Seful RMGC: proiectul de exploatare VA FI APROBAT IN 2-3 LUNI/ Joaca de-a REFERENDUMUL cu Rosia Montana: STRATAGEME PENTRU DEZAMORSAREA PROTESTELOR?/ A doua zi de proteste de strada in Bucuresti

3-09-2013 22 minute Sublinieri

rosia-montana-x

Autor: Mihai Pacurar

  • Miruna MUNTEANU: Guvernul Gold Corporation (de pe Facebook: acest articol a fost refuzat spre publicare de Jurnalul National)

Va mai amintiti de contractul cu Bechtel? Da, capodopera aia avocateasca din cauza careia am platit vreo doua miliarde de dolari pentru o autostrada inexistenta. Ilustrarea perfecta a zicalei “S-a intalnit hotul cu prostul”! Ei bine, Guvernul se pregateste sa doboare acel fabulos record de prostie. Si de ticalosie. Proiectul de lege privind exploatarea zacamintelor de la Rosia Montana intrece cu mult tot ce s-a imaginat pana acum in materie de teapa legiferata. Si de dispret la adresa cetateanului. Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) ar urma sa primeasca practic puteri suverane asupra unui teritoriu romanesc, incarcat nu numai de resurse, ci si de istorie. Cat de mare e halca de tara pe care suntem gata sa o cedam in vreme de pace nu stim exact. Fiindca firma canadiana va avea dreptul sa reconfigureze oricand, dupa cum doreste, perimetrul licentei de exploatare. Va putea expropria orice fel de terenuri si imobile, inclusiv cu statut special, de la stat sau de la privati. Dar nu numai dreptul de proprietate va fi abolit, ci si – mult mai grav – orice protectie institutionala, inclusiv recursul la justitie. Iata ce au trecut in proiectul de lege inteleptii nostri guvernanti: In cazul in care un act sau o procedura de avizare a RMGC a fost anulata, autoritatile au obligatia de a elibera, in maximum de 30 de zile, un act sau un aviz nou, care sa-l inlocuiasca pe cel anulat”. Asadar Statul se obliga sa scurtcircuiteze prompt orice fel de decizie legala defavorabila investitorului canadian. Scotand, practic, Rosia Montana de sub jurisdictia instantelor romanesti. Pe langa aceasta aberatie profund neconstitutionala, toate celelalte palesc. Nici nivelul redeventelor, nici macar primejdia unei catastrofe ecologice nu ma ingrijoreaza la fel de mult ca sanatatea mintala a guvernantilor nostri. Fiindca doar dementa sau tradarea nationala pot explica un asemenea text. Lipseste doar dreptul RMGC de a dispune dupa bunul plac de primul nascut al fiecarei familii. Dreptul seniorial din noaptea nuntii va fi exercitat asupra tuturor contribuabililor. Care vor ramane sa plateasca pretul otravit al aurului. Generosi, guvernantii au decis sa le ceara canadienilor garantii financiare pentru refacerea mediului pe numai un an din durata exploatarii. Desi propaganda RMGC promite, de mult, garantii integrale… Vai, dar se poate? Nu e nevoie, mergem pe incredere! Atentie mare, domnule Ponta, increderea electoratului e cam pe sfarsite.

Canadienii de la Gabriel Resources, compania care controlează 80,69% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectelor miniere de la Roșia Montană și Bucium, se așteaptă ca Parlamentul României să voteze pozitiv în circa 2-3 luni proiectul de lege aprobat deja de Guvernul Ponta, prin care exploatarea minieră este declarată a fi „lucrare de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit” și se accelerează procesul de expropriere a clădirilor și terenurilor și de acordare a autorizațiilor necesare demarării acesteia. Compania Gabriel Resources se așteaptă să primească votul pozitiv al Parlamentului României pe respectivul proiect de lege cel mai devreme în noiembrie, a declarat, pentru Bloomberg, CEO-ul Gabriel Resources, Jonathan Henry. „Sperăm că va dura 2-3 luni, e un pic neclar. Sperăm că procesul de aprobare va decurge în cele mai bune condiții și că va fi unul rapid. Am așteptat foarte mult și este nevoie ca lucrurile să avanseze”, a declarat Henry. Deși a fost aprobat de către Guvernul pe care îl conduce, premierul Ponta a declarat, ulterior, că el va vota, ca deputat, împotriva respectivului proiect de lege.

Ponta spune că statul riscă despăgubiri de 2 miliarde de dolari

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, după şedinţa USL, că ideea exprimată de şeful statului, Traian Băsescu, de a declanşa un referendum privind proiectul Roşia Montană, este una foarte bună. “Dacă preşedintele Traian Băsescu, conform atribuţiilor sale constituţionale, consideră util să declanşeze un referendum, cred că e o idee foarte bună”, a spus Ponta. El a precizat că a luat, ca premier, o decizie “curajoasă şi controversată”, faţă de care îşi asumă şi criticile. Ponta a spus că, dacă nu s-ar fi făcut partea tehnică de negociere care ţine de acest proiect, statul român ar fi fost dat în judecată de către companiile implicate, care ar fi solicitat despăgubiri de circa două miliarde de dolari. Premierul a spus că Parlamentul este instituţia care are legitimitatea de a lua o decizie, fiind şi locul ideal de dezbatere şi de informare în ceea ce priveşte acest proiect. “Dacă ţineam în continuare la Guvern proiecte de acest gen, în care laşitatea Guvernului anterior nu a permis adoptarea unei soluţii, puteam doar să anunţ că statul român urmează să plătească miliarde de dolari despăgubire pentru un proiect care nu se realizează niciodată”, a spus Ponta.

Referendumul din mâneca lui Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că este în continuare un susţinător al mineritului, că promovarea prin lege a exploatării de la Roşia Montană este o dovadă de “laşitate” a Guvernului şi că el nu exclude opţiunea de a convoca un referendum pe acest subiect simultan cu europarlamentarele. Şeful statului a spus, într-un interviu la “Adevărul”, că el este în continuare un susţinător al mineritului. Traian Băsescu a precizat, de asemenea, că aprobarea proiectului exploatării de la Roşia Montană se putea face prin Hotărâre de Guvern. El a adăugat că promovarea acestuia prin lege care să fie adoptată de Parlament este încă o dovadă de “laşitate” a actualului Guvern. Preşedintele a mai spus că trebuie deschis un dialog cu societatea pe tema proiectului exploatării de la Roşia Montană, iar el nu exclude posibilitatea de a convoca un referendum naţional pe această temă, simultan cu alegerile pentru Parlamentul European din 2014. “Nu am nicio problemă să declar referendum naţional pe tema aceasta, dimpotrivă. Dacă Guvernul nu găseşte resurse să discute cu societate civilă, îl organizez odată cu europarlamentarele. Îmi menţin punctul de vedere că reluarea mineritului prin extragerea metalelor este o oportunitate pentru România, în acealşi timp trebuie văzută soluţia prin care să fie împăcată societatea”, a spus Băsescu. Traian Băsescu l-a criticat pe Victor Ponta pentru faptul că acesta a declarat că în Parlament va vota împotriva proiectului Roşia Montană, arătând că această atitudine este “laşitate”. “Mi se pare că nu poţi să guvernezi aşa: domnul Ponta când e prim-ministru semnează exploatarea şi peste câteva zile spune mă duc în partea cealaltă şi o să votez împotrivă. Asta e laşitate”, a spus Băsescu. El a mai arătat că nu se poate guverna credibil în acest mod. “Ce spun investitorii că aprobi proiectul Roşia Montană şi la câteva zile spui că în Parlament votezi împotrivă? Aceasta este lipsa de curaj de a-ţi asuma un proiect în care crezi. O ţară nu se poate conduce prin laşitate”, a adăugat Băsescu.

Când nu ne convine, e manipulare

Pe de altă parte, pe 16 iunie anul acesta, în emisiunea „După 20 de ani” de la ProTV, Băsescu afirma exact contrariul, anume că nu susține un eventual referendum național pe problema exploatării de la Roșia Montană și a gazelor de șist, întrucât la astfel de consultări populare electoratul poate fi manipulat prin modul de formulare al întrebărilor. „Moderator: Exploatarea gazelor de şist şi a zăcământului de la Roşia Montană vi se par cruciale? Ar putea fi introduse într-un astfel de referendum? Traian Băsescu: Da. Dar aici riscăm să venim în zona cu taxele. Ştiţi că, dacă ai organiza un referendum pentru taxe, imediat poporul ar spune: nicio taxă. Ei, cam aici suntem şi cu gazele de şist şi cu Roşia Montană. Este o chestiune de asumare a guvernului. Iar eu vă pot spune, fără nicio reţinere, că susţin proiectul legat de gazele de şist. Moderator: Dar, dacă aţi întreba populaţia, care credeţi că ar fi răspunsul? Traian Băsescu: Mi-e greu să vă spun care ar fi răspunsul. Depinde cum întrebăm populaţia. Dacă o vom întreba „Vreţi să se exploateze gazele de şist?”, s-ar putea să primim un răspuns. Dacă punem întrebarea „Vreţi să devenim independenţi energetic?”, s-ar putea să avem alt răspuns. Deci, aici, întrebarea poate manipula poporul. Pe când la Constituţie, nu poate”.

A doua zi de proteste, jandarmii nu au intervenit

Aproximativ o mie de persoane, majoritatea tineri, s-au adunat luni după-amiază, pentru a doua zi consecutiv, în zona fântânii de la Universitate, pentru a protesta faţă de proiectul de exploatare minieră de la de la Roşia Montană, aprobat de Guvern săptămâna trecută. Ca şi în prima zi de protest, manifestanţii au afişat steaguri tricolore şi bannere pe care scria “Jos sclavia”, “Ruşine!”, “Măi, măi, dragă Rovana/ Ia mâna de pe Roşia Montană”, “Ei, nu! Noi, nu!”, “Nu faceţi ketchup din Roşia Montană!”. Cele aproximativ 1.000 de persoane care au protestat, printre care şi copii, au scandat “Jos Băsescu!”, “Jos Ponta!”, “Ape curate, nu cianurate” şi “PDL – USL aceeaşi mizerie”. După câteva ore de protest, timp în care manifestaţia s-a desfăşurat fără incidente, în jurul orei 22.30, manifestanţii s-au mutat din zona fântânii de la Universitate pe Bulevardul Regina Elisabeta şi au blocat circulaţia rutieră. Protestatarii s-au aşezat pe carosabil, unde mai multe ore au scandat mesaje împotriva proiectului de exploatare de la Roşia Montană şi au bătut ritmic cu sticle de plastic în asfalt. Manifestaţia a început duminică, la fântâna de la Universitate, prima zi de protest fiind încheiată după zece ore, luni dimineaţă, în jurul orei 2.30. Câteva sute de manifestanţi au mers în marş spre Guvern, cerând stoparea proiectului minier de la Roşia Montană. După o manifestaţie de peste o oră în Piaţa Victoriei, unde numărul protestatarilor a ajuns la aproximativ 2.000, aceştia s-au întors la Universitate, unde s-au aşezat pe bulevard, ocupându-l pe un sens, de la fântână până după intersecţia cu strada Ion Câmpineanu. Proteste ample la adresa proiectului minier au avut loc și în multe alte orașe din țară.

Sub presiunea protestelor din mai multe mari oraşe împotriva exploatării de la Roşia Montană, preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au făcut luni dimineaţă, aparent, câte un pas în favoarea consultării societăţii civile înainte de luarea unei decizii definitive.Nu am nicio problemă să declanşez un referendum naţional pe tema asta. Dacă guvernul nu găseşte resurse să discute cu societatea, îl organizez odată cu europarlamentarele”, a spus preşedintele într-un interviu pentru “Adevărul”, cu toate că în urmă cu două luni, invitat la emisiunea “După 20 de ani” de la PRO TV, susţinea că introducerea unei întrebări despre Roşia Montană la un referendum “poate manipula poporul”. În ciuda divergenţelor dintre Palate, Ponta a salutat, două ore mai târziu, ipoteza referendumului. “Dacă preşedintele consideră util să declanşeze un referendum, cred că-i o idee foarte bună”, a comentat premierul după şedinţa conducerii USL, venind, umăr la umăr cu Crin Antonescu şi cu o altă idee – instituirea unei comisii parlamentare speciale care să dezbată subiectul. Ambele mutări nu au fost făcute simultan cu lansarea proiectului de lege legat de condiţiile exploatării de aur, ci la o săptămână după aprobarea acestuia în Guvern şi la o zi după declanşareaprotestelor, atât de simpatizanţi ai stângii, cât şi de votanţi ai dreptei, în Piaţa Univesrităţii din Capilată, dar şi în Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov, Alba Iulia, Bârlad, Roşia Montană, Viena, Budapesta, Londra, Bruxelles, Praga, care, după cum susţin activiştii,  vor continua. În practică, atât tactica Palatului Cotroceni cât şi cea a USL nu implică societatea civilă decât formal în procesul de decizietransformă exploatarea de la Roşia Montană în temă de campanie cu priză la electoratul tânăr, cel mai dificil de mobilizat la vot, şi amânână luarea unei decizii până după prezidenţialele din 2014. Singurul care riscă să piardă din acest joc politic, în perspectiva prezidenţialelor, este Crin Antonescu, cel care amână, de altfel, să ia o poziţie sau alta.

Cum îşi aminteşte Băsescu Piaţa din 2012: “Am căzut în funduleţ cu legea sănătăţii”

Că referendumul este o stratagemă pentru temperarea celor revoltaţi care au ocupat din nou Piaţa Universităţii şi au ajuns, peste 3000 duminică seara, să manifesteze în faţa Guvernului, a admis-o chiar preşedintele. “Aduceţi-vă aminte că m-am dat cu capul de perete, am căzut în funduleţ cu legea sănătăţii. Nu poţi să faci ceva împotriva societăţii. Trebuie deschis un dialog”, a fost soluţia sa. Revolta din Piaţa Universităţii din ianuarie 2012, pornită ca gest de solidaritate faţă de Raed Arafat, s-a amplificat în numai câteva zile, a dus la demisia Guvernului Boc în februarie şi, ulterior, s-a concretizat în votul masiv anti-Băsescu la referendumul pentru demitere din vară. Disponibilitatea de a-l convoca a fost asumată de Băsescu, cu toate că acum nici trei luni, într-un alt interviu, la PRO TV, explica succint de ce tema exploatării de la Roşia Montană nu intră în calculele sale pentru un referendum: “poate manipula poporul”. Întrebat atunci dacă exploatarea gazelor de şist şi a zăcământului de la Roşia Montană i se par cruciale şi ar putea fi introduse într-un referendum, preşedintele respingea ferm ideea. „Aici riscăm să venim în zona cu taxele. Că dacă ai organiza un referendum pentru taxe, imediat poporul ar spune nicio taxă, da? Cam aici suntem şi cu gazele deşist şi cu Roşia Montană. Este o chestiune de asumare a Guvernului”, susţinea Băsescu şi atunci ideea că întreaga problemă se poate soluţiona printr-o Hotărăre de Guvern. Pentru a-şi argumenta teza uşurinţei cu care electoratul ar putea fi manipulat, preşedintele arăta că cheia stă în modul în care s-ar formula întrebarea în privinţaoricărui tip de exploatare. „Mi-e greu să vă spun care ar fi răspunsul. Depinde cum întrebăm populaţia. Dacă o vom întreba «Vreţi să se exploateze gazele de şist?» s-ar putea să obţinem un răspuns. Dacă punem întrebarea «Vreţi să devenim independenţi energetic?» s-ar putea să avem alt răspuns. Aici întrebarea poate manipula poporul, pe când la Constituţie nu poate”, explica Băsescu pe 19 iunie.

Ce şanse are un referendum pentru Roşia Montană

Convocarea sa simultan cu europarlamentarele din 2014 “chiar dacă rămâne pragul de 50%”, aşa cum a anunţat Băsescu este însă un pariu ca şi câştigat pentru invalidarea acestuia, cu unicul avantaj politic de a mobiliza tinerii la votul pentru Parlamentul European şi de a oferi o nouă temă de campanie partidelor implicate în scrutin. Rezultatele experimentelor similare anterioare arată că, păstrând pragul de prezenţă de 50% pentru validarea referendumului, regulă pe care Curtea Constituţională a instituit-o până în iulie 2014, consultatarea populară se va încheia fără o concluzie obligatorie pentru parlamentari. La referendumul pentru introducerea votului uninominal, convocat de Traian Băsescu pe 25 noiembrie 2007, simultan cu primul scrutin europarlamentar, s-au prezentat doar 26, 51% din alegătorii cuprinşi în listele electorale permanente, rezultatele nefiind astfel validate, chiar dacă au fost favorabile: 81% au votat DA şi doar 16% s-au împotrivit. Manevra politică a impus însă tema principală a campaniei şi a mărit participarea la votul pentru europarlamentare pănă la 29,12%, peste media UE, mai ales în mediul urban, în avantajul partidelor de dreapta la acea vreme. Dovada faptului că referendumul a mobilizat, chiar dacă nu în foarte mare măsură, sunt datele din 2009. Doi ani mai târziu, la acelaşi tip de scrutin, cu miză mai mare având în vedere mandatul de 5 ani acordat eurodeputaţilor pentru prima dată, au participat doar 27,67% dintre alegători. Singurul referendum care a mobilizat suficient electorat pentru a nu fi considerat nul a fost cel din noiembrie 2009, pentru parlament unicameral cu 300 de membri, desfăşurat simultan cu primul tur al prezidenţialelor, alegeri care au atins, de regulă, recondurile de prezenţă. Chiar dacă referendumul din vara anului 2014 s-ar valida printr-o ipotetică prezenţă masivă la vot, nu ar exista o garanţie că opţiunea populară s-ar transforma imediat în lege. Rezultatul consultării populare din 2009, la care majoritatea covârşitoare a răsouns DA, nu a fost transpus într-un act normativ nici patru ani mai târziu, în ciuda obligaţiei Parlamentului în acest semns, semnalată de Curtea Constituţională. Costurile unui referendum se ridică la aproximativ 20 de milioane de euro, luând în calcul cele 95 de milioane de lei cheltuite anul trecut de Guvern pentru supunerea la vot a demiterii preşedintelui.

Şansele legii înainte de prezidenţiale

Cu o alternativă pentru dezamorsarea nemulţumirilor a venit şi USL: o comisie parlamentară specială care să se ocupe de acest proiect de lege. Ideea a fost lansată de Crin Antonescu. “Va trebui constituită o comisie care să se dedice acestui proiect, pentru ca oamenii să se exprime”, a spus liderul PNL. Victor Ponta a salutat-o, admiţând că în felul acesta se iese practic din “circuitul obişnuit al legii”. “Salut propunerea domnului preşedinte Antonescu de a avea nu circuitul obişnuit, ci să existe o comisie în care să se spună toate punctele de vedere”, a argumentat premierul. Mai mult, acesta a dat comisiei parlamentare rolul de anticameră a referendumului, confirmând indirect că în planurile USL nu intră o decizie a Parlamentului pe această temă înainte de vara anului viitor. Într-un astfel de calendar, cu sau fără un referendum valid, “cartoful fierbinte” de la Roşia Montană ar urma să se rostogolească în Parlament până după alegerile prezidenţiale din 2014. Anii electorali antteriori arată că, după vacanţa de vară, parlamentarii au dificultăţi în a se mobiliza la vot în aşa fel încât să treacă un proiect de lege în lunile septembrie-octombrie, iar în noiembrie sunt oficial în campania electorală. În plus, clarificarea temei poate pune serioase probleme prezidenţiabililor, mai ales dacă, în calitate de parlamentari sunt obligaţi să îşi asume o poziţie sau alta. O arată inclusiv rezervele lui Crin Antonescu în a-şi asuma un punct de vedere concret. „Nu sunt în posesia tuturor datelor şi a tuturor argumentelor pro sau contra. Nu aveţi însă nicio grijă, chiar dacă ajungem să zicem la un vot secret, dintr-un motiv, sau altul am sa vă spun ce am votat şi care este poziţia Partidului Naţional Liberal”, a spus liderul PNL.

Ponta şi Băsescu, la cuţite, dar în aceeaşi barcă cu RMGC

Dacă Antonescu evită să se poziţioneze pro sau contra Pieţei Universităţii, Traian Băsescu şi Victor Ponta se acuză reciproc de laşitate sau de corupţie. Partizan declarat al exploatării zăcământului, cu argumentul creşterii numărului de locuri de muncă şi al avantajelor statului din minerit, preşedintele nu a reuşit să îl impună în timpul guvernării Emil Boc, având în vedere reticenţa premierului de atunci faţă de folosirea cianurilor la Roşia Montană. Guvernele s-au schimbat, însă Traian Băsescu şi-a păstrat opţiunea, susţinând compania Roşia Montană Gold Corporation. “Sunt în continuare un partizan al mineritului. În acelaşi timp nu poţi să faci ceva împotriva societăţii. Să dedici o lege Roşiei Montana este un act de laşitate. E tipică guvernului laşitatea. Era suficientă o hotărâre de guvern. Trebuie deschis un dialog”, susţine Băsescu după înaintarea proiectului de lege la Parlament sub semnătura lui Victor Ponta. Chiar dacă nu a văzut legea lui Ponta, preşedintele se declară în acelaşi timp de acord, în linii mari, cu principiile acesteia. “Cred că o redevenţă de 6% e consisentă. Dacă mai ai şi o participaţie de 25% sau mai mult, poţi să ai o sumă frumuşică la stat din investiţie”, a adăugat el. Ajuns la Palatul Victoria, Victor Ponta s-a transformat dintr-un apărător fervent al cauzei activiştilor, în girantul negocierii pentru ca exploatarea să înceapă, după mai bine de 10 ani de la obţinerea licenţei. De altfel, una dintre lozincile afişate duminică seara în Piaţa Universităţii, pe lângă resuscitarea mai vechii “PDL, USL aceeaşi mizerie” a fost “Ponta, jos masca!”. Semnatar al proiectului în calitate de premier, Ponta se dezice de actul normativ “ca deputat“, intenţionând să voteze împotrivă în Parlament şi să nu dea o altă linie paridului pe care îl conduce. “Domnul Şova a negociat, dar mi-am asumat să schimbăm condiţiile în favoarea României. Eu mi-am făcut datoria ca şi Guvern”, s-a justificat el. Chiar dacă în Camera Deputaţilor va vota împotriva propriului proiect de lege, enumerând principiile acestuia Ponta s-a erijat mai degrabă în susţinător decât în adversar. “Noi nu am adoptat acelaşi proiect care exista până în 2011. Guvernul actual a renegociat investiţii suplimentare în potecţia mediului, creşterea redevenţelor de la 3 la 6 % şi creşterea participaţiei statului la 25%. Dacă acest proiect s-ar face, România ra beneficia de aproximativ 75% din ce ar rezulta în urma exploatării. În cazul în care companiile implicate absolut neaşteptat ne dau în judecată şi cer despăgubiri, suma previzionată este spre 2 miliarde de dolari. Să stai ascuns cu proiectele prin dulapuri e soluţia laşă”, a invocat premierul presiunea potenţialului litigiu împotriva statului român.

Comedia politicianului neutru

Traian Băsescu a venit luni cu o propunere şoc: a anunţat că este posibil să convoace, în paralel cu alegerile europarlamentare un referendum privind exploatarea de la Roşia Montana. Prin aruncarea acestei idei, teme, pe piaţă, Traian Băsescu a încercat, aşa cum ne-a obişnuit o şmecherie de zile mari. În primul rând – ţinând cont de acutizarea şi creşterea numerică a vocilor anti-exploatare – Traian Băsescu încearcă în acest moment să pozeze în neutru în această afacere. Acum, ţinând cont de context, Traian Băsescu vrea să pară neutru şi să sugereze că doar guvernul (sau USL – tot aia este) este singurul partisan al începerii exploatării. De altfel, prin modul haotic, pompieristi în care a acţionat guvernul, Traian Băsescu chiar a fost ajutat în crearea acestei impresii. Traian Băsescu are acum nevoie să joace rolul neutrului pentru că are nevoie să câştige procente pentru oastea sa de strânsură, numită Partidul Mişcarea Populară. Acesta este motivul pentru care Traian Băsescu a jucat luni comedia cu posibilitatea organizării referendumului. […]

De ce nu va convoca Traian Băsescu vreun referendum

Cu siguranţă, Traian Băsescu NU va convoca – cel puţin până decembrie 2014 – vreun referendum pe tema Roşiei Montane. Nu o va face pentru că ştie că şansele ca un astfel de referendum să fie validat sunt 99,99% nule. Ori, în cazul în care referendumul nu este validat, chiar şi în situaţia în care voturile pro exploatare ar fi mai multe decât cele anti exploatare, atunci proiectul Roşia Montana este definitiv îngropat. Pentru că deşi referendumul este unul pur consultativ, nici guvernul USL şi nici majoritatea USL din Parlament nu va mai încerca să forţeze aprobarea proiectului pentru că ar risca să piardă sufragii importante. Care s-ar transfera spre zona politică portocalie, care acum tace, de asemenea, „neutru”. Un referendum cum este cel „propus” teatral de Traian Băsescu nu are cum să fie validat, datele „istorice” fiind mai mult decât elocvente.

  • 19.05.2007: Referendum pentru demiterea preşedintelui – 44,45% prezenţă la urne
  • 25.11.2007: Referendum pentru uninominal – 26,51% prezenţă la urne
  • 25.11.2007: Alegeri europarlamentare – 29,46% prezenţă la urne
  • 07.06.2009: Alegeri europarlamentare – 27,67% prezenţă la urne
  • 29.07.2012: Referendum pentru demiterea preşedintelui – 46,24% prezenţă la urne
  • 09.12.2012: Referendum local (35 de localităţi din judeţul Alba) pentru repornirea activităţii de minerit – 43,20% prezenţă la urne

După cum se poate observa, românii nu sunt interesaţi de alegerile europarlamentare, iar la referendumul pentru uninominal organizat în paralel cu primele europarlamentare, cei care au votat la referendum au fost şi mai puţini. Iar dacă nici în zona Apusenilor nu s-a atins pragul de participare în ciuda unei propagande hiper-agresive a celor de la RMGC, lucrurile sunt şi mai clare. Aceste date sunt cunoscute şi de Traian Băsescu şi din această cauză el nu va convoca vreun referendum.

USL i-a stricat planurile lui Băsescu

Am demonstrat că Traian Băsescu nu va organiza un referendum „Roşia Montana” în paralel cu europarlamentarele din 2014. Şi nici înaintea sau imediat după ele. În schimb Traian Băsescu are în intenţie să organizeze un referendum în paralel cu turul II al alegerilor prezidenţiale pentru că atunci se înregistrează vârful de prezenţă la urne. Şi Traian Băsescu ar urma, folosindu-se de referendum,  să încerce să maximizeze şansele candidatului susţinut de el. Numai că reacţia premierului Ponta şi a USL a reprezentat o surpriză chiar pentru Traian Băsescu. Da, Traian Băsescu nu se aştepta ca USL să fie de acord cu referendumul. Prin răspunsul dat luni de Ponta şi USL – „este binevenită ideea organizării unui referendum” –  lui Traian Băsescu i s-a luat o armă de atac împotriva USL. Cu un USL favorabil ideii de referendum, suporterul candidatului favorit (poate Elena Udrea, poate altcineva), Traian Băsescu, nu îi va mai putea acuza în campania de anul viitor pe cei din USL, pe candidatul USL, fie că se opun consultării populare, fie că se opun începerii exploatării – această a doua variantă ar fi urmat să fie utilizată de Traian Băsescu numai în cazul în care sondajele interne ar fi arătat că numărul celor pro Roşia Montană sunt mai mulţi. Replica dată de USL nu doar că l-a „dezarmat” pe Traian Băsescu, dar îl ajută şi pe Victor Ponta şi pe toţi cei din USL să joace şi ei rolul de „neutri”. Ne este greu să credem că „duplex”-ul Ponta: premierul face proiectul exploatării, deputatul Ponta votează contra. Dacă Ponta a încercat prin acest artificiu să pozeze ca fiind neutru, nu a reuşit. L-a salvat însă, involuntar, Traian Băsescu aruncând pe piaţă tema referendumului. Oricum, prin propunerea înfiinţării unei comisii speciale (politicieni + societate civilă + specialişti) care să dezbată problema Roşia Montana, şi Crin Antonescu a lăsat un spaţiu de manevră, atât pentru el, cât şi pentru întreg USL. Prin reacţiile de luni, liderii USL nu doar că au parat un viitor atac al lui Traian Băsescu, dar şi-au rezolvat şi propria lor situaţie, destul de ingrată. Acum, este foarte greu să mai afirme cineva categoric – cel puţin până la proba contrarie – că aceştia acţionează partizan în favoarea companiei care vrea să exploateze la Roşia Montană. Că joacă însă la două capete, de asta liderii USL pot fi acuzaţi, dar în principal contează ce vor decide în final. În ceea ce-l priveşte pe Traian Băsescu este greu de ştiut dacă va mai miza sau nu pe un referendum în turul II de scrutin. Este însă posibil să găsească o altă temă, una care să dezavantajeze USL şi pe candidatul alianţei, adică pe Crin Antonescu.

Aproximativ 1.000 de persoane au protestat în Piaţa Universităţii din Capitală, a doua zi consecutiv, faţă de proiectul de exploatare minieră de la de la Roşia Montană, aprobat de Guvern săptămâna trecută. În jurul orei 22:00, protestatarii au blocat Bulevardul Regina Elisabeta, pe ambele sensuri. UPDATE 22:20 – Protestatarii de la Universitate au blocat Bulevardul Regina Elisabeta Persoanele care protestează în Piaţa Universităţii din Capitală faţă de proiectul de exploatare minieră de la de la Roşia Montană au blocat Bulevardul Regina Elisabeta, pe ambele sensuri. Unii dintre protestatarii aflaţi în zona fântânii de la Universitate au ieşit pe stradă, nicio maşină nemaiputând circula pe Bulevardul Regina Elisabeta. Manifestanţii strigă “Uniţi, salvăm Roşia Montană”. Troleibuzele şi autobuzele care circulă prin zona Pieţei Universităţii sunt blocate, nemaiputând circula prin intersecţia de la Piaţa Universităţii. Jandarmii au format un cordon de la Piaţa Universităţii până la Cercul Militar, la intersecţia cu Calea Victoriei. Protestatarii au steaguri tricolore şi bannere pe care scrie “Jos sclavia”, “Ruşine!”, “Măi, măi, dragă Rovana/ Ia mâna de pe Roşia Montană”, “Ei, nu! Noi, nu!”, “Nu faceţi ketchup din Roşia Montană!”. Cele aproximativ 1.000 de persoane, printre care şi copii, scandează “Jos Băsescu!”, “Jos Ponta!”, “Ape curate, nu cianurate” şi “PDL – USL aceeaşi mizerie”. Grupul de protestatari este împrejmuit de un cordon de jandarmi, care împiedică intrarea oamenilor pe carosabil. Jandarmeria Română arată, într-un comunicat de presă, că garantează dreptul la liberă exprimare a cetăţenilor, dar totodată face apel la respectarea legii pe timpul adunărilor publice, precum şi la exprimarea convingerilor în spaţiul public într-un mod paşnic, civilizat şi legal. Astfel, participanţii trebuie să respecte locul şi intervalul orar pentru desfăşurarea adunărilor publice. Totodată, Jandarmeria precizează că blocarea cu intenţie a drumul public, prin care este pusă în pericol siguranţa circulaţiei şi se aduce atingere dreptului la liberă circulaţie a celorlalţi participanţi la trafic, constituie încălcări ale legii şi se sancţioneză în consecinţă. Potrivit Legii 60/1991 privind organizarea şi desfăşuraera adunărilor publice, nerespectarea locului şi intervalului orar pentru desfăşurarea adunării publice constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 10.000 de lei. Participarea la o adunare publică nedeclarată constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 5.000 de lei. […]

Există mişcări politice atât de neinspirate, încât reuşesc să aducă de aceeaşi parte a baricadei oameni care altfel se află la ani lumină distanţă ca valori, viziuni, poziţii doctrinare, şamd. În iarna lui 2012, un proiect de lege a sănătăţii – legea Vlădescu – reuşea să scoată în stradă activişti din ONG-uri, naţionalişti, anti-capitalişti, grupări din noua dreaptă, ultraşi, ecologişti şi feministe. O altă lege, făcută ca şi legea Vlădescu, la comanda corporaţiilor –  Legea privind exploatarea de la Roşia Montana,  recent aprobată de Guvern –  a produs acelaşi efect. Dintr-o cauză asumată până de curând mai ales de ecologişti, chestiunea Roşia Montana a devenit, subit, graţie proiectului de lege, o problemă de interes general. Semnificaţia protestului de ieri merge dincolo de chestiunea strict punctuală a exploatării de la Roşia Montana – la mijloc se află modelul de dezvoltare economică, maniera de legiferare, asimetria dintre cetăţenii obişnuiţi şi marile corporaţii, şi, în definitiv, democraţia. Grupările naţionaliste sunt mânate în stradă de tradiţionalul slogan „Nu ne vindem ţara”, liberalii de dreapta – de forţarea limitelor statului de drept, de violarea regimului proprietăţii private, anti-capitaliştii – de abuzul capitalului şi privilegiile acordate corporaţiilor, şamd. Asta ar trebui să îi lase fără replică pe toţi comentatorii sau politicienii care spun că nu e treaba unor tineri „bine îmbrăcaţi” din Bucureşti să se pronunţe pe un subiect care vizează strict locuitorii de la Roşia Montana. Nu, de data asta nu e vorba doar de Roşia Montana – ci de crearea unui precedent periculos şi de ce ni se poate întâmpla, mâine,  tuturor. Cum s-a produs şi de ce s-a produs această subită mobilizare? În primul rând, e vorba de formă – o lege are o vizibilitate mult mai  mare decât avizele tehnice sau Ordinele de Ministru  la care s-a recurs până recent. E de înţeles că cei de la RMGC au vrut să obţină totul dintr-o dată, printr-un singur act normativ, sărind peste etapele administrative şi birocratice anevoioase. Doar că, graba strică treaba: proiectele de lege  – precum legea  Vlădescu sau Roşia Montana – permit o mobilizare mult mai vastă decât invizibilele ordine de ministru, de exemplu. Dovadă e şi faptul că, în ceea ce priveşte sistemul de sănătate, guvernul USL a renunţat la reformarea sistemului printr-o singură lege, optând pentru modificări parţiale, rezultate dintr-o multitudine de legi şi, mai ales, din numeroase ordine de ministru, care vor avea un efect transformator la fel de puternic asupra sistemului medical precum o lege unitară, dar care adorm vigilenţa publicului interesat. Apoi, e vorba de  prevederile legii, de natură să stârnească furia chiar şi a celor care, principial, sunt pentru exploatarea Roşia Montana – personal, am văzut câteva astfel de convertiri subite în ultimele zile. Iată, pe scurt, doar câteva dintre privilegiile halucinante acordate RMGC. Mai întâi, RMGC va putea deveni, prin lege,  reprezentantul desemnat de statul român pentru procedura de expropriere – putând, astfel, expropria pe orice localnic care va refuza să îşi vândă proprietatea companiei. Este inadmisibil ca o atribuţie care revine, prin definiţie, statului – deţinerea monopolului violenţei legitime – să fie transferată cu atâta lejeritate către o companie privată. Asta ar trebui să îi pună în gardă,  la dreapta, pe susţinătorii caracterului sacru al proprietăţii private, iar la stânga – pe toţi cei preocupaţi de capturarea accelerată a statului de către marele capital. Tot în aceeaşi logică se înscrie şi următoarea prevedere: RMGC poate deveni, în doar 45 de zile de la solicitare, fără nici o decizie locală, proprietarul oricărui imobil necesar exploatării miniere deţinut de statul român-administraţia locală – cere şi ţi se va da, cam aşa poate fi rezumată situaţia. Iată şi o mostră a felului în care iniţiatorii legii şi RMGC înţeleg conceptul de rule of law: în cazul în care o procedură de avizare aferentă proiectului a fost anulată în instanţă, autorităţile române sunt obligate să elibereze în maxim 30 de zile, un alt aviz care să îl înlocuiască pe cel anulat. Şi exemplele pot continua. Textul proiectului de lege şi principalele modificări pot fi citite aici. Merită citit paragraf cu paragraf – nu vezi în fiecare zi un asemenea amalgam de abuzuri sfidătoare. Merită notat faptul că protestul de ieri, care a scos cam 4-5000 de oameni în Bucureşti şi alte mii în ţară, este totuşi un semn de optimism. În condiţiile în care RMGC a pompat  milioane în trusturile de presă, aservindu-şi astfel televiziunile, în condiţiile în care cele mai multe canale TV sunt favorabile Guvernului, informarea pe canale alternative a fost posibilă, facilitând mobilizarea. Memorabilă a fost tăcerea majorităţii televiziunilor, care în timpul desfăşurării protestelor transmiteau ştiri despre internarea  împăratului Iulian (B1TV), mama Elodiei (RTV) sau nepotul proaspăt născut al lui Traian Băsescu (ProTV). Să ne mire în acest context susţinerea acordată proiectului Roşia Montana de mulţi români? Ca din pură întâmplare, ieri, exact în ziua protestelor, presă dădea publicităţii un sondaj Sociopol care arată că 70% dintre români susţin proiectul Roşia Montana. Manipulare, au strigat imediat unii. Poate. Poate că cifrele nu sunt corecte şi sunt umflate. Dar şi dacă ar fi adevărate, ce contează? Ce relevanţă are o opinie luată într-un context dominat de dezinformare? Păi, cam aceeaşi relevanţă ca şi cele 99% de voturi favorabile liderilor politici din state autoritare, unde nu există libertatea presei. În fine, o ultimă observaţie: prezenţa în stradă la protestul de ieri a foarte multor oameni şi grupuri  care au protestat şi în ianuarie 2012 ar trebui să le dea de gândit tuturor celor care încă suferă de „conspirativită”. Păi, dacă aceeaşi oameni au ieşit şi atunci, şi acum, cum rămâne cu schema „oamenii plătiţi de USL”, că doar acum la guvernare e chiar …USL? Cine, deci, a scos ieri oamenii în stradă? Răspunsul e simplu: exact cine i-a scos şi anul trecut – întreaga clasă politică. Probabil este dureros, inadmisibil, revoltător pentru politicieni, decidenţi şi analişti vânduţi să asiste la naşterea unui fenomen nemaiîntâlnit în istoria noastră post-decembristă – coagularea unei reale opoziţii în interiorul societăţii civile. Câteva mii de oameni nu se compară cu sutele de mii de manifestanţi din Franţa sau Portugalia, dar după standardele româneşti, în care amorţeala civică e adesea sufocantă, e un mare pas înainte.

Şmecher nevoie mare, politician versat pentru care politica numai la astfel de stratageme de surprindere a adversarului pe picior greşit şi de a-l face să cadă din propria inerţie se reduce, preşedintele Băsescu a mai reuşit să-i ia o dată faţa neoşmecheritului prim-ministru Ponta sărind, după ce a văzut începutul unor proteste în chestiunea Roşia Montană care, probabil, i-au trezit amintiri şi i-au activat nişte scheme nou imprimate (probă că politicienii pot fi siliţi, cît de cît, să înveţe măcar un curs scurt de democraţie, măcar cîteva scheme logice elementare), să propună organizarea unui referendum în această materie. Idee la care, gîfîind, Ponta şi Crin Antonescu, n-au putut decît să achieseze. Toate acestea pe fondul unei incredibile tăceri şi a absenţei vinovate, cumpărate a presei „de ştiri” (de la restul nimeni nu mai aşteaptă de mult nimic), care cel mult, atunci cînd a cutezat să vorbească în prima seară a protestelor, nu a făcut decît să îngaime nişte halucinante, ruşinoase „Dar jandarmii de ce nu intervin?”. Referendum, OK, mama democraţiei „directe”, să întrebăm poporul etc. Dar la ce întrebare va fi pus să răspundă „poporul”? La fel ca în cazul sondajelor de opinie, cine va formula întrebarea, termenii alternativei? Altfel spus, de unde va fi apucată chestiunea Roşia Montană? Din ce moment al istoriei, al unei istorii problematice nu numai a ei, ci a întregii ţări, regiuni etc.? Dacă întrebarea care se va pune la referendum va fi: „Sînteţi de acord cu exploatarea zăcămintelor de aur de la Roşia Montană?”, referendumul va fi fake, o nouă şmecherie. Pentru că termenii problemei sînt în amonte şi alături de da/nu exploatare. Întrebarea-mamă ar trebui să fie dacă sîntem de acord, ca popor suveran, nu-i aşa, cu privatizarea exploatării de la Roşia Montană. Căci poate, ca stat delegat de popor, ne-am putea gîndi să ne exploatăm resursele. Dar numai cu această pre-condiţie. Glumind şi nu prea, exagerînd şi nu prea, adevărata întrebare pe care ar trebui să ne-o punem singuri, ca la un referendum, este: „Sînteţi de acord cu privatizarea statului?” Protestele de stradă, adică noile adunări populare vor trebui să discute şi să propună înşişi termenii întrebării de la un eventual referendum despre Roşia Montană (şi nu numai).

Protestele anti Rosia Montana de duminica au scos in strada la Bucuresti si cateva orase din tara mii de oameni. Luni seara au iesit din nou in Capitala blocand o artera principala pana mult dupa miezul noptii pentru a manifesta  impotriva unui proiect minier adoptat rapid de un guvern care promitea inainte sa ajunga la putere ca nu-l va sustine vreodata. Aceste manifestatii merita toata atentia. Contin un ridicat grad de autenticitate, ceva mai rar in Romania mitingurilor si revolutiilor regizate. Protestul aduna la un loc oameni ok,  foarte diferiti, capabili sa se manifeste civilizat, ingenios. In tot cazul, arata cu totul altfel decat grevele ponosite sau butaforiile  televizate incarcate de ura care schimonosesc fetele actorilor.  Or, tocmai aceste manifestatii rare au fost ignorate de o buna parte a presei. Publicul a sanctionat-o in bloc cu lozinci de genul “presa = pres” sau “presa romana plina de cianura”, aluzie la banii incasati din publicitatea contractata de Gold Corporation. Dar cine sunt acesti oameni si ce i-a trezit din apatie? De ce un proiect minier, oricat ar fi de controversat, scoate in strada mii de oameni, majoritatea foarte tineri, pe cand alte teme grave ii lasa perfect indiferenti?  Cei adunati luni seara in jurul fantanii din Piata Universitatii au, sa zicem, in medie de sub 30 de ani: studenti, hipsteri, ecologisti, cativa protestatari de meserie, anti-capitalisti, anti-corporatisti, anarhisti, stangisti dar si angajati in multinationale, simpatizanti de dreapta, nationalisti sau oameni educati dar fara ideologie clara. De altfel, au fost putine trimiteri la nume de politicieni sau partide. Pe toti acesti oameni foarte diferiti ii uneste o singura idee: se declara impotriva exploatarii aurului de la Rosia Montana. Pentru multi dintre ei, a salva Rosia Montana, aurul, copacii, muntii si padurile patriei este inainte de toate o chestie cool. O generatie nascuta gata scarbita de politica si politicieni a identificat, in sfarsit, o misiune onorabila, un obiectiv decent, a gasit un motiv sa se implice. Cand striga “nu corporatia face legislatia”, “nu ne vindem tara” sau “nu dati aurul de pomana strainilor”, acesti tineri exprima un anti-occidentalism latent, desi lucreaza in multinationale, merg in vacante in vest si proclama in general un spirit cosmopolit. Cand scandeaza “uniti, luptam, salvam Rosia Montana”, cand se declara impotriva referendumului national manifesta o stranie intoleranta si dispret fata de valori democratice de baza, dar cu toate acestea nu pot fi suspectati de intoleranta sau de spirit anti-democratic. Intoleranti sunt azi, in rest sunt pacifisti, dispusi la dialog, rezonabili. Azi insa vor sa salveze in forta ceva din mainile politicienilor corupti sau strainilor hrapareti si aici n-ar fi, in opinia lor, nimic de negociat.  Cand se aseaza pe jos in mijlocul strazii, lovind sacadat asfaltul ore in sir cu peturi de plastic, acesti tineri simt ca se fac in sfarsit auziti, ca vocea lor conteaza cumva desi sunt absenti sau indiferenti la atat de multe teme care reclama implicarea lor. Cand vezi la un loc oameni care spun ca au mici afaceri manifestand alaturi de tineri care  afiseaza pancarte cu “jos corporatismul fascist” si “jos capitalismul” ceva nu e in regula. Pentru generatia mea, nu foarte departata de a lor, e cam greu de inteles ce-i in capul acestor tineri. Nu seamana cu nimic din ce-am vazut in ultimele doua decenii. Noi ne-am obisnuit cu alte obiective, cu alte teme pe care le consideram importante: lupta impotriva neo-comunismului, securismului, coruptiei, reformarea partidelor etc. Toate actiunile generatiei anilor 90 si 2000 stau sub semnul politicii. Acesti tineri nu vor sa auda de politica. Li se pare pierdere de vreme, “toatele partidele aceeasi mizerie”.  Nu-i prea intereseaza anticoruptia, justitia, administratia, bunele practici politice, or tocmai nesocotirea lor permite  decizii precum cea pe care o contesta. Actiunile lor amintesc mai degraba de alte vremuri, de mai 68, de miscarile studentesti din occident generate de  criza sistemului democratic de tip liberal si de seductia marxismului. Romania, ca si alte tari europene, traverseaza astazi o noua criza de incredere in sistem.  Obiectivele noii generatii sunt in general non-politice. Oricand se pot mobiliza masiv pe Facebook pentru a salva caii din Delta, pentru a curata un camp de gunoaie sau pentru a manifesta impotriva proiectului minier de la Rosia Montana, dar vor trata cu indiferenta cvasi-totala inflatia de cercetati penal din guvern sau de la varful partidelor, decapitarea brutala a ICR, prezenta ubicua a mogulilor sau atacurile politicienilor impotriva justitiei, impotriva unor institutii de baza ca DNA sau ANI. Pe scurt, agenda lor s-a schimbat, ce credeam noi ca este important arata cam neinteresant pentru ei. Nici politicienii de azi nu inteleg prea multe din ce se intampla in strada. Li se pare firesc sa procedeze ca acum zece sau douazeci de ani, adica sa puna poporul in fata faptului implinit si, contand pe complicitatea televiziunilor conduse de moguli, sa aiba liniste orice ar face, oricum ar proceda. Nu inteleg ca internetul, retelele sociale si noua generatie crescuta in fata calculatorului nu le mai garanteaza aceasta liniste. PSD-ul lui Victor Ponta nu va mai putea conta, multa vreme de aici incolo, pe gruparile ecologiste si pe noua generatie de tineri care rezoneaza cu valori de stanga. A reusit sa-i atraga acum cativa ani cu promisinile sforaitoare din campania electorala si prin cooptarea unor figuri ca Remus Cernea in randurile partidului. Acum, acest segment din electorat cucerit destul de greu risca sa le scape printre degete. A adopta in Guvern proiectul Rosia Montana si a declara apoi ca vei vota impotriva ca deputat te arunca si mai rau in ridicol in ochii acestui public inteligent, educat si mai greu de manipulat. Premierului s-a si gasit un nume: “Pontaur” sau “Ponta esti un lingou”. Totusi, unii se comporta ca si cum ar fi fost deja supusi unei operatiuni de brainwashing de durata, altfel n-ar sustine lucruri pe care nu le inteleg pana la capat. Am discutat, luni seara, cu doi tineri pe care i-am intrebat simplu de ce au iesit in strada, ce-i deranjeaza de fapt la proiect. Le-am mai spus ca sunt cel putin trei-patru atitudini posibile: anti-Rosia Montana de plano; anti-Rosia Montana cu mentiunea ca exploatarea trebuie facuta mai incolo, cand tehnologia va permite alte metode decat cianura;  pro-exploatare sub rezerva ca statul trebuie sa-si maximizeze profitul si sa obtina toate garantiile de mediu posibile si, in fine, pro-exploatare cu argumentul ca Romania are nevoie de locuri de munca astfel ca nu-si permite sa pune pe fuga putinii investitori care mai vin pe aici. Unde se plaseaza ei? In esenta, cei doi tineri au raspuns ca nu s-au gandit la toate astea, dar ca Rosia Montana trebuie salvata. A salva lumea de ceva sau de cineva, reclama, totusi o minima documentare prealabila. Altii cu care am vorbit o facusera deja temeinic si puteau argumenta in detaliu de ce nu vor proiectul, incepand cu redeventa, cu riscurile de mediu si terminand cu detalii de ordin tehnic. A salva Rosia Montana e cool pentru hipsteri, tema de casa pentru ecologisti, un excelent cal de bataie pentru nationalisti si anti-corporatisti, un bun motiv pentru a iesi din letargie, un mod de a manifesta impotriva tuturor, in fine, simbolul unei noi generatii,  careia partidele existente nu par sa aiba deocamdata nimic a-i spune.

glontul-afis-e1334243681335


Categorii

Articolele saptamanii, Batalia pentru resurse, Razboiul impotriva Romaniei, ROSIA MONTANA, Tradatori si lichele

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

37 Commentarii la “Seful RMGC: proiectul de exploatare VA FI APROBAT IN 2-3 LUNI/ Joaca de-a REFERENDUMUL cu Rosia Montana: STRATAGEME PENTRU DEZAMORSAREA PROTESTELOR?/ A doua zi de proteste de strada in Bucuresti

  1. Din nou cu multumiri pentru site-ul dumneavoastra de mare folos
    Pentru ca domnul profesor inginer Iulian Constantin (demn supravietuitor al Pitesti, Aiud si multe altele)
    vorbea pana in 2012 de
    resursele tarii si actiunile economice distrugatoare din ultimii ani,

    am facut si eu niste evaluari privind Rosia Montana

    Problema Resurselor Rosia M.

    Sunt aspecte ale subevaluarii ‘celorlate metale’ din zacamantul Rosia M.
    (pana la ignorare/ocultare)

    In documentul
    “Adevărul despre proiectul Roşia Montană
    Raportul comisiei Grupului pentru Salvarea Roşiei Montane
    din Academia de Studii Economice”,
    document online aici:

    http://www.fanfest.ro/~rmorg/sites/default/files/raportrosia-ASE-2010.pdf

    S-ar distruge munti/paduri, biserici, patrimoniu, case.
    s-ar obtine mai nimic, 1 miliard Eur in 16 ani, daca se va obtine si acela…
    si un loc selenar, otravit

    A se vedea si capitolul 4 din acest document cu datele pentru 2009 -2010,
    DESPRE ALTE METALE.

    Sunt aspecte ale subevaluarii ‘celorlate metale’ din zacamantul Rosia M.
    dar si a supraevaluarii aurului + Ag !
    Problema aceasta ar trebui clarificata
    pentru ca e Strategica.

    Daca aceasta exploatare se va face, intrebarea din document e perfect legitima:

    “Problema deschisă este: ce se întamplă cu restul metalelor rare (în afară de aur şi argint), dacă ele într-adevăr există la Roşia Montană ? RMGC nu pomeneşte nimic deele. Dacă ele există, cum credem, vor fi ele luate de RMGC ca “bonus” sau vor fi deversate în iazul de decantare ?”

    Au fost estimari ca celelalte resurse (metale + alte substante recuperabile)- altele decat AUR+Argint
    ar fi de 10 ori mai valoroase decat AUR+Argint !

    Conform admirabilului domn ing. Aurel Santimbrean,
    fost inginer sef la exploatarea Rosia M. :
    CONCENTRATII PROBABILE
    aur – 1,5 grame pe tonă, argint – 11,7 grame pe tonă, germaniu -20g pe tona, arseniu – 5000 grame pe tonă, titan – 1000 grame pe tonă, molibden – 10 grame pe tonă, vanadiu – 2500 grame pe tonă, nichel – 30 de grame pe tonă, crom – 50 grame pe tonă, cobalt – 30 grame pe tonă, galiu – 300 grame pe tonă.

    Numai valoarea pentru
    Galiu + Vanadiu + Germaniu + Arseniu + Titan de la Rosia M
    e azi de circa 3 sau chiar 4 ori mai mare decat a AUR+AG,
    adica mai mult de 40 miliarde de dolari!!

    In plus ar mai fi vorba si de: bismut, sulf, feldspat si ce-o mai fi in zacamant: wolfram (*), uraniu 238, platina, iridiu, paladiu si altele

    Pretul pentru Galiu, Germaniu, Vanadiu va creste foarte probabil in urmatorii ani,
    Germaniu creste constant,
    Vanadiu e stabil de mai multa vreme la un pret de circa 25-30USD/kg dar a fost si 75USD/kg in 2009,
    pentru Galiu calculul s-a facut la o valoare minima 300USD/kg, dar mai corect ar fi de calculat la 500USD/kg sau mai mult. Pretul Galiu minim e dat de faptul ca in prezent se obtine Galiu si prin reciclare -cam 50%-,
    dar consumul de Galiu se estimeaza ca va creste mult,,cu 15%/an, im 10 ani va creste deci de 4 ori,asa ca vor fi necesare cantitati extrase suplimentar;
    pretul Galiu fara reciclare este estimat la 1500-2000 USD/ kg.

    Pentru Galiu Consumul (in kg) a crescut mult in 2011 si dupa 2011.

    Statistics—United States: 2007 2008 2009 2010 2011

    Imports for consumption 37,100 41,100 35,900 59,200 95,000
    Exports NA NA NA NA NA
    Consumption, reported 25,100 28,700 24,900 33,500 57,000

    ___

    Pentru Germaniu
    Salient Statistics—United States: 2008 2009 2010 2011 2012
    Production, refinerye 4,600 4,600 3,000 3,000 3,000
    Total imports 67,600 60,200 44,700 38,500 49,500
    Total exports 17,900 21,200 8,000 5,900 12,800

    Import USA pt Germaniu 2012 = aproape 50 tone

    Import Galiu USA a ajuns in 2011 la aproape 100 tone
    fata de circa 30 tone in 2007/2009 .

  2. Mai in detaliu:

    Preturi/Prices 08/2013
    ———————-
    Gold 45000$ /kg
    Silver 850$ /kg
    ___
    Galium 300-1000$ /kg
    Germanium 1900$/kg
    Vanadium 25$ /kg
    Titanium 7$ /kg

    Molybdenum 20$/kg
    Cobalt 27$ /kg
    Arsenium 1.7$ /kg
    ___

    Ar fi asa:

    galiu – 300 grame pe tonă / fata de aur – 1,5 grame pe tonă, argint – 11,7 grame pe tonă

    Atunci numai valoarea galiu ar depasi valoarea aurului:
    fiind de 200 ori mai mult galiu decat aur,
    iar valoarea galiu este (in cel mai rau caz) de 150 ori mai mica/kg)
    =>valoarea galiu ar fi de 1.3 pana la de 2 ori mai mare decat cea a aurului !!
    La un pret de circa 1500 USD/kg, valoarea Galiu ar fi de 6 ori mai mare decat a Aurului!!

    -In cazul Germaniu, 20g/tona fata de aur 1.5g/tona;
    Germaniu este de 14 ori mai mult, iar pretul sau e doar de 25 ori mai mic pe kilogram,
    valoarea germaniului este cira 60% din valoarea aurului din zacamant !!

    -In cazul Vanadiu,
    este de 1600 ori mai mult decat Aur iar pretul sau este de 1800 ori mai mic/
    Valoarea Vanadiului este deci de circa 90% din valoarea aurului!

    -Ar rezulta ca numai valoarea Galiu + Vanadiu + Germaniu
    e cam de 3 ori mai mare decat valoarea Aurului din zacamant si de cica 20 ori mai mare decat cea a Argintului.
    (Argint e de 7-8 ori mai mult dect Aur in zacamant, dar pretul argintului e de circa 50 ori mai mic decat cel al aurului, global valoarea argintului din zacamant este de cica 8 ori mai mica decat cea a aurului)

    -Valoarea arseniului metalic din zacamant(5000g/tona) ar fi comparabila cu cea a argintului

    -Valoarea titanului e importanta, la pretul titanului de circa 7$/ kg, valoarea titanului din zacamantul Rosia M. e semnificativa – la 1000 g/tona – e comparabila cu valoarea totala a argintului.

    Daca s-ar extrage 300 tone de aur și 1600 tone de argint din 200 milioane tone de zacamant (cum vor cei de la rmgc)

    Pentru preturile metalelor din august 2013,
    daca s-ar exploota 200 milioane tone din zacamant.
    estimarea ar fi:

    AUR (1,5g/tona minereu)………………………………………13.5 miliarde USD
    ARGINT (10g/tona)……………………………………………….1,65 mld. USD

    GALIU (300g/tona)……………………minim 17.5 maxim 27 mld. USD
    GERMANIU (20g/tona)………………………………………….8.1 mld.USD
    VANADIU (2500g/tona)………………………………………..12.1 mld.USD

    TITAN(1000g/tona)……………………………………………….1,7 mld. USD
    ARSENIU(5000g/tona)……………………………………………1,6 mld. USD

    Circa 60 miliarde USD

    Daca se va exploata numai 30% – milioane tone zacamant –
    se vor obtine metalele enumerate anterior, de circa 20 miliarde USD la preturile 08/2013.

  3. Ipocriziile contemporanilor, amoralitatea acestora

    ’sa mai vedem, sa mai studiem, sa analizam, sa ‘cumpanim’

    Nu-i vorba de 300/400/ 10000 localnici de acum,
    de joburile potentiale de slaba calificare ale acestora,
    ci e vorba si de urmasii lor,
    sunt si niste resurse si e vorba patrimoniu national

    Ipocriti, lasi si poltroni sunt multi.
    Putini sunt cei care vorbesc clar:
    domnul ing. Aurel Sântimbrean
    iata ca si domnul economist L. Isar spune vorbeste clar despre aspecte economice.

    Interviu bun, onest, cu domnul ing. Aurel Sântimbrean

    reporter Alex Cautis /2011

    http://www.kmkz.ro/de-pe-teren/interviu-dezvaluiri/aurel-santimbrean/

    Aurel Sântimbrean: “Valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montană e mai mare de patru ori decît valoarea aurului de acolo.”


    Reporter: Care-i cea mai mare problemă a proiectului Roșia Montană?
    Aurel Sântimbrean: Discuțiile nesfîrșite în necunoștință de cauză. Nu am văzut niciun specialist, un geolog, un miner, un inginer de preparare, care să discute problema cum trebuie. Trebuie să analizeze specialiștii. Să se facă dezbateri televizate cu specialiști, nu să vorbească oricine.

    Rep.: Unul dintre specialiști sînteți dumneavoastră…
    A.S.: Am pretenția, și mi-e jenă că o afirm, că sînt cel care cunoaște cel mai bine zăcămîntul de la Roșia Montană.

    Rep.: Aceste metale rare le vor extrage fără să plătească nimic?
    A.S.: Nimeni nu vorbește despre ele. În orice discuție se vorbește de 300 tone de aur, 1600 de tone de argint. De aceste metale nu vorbește absolut nimeni. Din anumite informații, în contractul de concesiune secretizat se spune că orice metal în plus recuperat intră în beneficiul celui care exploatează zăcămîntul.

    Rep.: Pfaaai de capul meu! Dar, ca preț, care sînt mai valoroase, tonele de aur și argint sau și mai multele tone din celelalte metale?
    A.S.: Cantitățile din celelalte metale sînt mai valoroase decît cele 300 tone de aur și cele 1600 tone de argint. Într-un document întocmit de un grup de profesori de la ASE – București se spune, pe calcule, nu pe povești, că valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montană e mai mare de patru ori decît valoarea aurului și argintului de acolo.

    Rep.: Pe lîngă aceste alte metale rare, mai e și problema patrimoniului cultural, care nu se poate cuantifica în valute.
    A.S.: Absolut. Sînt șapte biserici: una greco-catolică în Roșia, de la 1741, apoi una ortodoxă, de la 1620, biserica ortodoxă din Corna, de la 1710, biserica greco-catolică din Corna, de pe la 1846 și restul biserici maghiare, de pe la 1850. Ar fi multe de povestit. Familia Gritta, o mare familie, renumită în toți Apusenii, cu Mihăilă Gritta, care a trăit între 1762-1837 și care a găsit în galeria lui proprie 1700 kilograme de aur. Cu acest aur a făcut șapte biserici și șapte școli confesionale în Munții Apuseni. Cine mai face așa ceva azi? Noi cică vom scoate 300 tone de aur, cu prețul căruia vom rade de pe fața pămîntului două localități cu tot patrimoniul lor cultural-istoric, cu șapte biserici vechi, cu galerii romane unice în Europa, care pot fi vizitate în frac și cu pantofi cu lac, atît de bine-s amenajate și păstrate.

    si foarte bun in 2010
    Economistul nr. 3120 (4146), 19 Mai 2010,aici:

    http://www.economistul.ro/cazul-rosia-montana-2-aur-argint-uraniu-si-nu-numai-din-tezaurul-romanesc-in-vistieria-strainilor-a1544/

  4. ” Familia Gritta, o mare familie, renumită în toți Apusenii, cu Mihăilă Gritta, care a trăit între 1762-1837 și care a găsit în galeria lui proprie 1700 kilograme de aur. Cu acest aur a făcut șapte biserici și șapte școli confesionale în Munții Apuseni. Cine mai face așa ceva azi? ”
    (ing. Aurel Sântimbrean)

    detalii aici:
    http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mih%C4%83il%C4%83_Gritta

    Chiar, cine mai face așa ceva azi?

    Oameni de azi
    Profilul unuia dintre cei ‘pro’, care afirma:
    “Eu sunt pt. extragerea aurului la Rosia Montana ”

    Profil
    – e mai curand fascinat de profitul pe care-l vor face unii, pe care nici nu-i stie si nici ‘nu ii e ingaduit sa-l stie’, desi in joc sunt resursele strategice ale tarii sale; netransparenta totala.
    Totul dupa o schema simplista, brutala , primitiva,
    care nu are nicio legatura nici cu liberul arbitru, cu libertatea economica, cu piata libera, cu prosperitatea decenta si binele individual si/sau colectiv;
    profitorii maximalisti nu sunt sprijinitorii unui ‘bun capitalism’
    ci mai curand ucigasii acestuia, in ritm mai lent sau mai rapid,
    niste ‘lichidatori’ lacomi si cinici

    – din punct de vedere Etic
    -> e amoral sau imoral

    – din punct de vedere Economic, tinand, cont de bilantul catastrofal, daca n-are vreo plata directa sau indirecta (+ daca nu e cinic, daca nu e imoral)
    -> valideaza o nenorocire economica, o pierdere de resurse, o poluare colosala si o distrugere si uratire de mediu ireversibila.

    – din punct de vedere al bogatiei/frumusetii naturale locale
    -> e antinatura, (si asta e o teza de bun simt, nu e vorba de vreo caracterizare de ‘ecologism militant’)

    – din punct de vedere al patrimoniului cultural
    -> e anticultura

    -din punct de vedere al distrugerii bisericilor vechi
    ->e ateu, sau anticrestin

    Probeleme grave:
    1 – Resurse strategice de zeci de miliarde USD, nu numai aurul si argintul, dar si metale valoroase (de 5-10 ori mai valoroase):
    galiu, germaniu, vanadiu, titan, arseniu, bismut, sulf, feldspat si ce-o mai fi in zacamant: wolfram (*), uraniu 238, platina, iridiu, paladiu etc

    2 – otravirea cu iazuri cu cianuri, uriase, schlamuri otravitoare cu cianuri si sulf si metale grele, cu (pseudo)baraje care pot ceda oricand,
    ca nu-s ca cele de la Bicaz, facute candva si cu truda detinutilor politici vorba domnului Octav Bjoza presedinte AFDPR,
    cu otravuri care, antrenate de rauri, fluviu, pot ajunge peste tot in tara si la ‘vecini’.
    Asta NU E O SIMPLA PROPLEMA DE ECOLOGIST CI UNA NGINEREASCA si STRATEGICA;
    DAR SI DE MORALA, DE CREDINTA

    3 – Oricand de-acum incolo, un ‘complex’ industrial de forta le va putea lua proprietatile: case, ferme, gospodarii, in special in zone rurale, mici orase (si/sau la periferia oraselor mari).

    4 – cei care ‘lucreaza’ pentru nenorocirile de mai sus au primit ‘mari foloase’, bonusuri, avantaje si o discriminare pozitiva in zona

  5. Ma iertati ca am scris atat de mult

  6. SINTEZA FINALA
    Valoarea posibila a metalelor din zacamantul Rosia Montana

    Mai sintetic,
    cu calcule reevaluate pentru 08/2013,
    bazate pe datele oferite de admirabilul domn ing. Aurel Santimbrean,
    fost inginer sef la exploatarea Rosia M. :

    In cazul:
    CONCENTRATII PROBABILE
    aur – 1,5 grame pe tonă, argint – 11,7 grame pe tonă, germaniu -20g pe tona, arseniu – 5000 grame pe tonă, titan – 1000 grame pe tonă, molibden – 10 grame pe tonă, vanadiu – 2500 grame pe tonă, nichel – 30 de grame pe tonă, crom – 50 grame pe tonă, cobalt – 30 grame pe tonă, galiu – 300 grame pe tonă.

    Daca s-ar extrage 300 tone de aur și 1600 tone de argint din 200 milioane tone de zacamant (cum vor cei de la rmgc)

    Pentru preturile metalelor din august 2013,
    Preturi/Prices 08/2013
    ———————-
    Gold 45000$ /kg Silver 850$ /kg
    ___
    Galium 300-1000$ /kg
    Germanium 1900$/kg
    Vanadium 25$ /kg
    Titanium 7$ /kg
    Arsenium 1.7$ /kg
    ___

    daca s-ar exploata 200 milioane tone din zacamant.
    estimarea ar fi:

    AUR (1,5g/tona minereu)………………………………………13.5 miliarde USD
    ARGINT (10g/tona)……………………………………………….1,65 mld. USD

    GALIU (300g/tona)……………………minim 17.5 maxim 27 mld. USD
    GERMANIU (20g/tona)………………………………………….8.1 mld.USD
    VANADIU (2500g/tona)………………………………………..12.1 mld.USD

    TITAN(1000g/tona)……………………………………………….1,7 mld. USD
    ARSENIU(5000g/tona)……………………………………………1,6 mld. USD

    Circa 60 miliarde USD numai pentru Au+Ag +
    Galiu + Vanadiu + Germaniu + Titan + Arseniu

    Daca se va exploata 30% (adica 60 milioane tone zacamant)
    se vor obtine metalele enumerate anterior,
    in valoare de circa 20 miliarde USD la preturile 08/2013.
    (probabil pretul metalelor rare va fi chiar dublu sau mai mult in 10-15 ani )

  7. corectii

    la 2) ‘CelorlaLte metale’.
    la 5) problema Inginereasca…. va putea lua [localnicilor] proprietatile

  8. In cazul acesta, mai degraba s-a intalnit hotul cu hotul decat hotul cu prostul …

  9. Rosia Montana, un loc la marginea prapastiei
    http://www.youtube.com/watch?v=2D-sIbnnpBI

  10. La Bucuresti se protesteaza in fiecare seara fara autorizatie!

    http://www.youtube.com/watch?v=jyVf22ow1XA

  11. Nu cred ca se va face nimic cu Rosia montana, gazele de sist, homosexuali, cip si alte mASURI de-ale lor si se va taragana situatia pana dupa alegeri. Sunt convinsa ca dupa alegerile de la anul am incurcat-o caci se va grabi totul si nu-i va mai interesa de nimic. Asa ca rugati-va, nu numai iesiti in strada caci nu mai avem mult timp. daca privim si situatia internationala ne dam seama ca atat de APROAPE de razboi nu am fost parca niciodata. Incep sa cred ca profetia parintelui Iustin Parvu era una adevarata nu una spusa de tot felul de oameni. Cred ca pregatirea trebuie sa fie deopotriva in rugaciune dar si una materiala ca sa zic asa. Imi aduc aminte de povestirea unor oameni care erau chiaburi la venirea lui Gheorghe Gheorghiu Dej si dandu-si seama de ce se va intampla si-au impartit cea mai mare parte din avere la cativa saraci si asa au scapat de inchisoare si prigonire pe timpul lui. Intr-adevar nu au avut in familie nici oameni politici nici legionari ca altfel nu scapau, dar nici nu au tinut cu dintii de avere. Si au scapat de ce era mai rau. Pai n-ar fi rau sa ne adaptam noilor vremuri care vin. Sa vindem ce avem si sa incercam sa iesim din sistem din corporatii, si sa incepem o agricultura la tara, o pensiune, un albinarit etc, daca ne-am uni am reusi si poate apropiindu-ne de natura si de ceea ce era romanul o data si apropierea de Dumnezeu ar fi mai usoara. sa ne dezlegam de credite si de alergatura aiurea. presupun ca sunt un simplu visator cu ochii deschisi, nu-i asa? si totusi eu cred ca se poate de aceea voi incerca.

  12. Traista cu merinde:

    “Profetia” nu era despre razboi, era mai generala (urgie poate insemna orice) si termenul era de 1 an, pe cand razboiul din Siria va incepe, cel mai probabil, in doua saptamani sau pe-aproape. Iar termeni precum “iesirea din sistem” chiar sunt foarte nerfericiti, neortodocsi si proprii unor bloguri pe care le-am combatut de multe ori pt ideile lor provocator-diversioniste. Poti iesi din orase sau din orasele mari si iti poti simplifica viata, atat cat se poate, asta da.

  13. A aparut proiectul de acord intre statul roman si RMGC – http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-15504179-guvernul-facut-public-proiectul-lege-privind-exploatarea-rosia-montana.htm.

    Acesta contine prevederi in mod clar defavorabile Romaniei – iata cateva dintre ele, la o prima analiza sumara:

    1/ Art. 2, alin. 4:

    a/ Acest articol anuleaza, practic, orice angajament al RMGC fata de Romania, atata timp cat RMGC poate dovedi ca prejudiciul nu a fost produs cu intentie (de exemplu, daca, in loc de 900 de locuri de munca, vor fi create doar 200, pentru ca atatea sunt suficiente pentru exploatare, statul roman nu poate face nimic impotriva RMGC)

    b/ In plus, acest articol contravine art. 1355, alin. 1 din Codul Civil, care prevede ca nu se poate limita printr-o conventie raspunderea pentru prejudiciul material cauzat altuia prin culpa grava (deci nu numai cu intentie).

    2/ Art. 6, alin. 2, pct. f – RMGC are dreptul sa modifice unilateral, in orice moment, valoarea garantiei de mediu, care oricum este stabilita la o valoare ridicol de mica pentru valoarea si riscurile proiectului (25 mil usd).

    3/ Art. 10, alin. 5 – permite evitarea angajarii raspunderii Gabriel Resources, in felul urmator : Gabriel Resources da faliment, iar actiunile pe care le detine in RMGC vor fi instrainate catre un tert, care, potrivit acestui articol, poate sa nu-si asume obligatiile asumate de Gabriel Resources prin acordul cu statul roman ; in acest caz, obligatiile raman in sarcina Gabriel Resources care, fiind in faliment, nu si le va putea indeplini.

    4/ Desi acordul este supus legii romane, judecarea oricarui litigiu decurgand din acord nu se face intr-o instanta romaneasca, ci la Paris, de catre arbitri numiţi potrivit Regulilor de arbitraj ale Camerei Internaţionale de Comerț, hotararea acestora neputand fi atacata pe nicio cale.

    5/ Acordul nu prevede clauze penale in cazul incalcarii de catre RMGC a obligatiilor asumate, ceea ce inseamna ca statul roman va trebui sa se judece cu RMGC pentru a obtine o compensatie a oricarui prejudiciu ; in situatia existentei unei clauze penale, RMGC ar fi fost obligata intai sa plateasca suma stabilita prin clauza penala, putand eventual ulterior sa incerce sa o diminueze in instanta.

  14. @admin
    ma refeream la simplificarea vietii, eu m-am cam lamurit de mult cu alte bloguri si nu prea va urmaresc decat pe voi si sfaturi ortodoxe si uneori atitudini sau doxologia. Dar oricum vad ca sunteti atenti la cel mai mic cuvant care recunosc eu nu i-am dat importanta.Pentru mine iesirea din sistem inseamna simplificarea vietii cum spunea intr-un interviu Parintele Paisie:http://www.cuvantul-ortodox.ro/2010/09/12/cuviosul-paisie-aghioritul-despre-viata-duhovniceasca-in-familie/ unde exemplifica ca o viata simpla este mult mai buna si te apropie de ceea ce conteaza cu adevarat.Imi cer scuze daca se simt alte interpretari nu au fost in intentia mea.

  15. Pingback: Ministerul Justitiei a avizat NEGATIV proiectul ROSIA MONTANA. Protestele au continuat in Bucuresti - Recomandari
  16. Pingback: CARE ESTE LEGATURA INTRE AVORTURI SI PROTESTELE FATA DE PROIECTUL ROSIA MONTANA? - Recomandari
  17. Pingback: Implicarea preotilor in protestele impotriva RMGC [video]/ A sasea zi de PROTESTE in BUCURESTI/ Regizorul GASLAND cu parintele Vasile Laiu. Mesaj pentru protestatari: NU-I PERMITETI GUVERNULUI SA VA MANIPULEZE [video] - Recomandari
  18. Pingback: SOS HALKIDIKI. Miting la TESALONIC impotriva EXPLOATARILOR AURIFERE si SOLIDARIZARE cu protestatarii romani anti-RMGC - Recomandari
  19. Pingback: Protestele pentru Rosia Montana. UN PRIM PROGRAM POLITIC, O PRIMA DOVADA CA NU DOAR CAPITALUL NE SEPARA - Recomandari
  20. Pingback: PROTESTE DE AMPLOARE FARA PRECEDENT PENTRU SALVAREA ROSIEI MONTANA. Zeci de mii de persoane in Bucuresti, Cluj si alte orase ale tarii [VIDEO si FOTO] - Recomandari
  21. Pingback: PROIECTUL ROSIA MONTANA RESPINS! Ponta invinovateste protestatarii pentru PLATA DESPAGUBIRILOR. Sa nu uitam de GAZELE DE SIST! - Recomandari
  22. Pingback: PROTESTE ROSIA MONTANA. SOROS finanteaza o parte a ONG-urilor organizatoare si participa la COMPANIA RMGC/ Ponta insista cu SANTAJUL DESPAGUBIRILOR si se lamenteaza cu FUGA INVESTITORILOR/ O perspectiva crestina asupra protestelor pentru Rosia Montana - R
  23. Pingback: DOVADA CA AURUL SE POATE EXPLOATA SI FARA CIANURA, DAR NU SE VREA!/ Cine castiga la Bursa de pe urma jocului “parşivel” al lui Victor Ponta?/ VERDICTUL GEOLOGILOR: PERICOL MAXIM!/ Ce se pregateste si la CERTEJ si in alte puncte din Apuseni? C
  24. Pingback: PROTESTE MASIVE PENTRU ROSIA MONTANA IN BUCURESTI SI ALTE ORASE [VIDEO+FOTO]. Propaganda iliesciano-minereasca a premierului PONTA; Iulian Iancu va conduce COMISIA PRIVIND RMGC - Recomandari
  25. Pingback: COMISIA CIANURISTILOR: PROSTEALA PE FATA? Proiectul RMGC: distrugerea a patru munti si crearea unui MEGA-BAZIN de CIANURI/ Minciunile cuplului de comici PONTA-SOVA/ “Terorismul ecologic” si alte blancaneli/ GRECIA, TROIKA SI AURUL - Recomandar
  26. Pingback: PROPAGANDA AGRESIVA A RMGC PUNE IN PERICOL LIBERTATEA DE OPINIE. Cazul jurnalistei Miruna Munteanu - Recomandari
  27. Pingback: (VIDEO): ADEVARURI NESPUSE DESPRE DEDESUBTURILE SI MIZELE AFACERII ROSIA MONTANA. Adevarata fata a oamenilor RMGC. Ministrul culturii si parlamentarii – mituiti de Gold? De ce premierul Ponta se comporta ca un agent al companiei Gabriel Resources? P
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare