-a dat jos masca de „politician român moderat”. Deşi mai devreme mai mulţi reprezentanţi ai mass-media moldoveneşti încercau să-l contrapună “şoimului unionist” Traian Băsescu. Declaraţiile lui Ponta sînt o reconfirmare a faptului că toţi politcienii români au un scop comun – nimicirea şi anexarea Moldovei. Unionismul brutal a devenit demult o ideologie oficială a statului românesc”, se mai afirmă în comunicatul socialiștilor, publicat de site-ul UNIMEDIA.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova se declară totodată indignat de lipsa de reacţie din partea conducerii de vîrf a Moldovei şi a corpului diplomatic.

“Toate aceste lucruri îşi au o explicaţie simplă – toţi reprezentanţii actualei guvernări a Moldovei împărtăşesc aceleaşi idei ca şi domnii Băsescu şi Ponta, deghizîndu-le sub lozinca de „curs european al Moldovei”. Anume de aceea guvernarea moldovenească perfidă, care a păşit pe calea trădării naţionale, a ignorat marcarea aniversării a 655-a de la formarea Statului Moldovenesc, resping identitatea moldovenească, interzic predarea limbii şi istoriei moldoveneşti”, acuză aceștia.

Socialiștii moldoveni cer să fie trimisă o notă de prostest la București.

“A venit timpul să se pună capăt acestei politici. Cerem autorităţilor oficiale ale Moldovei să trimită o notă oficială de protest conducerii româneşti, iar Bucureştiul trebuie să prezinte în mod public scuze pentru declaraţiile făcute. Partidele care promovează ideea unionismului pe teritoriul Moldovei trebuie să fie interzise, iar acţiunile lor să fie investigate penal. (…) Moldova este un stat independent, cu o istorie de 655 de ani. Lupta pentru independenţa Moldovei încă nu a luat sfîrşit. Moldova este un stat mic pe harta lumii. Totuşi, oricine va atenta la independenţa sa, îşi va suci gîtul”, mai afirmă aceștia. […]

*

*

 


Categorii

1. DIVERSE, Basarabia, Destramare teritoriala? (Regionalizare, autonomie), George Friedman/ Stratfor, Razboiul impotriva Romaniei, Rusia, SUA versus Rusia, Ungaria, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE), Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

12 Commentarii la “update: REFERENDUM ESUAT pentru SCOTIA INDEPENDENTA, dar nu fara urmari/ Contagiunea SECESIUNILOR, calul troian-unguresc al Rusiei si chestiunea TRANSILVANA/ Reactie AGRESIV-DISPROPORTIONATA a Rusiei fata de declaratiile electoral-unioniste ale premierului PONTA

  1. Daca Irlanda de Nord ar fi cerut separarea ar fi fost altceva. Acolo, de-a lungul timpului, au fost adusi foarte multi soldati britanici, din Anglia pt a mentine pacea. Pana cand provincia a fost pacificata si problema teoretic nu se mai pune.

    In al 2 lea razboi mondial, germanii s-au implicat incercand sa provoace revolte impotriva Londrei.

    Zeci de ani, ramura armata a IRA a dus un raboi terorist pe fata impotriva Regatului Unit – atentate cu bombe soldate cu morti si raniti.

    Este foarte suspect ca aripa politica IRA tace. Tocmai ei care ar fi trebuit sa iasa primii in strada.

    Secesiunea Scotiei pare o poveste: cum s-au separat prin referendum, se vor si reuni tot prin referendum, pt ca in ultimii 50 de ani problema nu s-a pus:
    dupa ced se vor fi provocat probleme prin Europa.

  2. Daca miza cu bataie lunga a secesiunii este dezmembrarea Rusiei si a Chinei (dupa model URSS) – in China se vorbesc 20 de limbi oficialer fara a mai vorbi de dialecte – atunci vor fi probleme mari.
    Nimeni nu prea vorbeste de popoarele care formeza China si India…

    Evident nu se pune problema secesiunii Quebecului francofon… Acolo e alta lume.

  3. http://www.romanialibera.ro/actualitate/international/presedintele-rus-vladimir-putin-ar-fi-amenintat-ca-poate-trimite-trupe-la-bucuresti–riga–vilnius–tallinn-si-varsovia–presa–350307

    Interesanta declaratia dlui Putin

    Cat priveste referendumul din Scotia, daca strategia “elitelor” de al realiza o noua ordine mondiala si control absolut are ca baza nationalismul, atunci eu zic ca sansele ca Scotia sa fie independenta sunt foarte mari, chiar 100%.
    Se pregateste terenul pt. ceva mult mai amplu. Dar cred ca evenimente majore, poate chiar razboi dupa 2015. Acum se ascut armele. Dar se ascut bine de tot!

    Cat priveste chestia cu nationalismul, vad ca si dl.Putin aplica aceiasi strategie.
    Curat-murdar, coane Fanica!

  4. Deh, Putin poate să trimită trupele în două zile la Bucureşti; întrebarea este, cum vor ajunge aici!? Parcă am citit de planul strategic al ruşilor avut încă înainte de a prelua Crimeea şi demontat cu argumente pertinente de Cristian Negrea.

  5. Cu razboiu’ ca si cu bataia, pana nu se intampla..nu stii cine duce si cine nu. Doar daca te precede reputatia. Si la fel e si in relatiile internationale. Daca ai castigat prestigiul nu mai esti nevoit sa recurgi la forta. Iti impui punctul de vedere fara a apela la alte mijloace. Daca cineva insa incepe sa conteste prestigiul, atunci, mai devreme sau mai tarziu, se ajunge la conflict. Si acum Rusia contesta prestigiul SUA. Ori invers.

    Un al treilea termen pe lângă putere şi bogăţie care ne ajută să înţelegem greutatea unei definiţii definitive este acela de prestigiu– care nu trebuie confundat cu puterea, deşi de multe ori în istorie merg mână în mână. Un rol al acestuia este acela de a ajuta la economisirea forţei sau, ca atribut al status-quo-ului de a păstra o anume ordine internaţională (un stat nu va deveni contestatar dacă ştie că o acţiune militară/agresivă împotriva altui stat s-ar solda în costuri ireparabile pentru iniţiator

    Despre teoria stabilitatii hegemonice:
    “Conform acestei teorii, sistemul internaţional are nevoie de un hegemon care trebuie să garanteze un anumit tip de ordine. Lumea postbelică bazată pe economie de piaţă a găsit acest hegemon în Statele Unite ale Americii iar înaintea lor, în secolul XIX în Imperiul Britanic. Relaţia dintre hegemon şi sistemul internaţional poate fi caracterizată drept dialectică¸deşi Gilpin însuşi nu foloseşte acest cuvânt. Pentru ca un stat/actor sistemic să îşi păstreze hegemonia nu poate recurge numai la forţă şi acţiuni punitive ci trebuie să ofere o serie de bunuri publice (securitate, norme, idei, tehnologie, bani, ajutor financiar membrilor aflaţi în nevoie şamd). Dar tocmai precondiţia menţinerii hegemoniei conduce la crearea altor centre de putere, la nivel regional sau sistemic- acestea din urmă apărând ca challengeri ai hegemonului. Fenomenul se produce tocmai prin dispersia capacităţilor dinspre hegemon (sau dinspre centrul sistemului) spre periferiile sale.”

    http://www.cseea.ro/publicatii/view/brief-analysis/robert-gilpin-sau-realismul-intre-sincretism-351i-sintez259-i

  6. >Printre alţi trădători de ţară, Filip Teodorescu l-a mai menţionat şi pe
    >Mircea Răceanu.

    Asemenea lui Patapievici sau Tismaneanu, spionul dovetit Mircea Raceanu nu era nici roman nici botezat.
    Ceausescu nu a avut curajul sa-l condamne la moarte – la fel cum a fost si cu Brucan sau generalul Militaru. Cand a aflat de acivitatile lui Raceanu, a refuzat sa creada, iar apoi a cerut dovezi. A primit dovezi prin intermediul unui aparat foto montat in tavan parca. Apoi i-a fost frica sa-l condamne din cauza implicatiilor internationale, intr-un context foarte tensionat.

    Mircea Raceanu a fost eliberat in dec 1989 si a plecat imediat din tara.

    Nu cred ca este folosit corect cuvantul tradator, pt un om care doar in acte era cetatean roman, dar care toata viata a fost fidel unui alt popor, altul decat cel romanesc… Mai curand spion.

  7. In Scotia se pare ca a invins bunul-simt (cel putin deocamdata).

  8. Era si timpul.

  9. Pingback: Kelemen Hunor recunoaste: PROIECTUL AUTONOMIEI TINUTULUI SECUIESC E NECONSTITUTIONAL. Cum mascheaza liderul UDMR un proiect EXPLOZIV la adresa statului roman sub pretextul “DEZBATERII”/ Autonomia pune in pericol si RESURSELE de GAZ ale Romanie
  10. Pingback: Parlamentul TURCIEI a votat pentru INTERVENTII MILITARE in SIRIA si IRAK/ George Friedman la CHISINAU. Raspunsuri ambigue despre REVIZIONISMUL MAGHIAR ale sefului Stratfor/ Arsenalul NUCLEAR al RUSIEI l-a depasit pe cel al SUA - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare