Secularistii si neoprotestantii contesta LEGALITATEA BOTEZULUI ORTODOX, CONFORM NOULUI COD CIVIL

9-09-2011 2 minute Sublinieri

Am primit pe mail o intrebare referitoare la articolul unui “filosof” provincial, mare profesor universitar la o universitate … particulara, in care se pretinde nici mai mult, nici mai putin decat ca botezul ortodox ar contraveni, mai nou, legii civile:

Biserica şi Legea intră de foarte multe ori în contradicţie. De obicei, contradicţia este tolerată, relaxată, minimalizată.

Iată însă un exemplu în care Legea şi practicile bisericii intră într-o contradicţie flagrantă. Mă refer la articolul 491 din Codul Civil privitor la religia copilului: „ (1) Părinţii îndrumă copilul, potrivit propriilor convingeri, în alegerea unei religii, în condiţiile legii, ţinând seama de opinia, vârsta şi de gradul de maturitate ale acestuia, fără a-l putea obliga să adere la o anumită religie sau la un anumit cult religios. (2) Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul să-şi aleagă liber confesiunea religioasă.”

Biserica Ortodoxă îşi numără oiţele ţinând cont exclusiv de actul unilateral prin care părinţii „îl aderă” pe copil la respectiva religie. Infantul supus operaţiei botezului e atât de mic încât nici nu ştie pe ce lume se află. Cu toate astea, biserica îl consideră apt să primească o religie. În urma unei băiţe reci în biserică, copilul devine pe viaţă ortodox.

Se va spune că e liber să îşi schimbe religia. Nu, ar trebui să fie liber să îşi aleagă religia, nu să şi-o schimbe. A schimba şi a alege sunt două verbe şi două acte cu totul diferite. (…)

Restul argumentatiei nu intereseaza, fiind aceeasi “ciorba reincalzita” a cliseelor specifice fanaticilor ateisti sau anti-crestini si anti-clericali despre botezul ortodox. Intereseaza insa interpretarea data articolului din Codul Civil MODIFICAT. Intr-adevar, o prima problema este faptul ca articolul 491, despre religia copilului, citat mai sus, face parte din modificarile recente aduse Codului Civil, adoptat in aceasta forma, prin asumare de raspundere, de guvernul Boc. Noul Cod Civil va intra in vigoare pe 1 octombrie 2011.

Cum se raporta vechiul Cod Civil la problema religiei copilului? Intr-o maniera foarte diferita:

Ar t . 508 – (1) Părinţii hotărăsc credinţa religioasă a copilului.
(2) Credinţa religioasă a copilului care a împlinit 14 ani nu poate fi schimbată fără consimţământul acestuia.
(3) Copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să-şi aleagă singur credinţa religioasă.

Diferenta este notabila: de la “parintii hotarasc credinta religioasa” la “parintii indruma” este un pas care a fost facut fara sa auzim vreo reactie din partea Bisericii (Departamentul Juridic doarme? Sau sunt chiar toti de la Patriarhie prea ocupati cu Catedrala?). De fapt, este o legislatie care introduce deja, insidios, statul in treburile familiale, cel putin in ceea ce priveste raportul parinti-copil-religie, caci, in primul rand, este o conceptie anti-familie la mijloc. Statul determina pana unde poate merge familia in educatia religioasa a copiilor, inlaturand prevederea care afirma  clar, explicit, dreptul parintilor de a-si initia copilul in propria lor religie.

Totusi, cu toata diferenta si cu toata conceptia periculoasa anti-familie a acestui articol din noul Cod Civil, interpretarea data de filosoful nostru anti-ortodoxie este trasa de par. De ce? Pentru ca noul articol nu explica ce inseamna “indrumarea copilului” in alegerea religiei. Se limiteaza indrumarea doar la indicatii si sfaturi? Cuprinde ea si participarea la ritualurile religiei? Asta nu este specificat si stim, fara sa fim specialisti, ca ceea ce nu interzice legea este permis. Asadar, doar din acest articol nu se poate pretinde, daca avem o minima logica, botezul ortodox.

Dar mai este un motiv dat chiar de noul Cod Civil, in mod indirect. Anume, la Capitolul Adoptiei, art. 452, se specifica:

Adoptia este supusa cumulativ urmatoarelor principii:
a) interesul superior al copilului;
b) necesitatea de a asigura cresterea si educarea copilului intr-un mediu familial;
c) continuitatea cresterii si educarii copilului, tinandu-se seama de originea sa etnica, lingvistica, religioasa si culturala;
d) celeritatea in indeplinirea oricaror acte referitoare la procedura adoptiei.

Evident ca nu se specifica vreo limita de varsta, prevederea fata de copii adoptati e valabila si daca avem un prunc si daca este vorba de un adolescent. Or acest principiu al continuitatii si al originii religioase tine de vechea mentalitate a Codului Civil, anume ca religia copilului este determinata de familia sa originara, de parinti.

Este adevarat insa ca formularea ambigua (ce inseamna indrumare “in conditiile legii”?) poate da nastere, la o adica, la interpretari abuzive si la sicane din partea statului fata de practicile religioase ortodoxe. Adica, ajunge ca statul sa inceapa sa vrea sa croseteze in plus pe marginea “conditiilor legii” si sa dauge tot felul de limitari, legate de ce ar fi/ce nu ar fi indrumare legala pe care parintii au voie sa o faca propriilor lor copii. Oricum, este clar ca mentalitatea care sta in spatele acestor noi articole difera radical de mentalitatea din vechiul Cod Civil, fiind una de factura secularista, anti-familie, politic-corecta. Ce nu au indraznit comunistii iata ca indraznesc, macar cu gandul, noii secularisti…

Cine a aplaudat, imediat, aceasta interpretare a noului Cod Civil? Neoprotestantii…

In ceea ce priveste problema de fond, este prea mult sa ne asteptam, vreodata, ca filosofii secularisti sa inteleaga diferenta dintre apartenenta potentiala la Biserica, realizata, la nastere, prin botez, si apartenenta REALA. Sunt multi ortodocsi cu numele, ortodocsi statistic, multi chiar dintre acesti militanti secularisti. E cazul sa inteleaga ca nu sunt si nu vor fi niciodata ortodocsi, cu tot botezul pe care l-au facut in copilarie, pentru ca a fi ortodox inseamna sa traiesti Evanghelia si viata Bisericii. Problema libertatii si responsabilitatii umane, atat a parintilor care nu s-au preocupat de formarea duhovniceasca a copiilor, cat si a celor care au dat viata crestineasca pe roscovele culturii europene, este foarte valabila si intreaga, fie cu botez la pruncie, fie cu botez la varsta adulta. Dar evident ca lucrurile de fond nu conteaza si nu intereseaza, aici avem o ideologie fanatica, ingusta, un interes de grup si/sau aplauze neoprotestante.


Legaturi:


Categorii

Opinii, analize, Razboiul impotriva Bisericii/ crestinismului, Razboiul impotriva familiei / vietii/ copiilor

Etichete (taguri)

, ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

28 Commentarii la “Secularistii si neoprotestantii contesta LEGALITATEA BOTEZULUI ORTODOX, CONFORM NOULUI COD CIVIL

  1. Vom deveni o țară de păgâni? Ferească Dumnezeu!

  2. Da, ambiguitatea noii formulari poate permite statului si ONG-urilor necrestine si anticrestine tot felul de abuzuri. Iar cum abuzul a devenit forma de guvernare in Romania…
    Se confirma tendinta de a transforma juridic mediul in care traim pentru intr-unul neortodox.
    In interpretarea data de ”idiotul universitar particular” (scuzati-mi agresivitatea, dar o merita cu prisosinta)articolul din noul Cod Civil ar fi NECONSTITUTIONAL.
    Iata ce spune dispozitia constitutionala (atentie la alineatul 6), care este de rang superior in ierahia normelor legale decit Codul Civil:
    ”ARTICOLUL 29
    Libertatea constiintei
    (1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
    (2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.
    (3) Cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.
    (4) In relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa.
    (5) Cultele religioase sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate.
    (6) Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine. ”
    Dar, avind in vedere trendul si intentia de a se mai modifica Constitutia, va trebui sa fim atenti ca acest articol sa nu fie modificat. Daca se va intimpla asta, Statul, adica politicienii vinduti neortodocsilor, vor decide ce vor fi copii nostri. Ei vor deveni proprietarii constiintei copiilor nostri. In afara de a-i naste si a-i hrani nu vom mai avea nici un drept asupra lor.
    Atentie! Puterea intr-un stat este politica. Iar politica face juridicul.
    Noi ortodocsii refuzam cu obstinatie sa ne organizam politic, in timp ce protestantii au grupuri de loby pe toate planurile, grupuri care le permit sa isi trimita reprezentanti in Parlament.
    Desi suntem majoritari statistic, noi ortodocsii suntem o minoritate politica in propria tara. Sa ne fie rusine!

  3. Suntem o tara de pagani (chiar si ad-literam: paganus=taran).

    Din pacate mai suntem si ,asa cum frumos descrie o vorba romaneasca, ‘prostul pana nu-i fudul, parca nu e prost destul’. Si deh, din ceste pricini, ne-a cam lasat Dumnezeu de capul nostru…vai de el!

  4. Despre trădare
    de Savatie Baștovoi la 17 iunie 2011 la 11:29

    ..”Azi m-a întrebat cineva despre trădare la români, dacă e proprie neamului sau e din cauza amestecului cu alte neamuri. Eu cred că alte neamuri nu sînt vinovate de slăbiciunea noastră. Întotdeauna trădează al tău, ca și Iuda, că de asta e al tău, ca să te poată trăda. “Cel care a mîncat pîine cu mine, acela a întors călcîiul împotriva mea”, scrie Psalmistul cu referire la trădarea lui Iuda. Mi se pare că trădarea nici nu e trecută ca păcat în îndreptarele actuale de spovedanie, cele cu multe sute de păcate.”

  5. Copilul meu a acceptat sa fie botezat ortodox la varsta de trei saptamani. Eu fac aceasta afirmatie, ca parinte. Nu s-a opus, nu a urlat, a asculta slujba, a deschis gura mare sa ia Sfanta Impartasanie, a zambit si a dormit linistita dupa aceea.

    Imi poate demonstra cineva contrariul ?

    Altfel, putem ajunge, folosind logica autorului acestor sofisme, si la alte aberatii, cum ca l-am fortat (pe el, pe copil), fara acordul lui, sa bea lapte cand de fapt poate vroia sa bea vin, sa se imbrace in rosu si nu in verde, sa doarma cand de fapt vroia sa stea treaz, sa isi faca anumite injectii, sa mearga la gradinita (fetita mea imi spune de multe ori ca nu vrea sa mearga la gradinita iar legea nu prevede expres faptul ca trebuie obligata, inseamna asta ca eu, ca parinte, fac un abuz ?) samd.

  6. @Lucian:

    Foarte corect! 🙂

  7. cu siguranta constitutia va fi modificata, daca va fi modificata, in mult mai multe puncte: unele inofensive -pt distragerea atentiei, altele (putine) benefice – cu f multa reclama, insa e mai mult decat posibil ca altele sa fie modificate in defavoarea tarii si a cetatenilor sai, iar modificarea sa nu o putem vedea din cauza galagiei care se va face pe marginea asa-ziselor lucruri folositoare. De aceea, pt a fi sigura ca nu am gresit cu nimic, voi vota contra adoptarii noii constitutii, chiar daca ar fi prevazuta improprietarirea fiecarui cetatean al tarii cu cate o vila cu piscina si 3 palate.

  8. Vorba lui Lucian, se ajunge la niste absurditati de necrezut. Pana la 18 ani minorii sunt in grija parintilor fiindca nu au suficient discernamant. De aceea nici nu sunt lasati sa voteze. Asadar, copilul nu poate vota, dar “are” discernamantul necesar ca sa stie la care religie sa adere?! Si daca nu e capabil de asta, atunci sa ramana pagan, in afara Bisericii, pana la majorat?! Iar la 18 ani va putea el sa discearna ce religie imbratiseaza, cand la acea varsta nu are nicidecum maturitatea necesara acestei alegeri, suferind mai degraba de teribilism? Va alege probabil cultul ozn-urilor sau altceva mai trendy…

    Se vorbeste de educatia primita in familie. Cum poti separa educatia de religie, caci la capitolul educatie intra si religia. Atat timp cat persoana este minora, trebuie sa asculte de parinti, dupa ce devine major are dreptul (dpv civil) sa faca ce doreste, iesind de sub tutela lor. Statul nu ar trebui sa aibe dreptul de a interveni in familie, decat daca este periclitata grav sanatatea copilului sau viata lui, in conditii de abuz si agresiune. E firesc ca parintii dreptul de a oferi acestuia educatia (morala si religioasa) pe care o considera de cuviinta. (Ar trebui sa existe stipulate si drepturile parintilor, nu doar ale copiilor.) Parintii nasc si cresc copilul, deseori cu multe eforturi si sacrificii, si sa nu aiba nici macar dreptul de a-l educa cum considera de cuviinta? Ar fi o intruziune crasa si mai mult decat grava in viata familiei (si a Bisericii mai ales).

    Oricum, cred ca nicio formatiune politica nu-si va permite sa ia asemenea masuri intr-o tara majoritar ortodoxa, ar insemna sinucidere politica. Ori ei se tot duc pe la sarbatori sa se inchine ca sa dea bine la popor, cum ar mai putea facea asta, ar fi huiduiti de toti…

    Ma indoiesc ca romanii ar accepta aceast abuz al statului. Si sa spunem ca totusi se va interzice in mod legal botezarea copiilor, ce se va intampla daca se incalca aceasta lege? Cel mult o amenda (asta daca va exista si cel care sa sesizeze organele, desi nimeni nu va avea interes sa o faca dintre cei care participa la botez.) Ne vom intoarce la situatia crestinilor din primele secole, sa (ne) botezam in ascuns.

  9. @Mirela

    1. romanii l-au acceptat deja. Acum luam si la cunostiinta.
    2. botezul pe ascuns are in Romania istorie recenta (anii 48-pana spre 89).

    Altfel desigur suntem Gradina Maicii Domnului, asa cum erau unii Fiii lui Avraam..pana la proba (Crucii) contrarie

  10. Este o lege eminamente anti-crestina (anti-ortodoxa), intrucat cultele nu boteaza copii. Asa cum a spus si Miron Stelian Daniel mai sus, o mana de sectari infiltrati decid soarta romanilor majoritari ortodocsi. Sau mai degraba este o mana straina aici, aceeasi care ne inchide scoli si spitale. Oare pe cine a consultat PDL-ul, acest partid de ticalosi, ca sa dea asemenea lege? Un Cod Civil se adopta dupa ce consulta societatea civila. Cateva ONG-uri atee nu reprezinta societatea civila. La un lucru atat de important ar fi trebuit un referendum. Insa este evident ca aceasta lege este contra poporului roman, intrucat este un popor ortodox. Basescu a condamnat comunismul (un regim anti-crestin), dar promoveaza legi cu mult mai anti-crestine, anti-romanesti, dand ascultare unor comenzi venite din afara. Asta ca tradarea sa fie pana la capat. Nu doar ca promoveaza Rosia Montana, optand astfel pentru daramarea unor biserici (ca si Ceausescu), dar adopta si legi anti-ortodoxe, contra Bisericii, contra lui Hristos. Sa nu creada vreunul care a aprobat aceasta lege ca va scapa de mania lui Dumnezeu, asa cum nici insusi regele David nu a scapat…

  11. @c2,

    1. romanii l-au acceptat deja. Acum luam si la cunostiinta.

    Nu inteleg. Eu nu am acceptat. Cele cateva ONG-uri anti-crestine nu reprezinta poporul roman.

  12. Din pacate pt protestanti, si credinta se educa. Bineinteles ca de catre parinti. Dupa ce creste, copilul alege cum sa continue educatia religioasa primita, fie buna, fie rea. Iar botezarea sau nebotezarea face parte din aceasta educatie.
    Pe de alta parte, devine tot mai evident care credinta se urmareste a fi persecutata.

  13. Pingback: Noul Cod Civil, partea foarte buna: INTERZICE CASATORIILE SI PARTENERIATELE HOMOSEXUALE!
  14. @Emanuela: cand se va face referendum pentru modificarea Constitutiei pe buletinul de vot vor fi precizate obligatoriu punctele in care vor fi operate modificarile – sau cel putin asa ar trebui, teoretic. Nu e o reala consultare a cetatenilor referendumul cu chestionar cu intrebare cu raspuns binar gen: I: Vreti? R: da/nu si apoi sa se apuce sa modifice cum ii taie capul. Precizez ca acum vorbesc asa, principial :d

  15. Off:

    Lumea se intreaba ce se face cu atata informatie stransa despre noi, prin intermediul internetului, telefoniei mobile …
    si la ce foloseste.
    Uite la asta foloseste: http://www.bbc.co.uk/news/technology-14841018
    Finalul articolului spune:
    “The next iteration is going to city level and beyond and looking at individual groups and how they interact.”
    Iar apoi, urmatorul pas, va fi individul.
    Si asa se va ajunge la “omniscienta” antihristului. Vezi si “google church”.

  16. @anonyma

    Aţi surprins foarte bine acest abuz de interpretare în cazul opţiunilor din referendum. De ceva ani, chiar şi înainte de suspendarea domnului Băsescu, referendumul a fost promovat ca şi cum ar fi soluţia inefabilă de guvernare colectivă directă. Ori nu este deloc aşa. Nu cred că e bine să ne dorim să ajungem la referendum pentru orice subiect, nici important, nici mai puţin important, întrucât ca şi societate, dpdv al majorităţii, am devenit excesiv de uşor de manipulat, mai ales în sensul unor adeziuni fără substanţă. În aceste condiţii ne este legendat referendumul ca fiind soluţia finală, cu o legitimitate absolută, de necontestat, legitimitate care nu poate fi deturnată. Sunt convins că această poziţionare a noastră faţă de acest instrument democratic, care la origini nu are preeminenţă în faţa altora (responsabilităţii ministeriale, presiunii electorale faţă de cei aleşi, iniţiativa comunitară etc) va fi folosită pentru a ne fi impuse, fără putinţă de tăgadă, suficiente măsuri anticreştine.

    Ideal e să păstrăm echilibrul între toate instrumentele de control democratic, să cerem celor responsabili pentru un anumit domeniu să procedeze cu bună-credinţă, să îi căutăm şi să-i sprijinim atunci când se vor afla în nevoie. Când spun să îi căutăm, nu mă refer la o adunare de 50000 de inşi în faţa instituţiei unde activează respectivul responsabil, ci la iniţiativa individuală substanţială, la acea atitudine “proactivă” a corporatiştilor, la dorinţa de a ieşi în întâmpinarea cuiva, fie chiar şi pentru a-i adăuga o opţiune de parcurs, care să-i estompeze din impresia generală de predeterminare şi insurmontabilitate. Fiecare să-şi sfinţească scaunul/biroul lui! Prea ne-am lăsat furaţi de principiul majorităţii, pe care uneori îl interpretăm în cheia unei deresponsabilizări a noastre.

    Nu-mi mai amintesc exact locul unde am întâlnit expresia de “teologie a ciotului” (parcă), în sensul versului din Scrisoarea a treia, cu aliotmanul care se împiedică de un ciot, cu trimitere la obligaţia creştinului, chiar defrişat de patimi şi neputinţe, dar cu rădăcini vii înfipte în stânca ortodoxiei, de a rămâne stavilă în faţa lumii dezlănţuite. Era un text/predică foarte frumoasă, în care se sublinia importanţa vitală a codrului în viaţa românului (codrul fiind metafora pentru un popor verde, despătimit, care apără credinţa părinţilor noştri), dar în acelaşi timp şi nevoia cioatelor rămase în urma defrişării, de a-şi păstra rădăcinile vii, pentru ca ploaia Duhului Sfânt să ne răsară vlăstare tinere. Urma să ne imaginăm pe vrăjmaşii ortodoxiei, jucând în forţă, dar desculţi, fotbal pe un teren plin de astfel de cioate! 🙂

    Revenind însă la referendum, aş îndemna să nu ne grăbim să-l folosim sau să-l încurajăm, ci să îl considerăm la fel de ineficient ca şi celelalte “soluţii”, cu singura deosebire că e soluţia finală. Iertaţi-mă! Doamne, ajută!

  17. Am o problemă cu termenul de inefabil, care pentru mine e echivalent cu infailibil! 🙂 Iertaţi-mă!

  18. @Utzu: de acord cu dv in ceea ce priveste pervertirea notiunii de consultare populara in tara noastra deja aservita, unde referendumul pare sa fi devenit doar o caricatura a ceea ce ar trebui sa fie. Totusi in Elvetia se uzeaza abundent de acest instrument, de la cea mai marunta comunitate pana la varful federatiei iar in Norvegia si.a demonstrat plenar eficienta prin veto-ul popular repetat in legatura cu aderarea la UE. Iar aceasta inseamna ca, in sine, referendumul poate zugravi si impune opinia populara fata de optiunea mandatarilor. La fel de adevarat este ca norvegienii sunt norvegieni, elvetienii sunt elvetieni si romanii, desigur, nu pot fi altceva decat romani. Ne.ar trebui cursuri de studiu al constitutiei la orele de cultura civica, inca din cls a 5-a. Apropo, mai exista ore de cultura civica la gimnaziu? 🙂 pe vremea mea erau.

  19. Am surprins zilele trecute o discuţie spumoasă între un străinez şi un localnic (o rudă de-a mea), ambii moldoveni get beget. În linii mari, străinezul spunea că românii ar trebui să se modernizeze şi să fie folosite fără nici o rezervă, vehiculele pe 4 roti, dând exemplul germaniei (ţara sa adoptivă) cu mecedesurile, bmv-urile, dar mai ales autoutilajele agricole performante. Localnicul i-a răspuns ingenuu că are căruţă cu 2 cai încă din 75. Faptul că ambele categorii de vehicule au 4 roţi, i s-a părut probabil trăsătura comună esenţială, diferenţele fiind nesemnificative.
    Cred că similar procedaţi şi dumneavoastră când pomeniţi de Elveţia, tară a cărei tradiţie democratică are la bază tocmai referendumul, într-o varietate semnificativă. Vă rog să nu-mi luaţi în nume de rău comparaţia şi înţeleg că aţi dat doar un exemplu. Dar dacă tot ziceam că la noi referendumul nu are preeminenţă în faţa altor instrumente democratice care derivă din principiul reprezentării, Elveţia este cel mai potrivit contraexemplu. Ar fi un model la care să aspirăm, dar distanţele care ne separă sunt astronomice. Apoi, nu instrumentul în sine este eficient sau ineficient, ci aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, modul în care este folosit de societate (pentru cititorii neavizaţi, un rezumat foarte bun şi concis despre elveţia :http://www.referat.ro/referate/download/Regimul_Politic_al_Elvetiei_24eff.html).

    Cât despre educaţia civică, încă existentă în gimnaziu din ce văd pe net, subsumată categoriei om şi societate, alături istorie, geografie şi cultura minorităţilor, aveţi aici curriculum: http://www.civ.ro/file/pages/CO0032314CURRICULUM.pdf sau aici, mai vechi: http://www.see-educoop.net/education_in/pdf/man_and_soc-rom-rmn-t06.pdf. Nu mi se pare însă esenţială cultura civică, în modul în care e prezentată în curiculum (e necesară, dar nu esenţială), ci mi-aş dori să văd la nivel de gimnaziu 2 ore de educaţie juridică.

    Aş vrea să văd un elev de clasa a 9-a care înţelege noţiuni elementare de teorie generală a dreptului, precum distincţia între ramurile de drept : penal, contravenţional, civil, comercial, societar, administrativ, muncii, finaciar/fiscal etc, care să aibă o reprezentare clară a principiilor care le guvernează, drepturile care derivă şi aspecte elementare de procedură prin care să şi le poată exercita (ar fi suficiente întinderea şi limitele dreptului la petiţionare, elementele contractelor civile, jurisdicţia instanţelor judecătoreşti şi competenţele funcţionale ale ministerului public). Sunt sătul să văd persoane de toate vârstele panicate că intră la închisoare dacă nu-şi plătesc rata la bancă, care nu fac diferenţa între răspundere civilă delictuală şi infracţiune, persoane care nu îşi cunosc drepturile cele mai elementare (ex:integritatea fizică, dreptul la proprietate/posesie netulburată, prescripţia civilă) şi multe altele. Bineînţeles că am fi mult mai greu de prostit ca popor dacă am cunoaşte aceste lucruri, poate că nu am mai munci ca sclavii în multinaţionale sau ne-am declara fericiţi că am scăpat doar cu 2 rânduri de palme primite de la şeful de post etc.

    Din acest motiv consider că educaţia civică s-ar face direct în societate, utilizând instrumentele educaţiei juridice/etice şi religioase primite în şcoală şi în familie, iar nu urmând exclusiv curiculum şcolar. Nu şi-ar mai permite orice minoritate/entitate să aducă în dezbatere publică asecte legislative ce privesc majoritatea (botezul ortodox aici), atât timp cât asupra lor se pot pronunţa competent doar juriştii/profesioniştii. Care profesionişti ar trebui să recurgă la instrumente politice ca să găsească susţinere populară pentru opinia/amendamentul lor. Doar că asta este deja o cu totul altă discuţie. Iertaţi-mă pentru digresiune şi offtopic. Vă asigur de toată preţuirea şi vă rog să-mi iertaţi tonul folosit. Doamne, ajută!

  20. @ Utzu: Este foarte sugestiva comparatia dv si asta e si parerea mea, de aceea am afirmat ca elvetienii sunt elvetieni iar romanii, romani. Cat priveste programele scolare, nu doar cele de educatie civica, nimeni nu contesta ca sunt haotice si au pierdut contactul cu realitatea necesitatilor sociale. Ar fi bine ca oamenii sa.si cunoasca drepturile, sa invete sa citeasca un contract inainte sa.l semneze, ar fi mai relaxati si mai demni in relatiile dintre ei si cu institutiile. Dar ce putem adauga, traim inca intr.o tara in care Monitorul Oficial se plateste desi nimeni nu poate invoca necunoasterea legii… Cu stima, si eu 🙂

  21. Să vă dea Dumnezeu în continuare putere în ceea ce faceţi!
    Mă bucur că existaţi şi ca o sursă de informaţii necesară în vremurile acestea. M-aş bucura şi mai mult să ştiu că încercaţi să evitaţi ironia la adresa celor de la Patriarhie, atunci când aceasta nu este neapărat necesară.

  22. @Remus:

    Amin! Multumim asemenea!

    🙂 Am receptat si observatia legata de Patriarhie. Chiar in postarea imediat urmatoare am revenit:
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/09/09/noul-cod-civil-partea-foarte-buna-interzice-casatoriile-si-parteneriatele-homosexuale/

    Ar fi, efectiv, una din foarte putinele vesti bune care ne-au parvenit in ultima perioada de timp. Si daca la aceasta au contribuit si departamentele patriarhiei ne retragem cuvintele din postarea precedenta 🙂 .

    Intr-adevar, incercam sa criticam unele aspecte doar acolo unde este cazul, nu ca “sport” sau, mai rau, ca preocupare obsesiv-compulsiva.

  23. ..pai, nu se vede?! felul in care pun problema acesti neoprotestanti arata ca ei recunosc valabilitatea botezului ortodox si faptul ca totodata se pun in afara Bisericii. Daca botezul era fals, asa cum sustin in doctrina lor, atunci nu conta, nu?

  24. Va inteleg ura fata de neoprotestanti dar nu ma asteptam si la o asa de gogonata minciuna in titlu.

    …neoprotestantii contesta LEGALITATEA BOTEZULUI ORTODOX…

    Dati probele in care MACAR DOI NEOPROTESTANTI contesta legalitatea Botezului Ortodox. Daca tot faceti afirmatii despre “neoprotestantii”.

  25. @neoprotestantul:

    Domnul meu, multumim pentru intelegere, dar e o totala neintelegere. La dvs. 1. Nu exista nicio ura, pentru ca porunca avem sa ne iubim si vrajmasii, daramite pe niste sarmani rataciti in Scripturi. 2. Exemplul era dat chiar in text. Un blog “evanghelistic” a preluat fara rest aberatia secularista.

  26. Blogul cu pricina a semnalat un articol din blogosfera.
    Nu a facut nici un macar un comentariu.

    Dumneata in TITLU ai afirmat ca “neoprotestantii contesta legalitatea botezului…”.

    Ori asta e o minciuna sfruntata, nu va suparati.
    Daca veti considera ca trebuie sa respectati porunca evanghelica, va rog in mod respectuos sa schimbati titlul. In el afirmati o minciuna.

  27. @Neoprotestantul:

    Si noi semnalam articole din blogosfera, insa niciodata nu le dam doar ca atare. Daca autorul nu ar fi fost de acord, ar fi semnalat-o, asa e firesc. L-a dat ca atare, inseamna ca isi asuma punctul de vedere.

    Da, ar fi bine sa nu ne mai mintim – atat pe noi insine, cat si pe ceilalti. Selectarea acelui articol, anume despre botez, avand in vedere tocmai diferenta de dogma intre ortodoxie si protestantism in acest punct, este sugestiva.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare