SUPRAGUVERNUL ROMÂNIEI sau instituirea “TEOCRATIEI” BANCARE: ce este Comitetului National de Supraveghere Macroprudentiala? Mugur Isarescu emite primul ”avertisment”: LEGEA DARII IN PLATA ar reprezenta un ”RISC SISTEMIC SEVER”!

8-04-2016 14 minute Sublinieri

afp-mediafax-foto-daniel-mihailescu

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a avertizat joi ca economia Romaniei este supusa unui “risc sistemic sever”, generat de “intensificarea initiativelor legislative” care intervin in sistemul financiar-bancar, cu referinta directa la Legea darii in plata.

“Raportul asupra stabilitatii financiare prezinta o harta a riscurilor. Actualul raport mentine cele sase riscuri identificate in cel precedent si adauga inca doua noi: un risc sistemic sever, legislativ sever si un risc sistemic ridicat, dat de posibila iesire a Marii Britanii din Uniunea Europeana”, a explicat guvernatorul, in conferinta de prezentare a Raportului asupra stabilitatii financiare, aprilie 2016, potrivit Agerpres.

Guvernatorul a subliniat ca Banca Nationala a identificat pentru prima oara in Romania un risc sistemic sever generat de schimbarile legislative care afecteaza sistemul financiar.

“In ultimele sase luni, s-au intensificat initiative legislative care isi propun sa reglementeze domeniul financiar – bancar, prin interventia retroactiva in contractele incheiate intre clienti si banci”, a subliniat Isarescu.

El s-a referit la Legea privind darea in plata, dar nu numai, care, in procesul de reexaminare a fost corectata in anumita masura, “dar chestiunea de fond pe care o reprezinta retroactivitatea legii se mentine”, ca si stabilitatea si credibilitatea cadrului legislativ.

Potrivit guvernatorului BNR, aceste propuneri legislative au fost concentrate intr-un risc sistemic sever pentru ca, in afara de Legea privind darea in plata, mai sunt in discutie si alte initiative care pot afecta stabilitatea financiara.

Mugur Isarescu a mai atras atentia asupra faptului ca reformele realizate si beneficiile obtinute datorita acestora nu sunt ireversibile. Mai mult, guvernatorul sustine ca mediul extern este in continua schimbare, fapt care prezinta, de asemenea, riscuri pentru stabilitatea financiara a Romaniei si, de aceea, pe plan intern trebuie sa fim atenti sa nu cream vulnerabilitati suplimentare.

“Azi vorbim pe plan international despre coborarea sub zero a dobanzilor, despre stagnarea seculara, teme care acum 50 de ani erau de neimaginat. Intr-un astfel de mediu extern, trebuie sa fim atenti ce ramane – si fundamentele economie de piata trebuie sa ramana -, ce se schimba, sa fim atenti sa nu cream vulnerabilitati interne suplimentare care sa se adauge acestor mari schimbari externe“, a mai spus Isarescu.

El a facut referire, in acest context, si la necesitatea consolidarii politicilor fiscale, precum si la evitarea unui comportament prociclic al mixului de politici, astfel incat cresterea economica sa fie sustenabila si de durata, pentru ca o crestere nesustenabila “se va intoarce chiar impotriva cresterii economice, corectiile devenind inevitabile”.

S-a decretat risc sistemic sever, pe motiv de lege a darii in plata.

Cam devreme.

Credeam ca ayatollahul asteapta macar ca legea stabilitatii macro-galactice sa intre in vigoare pentru astfel de decrete.

Se pare, insa, ca intentiile de fundamentalism bancar trebuiau facute clare si vizibile inca de pe acum, ca sa nu ne-apucam sa visam prea mult la democratie.

Daca as fi rautacios, as zice ca tara devine pas cu pas un regim teocratic si ca de azi intram sub regim de sharia (=risc sistemic sever). Dar uite ca nu sunt si nu zic.

PS Unul dintre vicii de la BNR stie cum e cu bankingul islamic.

PPS Ma intreb cum va arata incepand de azi rating-ul de tara al Romaniei, cat de sus va sari CDS-ul si, desigur, cum vor fi modificate in sus dobanzile bancare la credite. Poate ca autorul decretului de risc sistemic sever nu a auzit inca de acele profetii care se implinesc prin simplul fapt ca sunt pronuntate. …

Dragi prieteni, faptul ca Legea DIP nu este acum pe ordinea de zi a sedintei de miercuri 13 aprilie, nu trebuie sa fie un motiv de ingrijorare. Luni la pranz se stabileste de catre Biroul Permanent al Camerei Deputatilor ce legi vor intra la vot miercuri. Eu cred ca va intra la vot si se va si vota. Ma ingrijoreaza insa ofensiva fara precedent a dlui Isarescu impotriva Legii DIP. Declaratia de astazi cnform careia aplicarea legii DIP si creditelor in derulare” reprezinta un risc sistemic major pentru economia romaneasca”, e de fapt un preambul la ceea ce va face dnul Isarescu in calitate de nou presedinte al Comitetului Natinal de Supraveghere Macroprudentiala, noul SUPRAGUVERN al Romaniei.

In mod concret, dnul Presedinte Isarescu va avertiza oficial Guvernul despre riscul sistemic pe care il reprezinta aceasta lege, iar dnul Ciolos sunt convins ca se va conforma si va emite o Ordonanta de urgenta prin care se abroga articolul care prevede ca legea se aplica si creditelor in derulare.

Mie imi e foarte clar cine reprezinta cu adevarat risc sistemic pentru economia romaneasca si pentru tara asta in general! Voua?


MUGUR ISARESCU si RISCUL SISTEMIC…

Here we go. Legea darii in plata va pleca spre votul din plen intr-o forma care ii multumeste si pe bancheri si pe initiatori, desi mai corect este ca intr-o forma care ii nemultumeste atat pe unii cat si pe ceilalti. De un an de zile de cand se discuta, legea a dus la limita isteriei reprezentantii ambelor tabere, niciuna nefiind dispusa la compromisuri. Bancherii au avertizat ca e o lege neconstitutionala, cerand modificari pe care initiatorii le considerau neconstitutionale. Intr-un final, dezbaterile s-au incheiat, darea in plata urmand sa fie trimisa cel mai devreme miercuri 6 aprilie, dar mai probabil miercurea urmatoare (13 aprilie) plenului Parlamentului.

Deputatii din Comisia juridica au dezbatut marti pentru a treia oara legea darii in plata (prima data inainte de re-trimiterea ei in Parlament de catre Presedinte si a doua oara saptamana trecuta), punandu-se cu greutate de acord asupra punctelor-cheie de discutie. HotNews a transmis LIVE TEXT cele mai importante declaratii din timpul dezbaterilor din comisie. In sala sunt prezenti atat reprezentantii initiatorilor, ai clientilor bancari, cat si ai BNR si ai sistemului bancar

Principalele puncte de disensiune

1. Daca sa existe un plafon pana la care legea se va aplica si daca da, care sa fie acela. In final, Comisia a votat un amendament prin care legea sa se aplice doar pentru creditele mai mici de 250.000 de euro. Propunerea s-a votat cu o singura abtinere.
2.Daca legea sa se aplice retroactiv, inclusiv la cei care au fost deja executati silit sau in curs de executare silita. Dupa discutii de circa 20 de minute pe marginea unui amendament in acest sens, s-a decis ca darea in plata sa se aplice si celor aflati in executare silita si celor la care executarea silita s-a incheiat.
3. Legea se va aplica doar pentru creditele avand ca destinatie locuinte sau pentru orice fel de credite garantate cu ipoteca? In final, legea se va aplica doar in cazul in care creditul a fost folosit pentru cumpararea unei locuinte sau a unei bucati de teren pe care sa se construiasca o locuinta. Propunerea a fost votata in unanimitate.

Reamintim ca impotriva formei initiale a legii darii in plata nu au fost doar bancherii ( y compris BNR) ci si Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana, agentiile de rating, Consiliul Investitorilor Straini, Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei (pana si- intr-un registru aproape comic- Asociatia “Salvati Copiii”), in vreme ce parlamentarii, organizatiile de sprijin a consumatorilor si o buna parte dintre cei care imprumutati in valuta (in special in chf) au sprijinit acest demers legislativ.

Mai spunem ca practica mondiala in materie de “datio in solutum” este subtire, dar majoritatea tarilor in care o asemenea lege este in vigoare, cel care ia un imprumut de la banca spune din start daca ia in calcul darea in plata- caz in care dobanda bancii este mai ridicata.

Bancile au fost reprezentate la sedinta Comisiei de catre Steven van Groningen, Mihai Bogza, Florin Danescu, Sergiu Oprescu. Din partea BNR au luat loc la masa discutiilor viceguvernatorii Florin Georgescu, Bogdan Olteanu si Liviu Voinea. In sala a venit si Enache Jiru, secretar de stat in cadrul Ministerului Finantelor, alaturi de Stefan Nanu. […]/ integral pe hotnews.ro

Parca am mai auzit un asemenea discurs prin 2010-2011 : zice dl Suciu, purtator de cuvant al Guvernului, proaspat secretar de stat ca nu sunt bani, deci omul trebuie sa stranga cureaua (a se citi omul de rand, nu si sefii companiilor publice, sefii corporatiilor, sefii autoritatilor de control si supraveghere, si nici vatafii, legegii si sinecuristii overlorzilor sistemului). Acest discurs facea parte din discursul fascist, plin de ura, al lui Basescu, cel ce se razboia cu magistratii ce avusesera tupeul sa isi ceara drepturile salariale in instante, cu “mamicutele” si “bebelusii” (cum ii boteza cu dispret fostul presedinte), cu pensionarii si cu medicii si cu profesorii (pe care ii trimitea la cules de capsuni in Spania).

Oameni acestia pur si simplu ne urasc si ne dispretuiesc.
Sa le spunem ca ne cerem scuze ca existam?
Stimabililor, v-ati fi asteptat ca omul sa accepte sa fie platit cu 2 lei?

Acea Constitutie pe care o invocati (gresit si abuziv) pretinzand autorilor unei legi de protectie sociala sa arate sursele finantarii programului, aceeasi Constitutie stabileste ca Statul roman este un stat social, in care una din valorile supreme este dreptatea. Si nu e nicio dreptate in tratamentul aplicat unei familii (care vrea sa aiba copii si sa contribuie sanatos la cresterea demografica) sa i se plateasca 2 lei pentru a sta acasa cu copilul un an sau doi, iar aceeasi familie sa achite, timp de 40 de ani la rand, contributii la asigurari sociale calculate dupa un procent aplicabil venitului lunar.

Asta in timp ce se fac programe de 5-6 miliarde de euro de ajutorare a bietelor banci si a dezvoltatorilor imobiliari pentru a iesi din faliment.

Si, in alta ordine de idei, nu parlamentarii trebuie sa caute cu lupa prin buget surse de finantare, ci Guvernul trebuie sa le gaseasca, eventual, prin realocarea unor sume prost cheltuite, cum ar fi zecile de miloarde anuale aruncate in autostrazile vesnic neterminate si etern pline de gropi.
I-auzi aici : sa spuna Parlamentul sursele de finantare a indemnizatiilor pentru mame – e nenegociabile. Dar ce, suntem intr-un contract in care guvernul a luat in garantie ipotecara cladirea Parlamentului, iar parlamentarii ii cer “creditorului” sa accepte sa ii dea in plata Parlamentul?

http://www.mediafax.ro/…/suciu-parlamentul-sa-spuna-sursele…*

Guvernul tehnocrat a facut un plan anti-saracie, dar cand e vorba de bani pentru indemnizatii de crestere a copilului si pentru marirea salariilor profesorilor, medicilor, politistilor si ale pompierilor, invariabil spune “N-am”. Reducerea inegalitatilor si a gradului de saracie (care atrage analfabetism) mai poate astepta.

Ce nu mai poate astepta e legea care sa oblige cumparatorul de cartele pre-pay sa isi dezvaluie identitatea. Sigur cu legea asta utilizatorii de cartele pre-pay vor fi cunoscuti si, deci, nu vor mai putea gestiona atacuri teroriste (afirmatia din urma apartine primului ministru al guvernului tehnocrat, care nu stiu de unde a putut sti identitatea unor utilizatori anonimi de cartele pre-pay; anonim = necunoscut).

Asa ca welcome to the new Middle Age.

  • Cotidianul/ Gh. Piperea: 

Bun venit în Evul Mediu

Europa a ajuns să arate din ce în ce mai mult ca o reţea de feude înconjurate de ziduri apărate cu sârmă ghimpată, cu camere de supraveghere, cu drone şi cu tancuri.

Desi se cheltuie sute de miliarde de euro pe sisteme de supraveghere şi monitorizare, pe logistică, personal şi propagandă de securitate anti-teroristă, atacurile cu centură de explozibil pe burtăşi cu Kalashnikov-ul la vedere se “întâmplă”, ca şi cand ar fi un dat natural.

În urma acestor atacuri teroriste rămân şocul, tulburarea, deruta, angoasa, haosul. Oamenii afectaţi de şocul terorist caută protecţie faţă de viitoare alte atacuri, închizându-şi porţile către lume şi, fiind distraşi de la preocupările lor de zi cu zi, se concentrează pe salvarea lor şi a apropiaţilor lor. Şi, ca din întâmplare, există mereu cineva care să le vândă protecţie. Oraşele – metropolă europene au ajuns să fie închise în stil medieval, între ziduri groase de teamă, supraveghere informaţionalăşi ignoranţă impusă. Cei ce sunt în interiorul zidurilor achiziţionează pe bani grei iluzia că sunt “în siguranţă“. Monitorizaţi permanent, panicaţi din când în când de atacuri teroriste aşa-zis spontane şi imprevizibile, “răzbunaţi” din când în când cu show-uri tv cu corupţi arestaţi sau pansaţi la sentimente cu marşuri de “mari” politicieni şi lideri de opinie care poartă obligatoriu sloganul “Je suis…”, spălaţi pe creier cu ideea achiziţionată că privatizarea este soluţia finală, europenii au ajuns să regândească “soluţii” de acum 100 de ani, când s-au lansat în două devastatoare războaie mondiale. Aceasta este o imagine a orăşenilor europeni ai lui 2016 A.D. pe care puţini, foarte puţini ar recunoaşte-o, dar care ar sări în ochi unui om care tocmai ar fi ieşit din “întunecatul” Ev Mediu.

Cine câştigă din această stare de lucruri şi din această goană inconştientă dupa protecţie?

Cei 0,1% din populaţie care deţin 99% din resursele planetei.

În spatele acestei pâcle generate de terorism, gestionarii crizei financiare (care sunt şi autorii săi culpabili, dar sunt ţinuţi iresponsabili de aceiaşi constructori ai zidurilor medievale de mai sus) se ocupă intens cu privatizarea resurselor, liberalizarea iraţională a tot ceea ce este de interes public, reducerea costurilor cu sănătatea publicăşi educaţia şi, desigur, cu trecerea pierderilor pe contul populaţiei.

Şi aceşti gestionari ai crizelor nici măcar nu mai sunt supuşi scrutinului public. Ei se sanctificăîn interiorul structurilor lor oculte, anti-democratice, de supraveghere macro-prudenţială.

[…]

Adevărata cauză a teorismului nu este islamismul. Dacă în moscheile sau geamiile europene este propovăduit jihadul, atunci poate că ultra-eficienţii agenţi secreţi ar trebui să identifice din timp aceste şcoli ale furiei, mâniei şi răzbunării şi să le destructureze la timp. Dacă aceşti propovăduitori ai terorismului sunt finanţaţi ca să convingă cât mai mulţi dezaxaţi să se arunce în aer în aeroporturi sau pe stadioane în căutarea raiului celor 72 de fecioare pregătite să le facă lor nemurirea fericită, atunci poate că ar fi bine ca acele corporaţii care generează sau rulează aceşti bani să fie închise şi managerii lor băgaţi în puşcărie pe viaţă. Sunt şi privat bankers, şi consultanţi şi avocaţi, şi traderi, manageri de fonduri de investiţii care ar putea fi întrebaţi cam care sunt beneficiarii reali ai acestor bani. De altfel, terorişti sunt şi alţi ultra-religioşi, cum ar fi Tigrii tamili din Sri Lanka, precum şi “civilizaţii albi” de teapa norvegianului Andres Brejvick, cel care a ucis vreo 80 de tineri lipsiţi de orice apărare pe motive fasciste, iar acum stăîntr-o închisoare norvegiană foarte atentă cu drepturile sale de om (nu se ştie cum se face că albii europeni, precum şi cei din Ku Klux Klan-ul american au drepturi ale omului, dar în România aceste drepturi sunt “lux theoretic”). Iar Daesh ucide de sute de ori mai mulţi musulmani decât europeni, ceea ce înseamnă că nemernicia acestor dezaxaţi nu are ţintă naţionalistă sau religioasă.

Adevărata cauză a terorismului este inegalitatea economică.

În lumea de azi e prea multă inegalitate. Ceea ce trăim e chiar mai rău ca în feudalism – măcar atunci, în urmă cu 250 de ani, oamenii ştiau că lumea e împărţită în bogaţi şi săraci, în oameni liberi şi sclavi, în iobagi şi moşieri. Lumea aceea, în mare măsură, accepta această stare de lucruri ca fiind “de la Dumnezeu lăsată”. Lumea noastră este, însă, construită pe principiul că oricine poate fi bogat sau înstărit dacă munceşte, dacă merită, dacă are valoare sau dacă creează valoare. Inegalitatea crescândă a lumii actuale nu mai încape în modelul cultural al prezentului şi, cu siguranţă, nu mai are loc în viitorul apropiat. De aceea, inegalitatea crescândă determină reacţii psihologice violente, explozii ale mâniei şi răzbunării, teroare şi război.

Exemplul cel mai vizibil de inegalitate îl reprezintă locurile VIP/first classîn avion şi pe stadion. La clasa economy, din ce în ce mai strâmtă şi mai scumpă, trebuie să se înghesuie average people. La first class, însă, condiţiile sunt hiper, ultra, mega confortabile, dar acele locuri costă de 3-4 ori mai mult. Trebuie să îţi permiţi să călătoreşti acolo.

La fel e şi în sistemul sanitar. La fel e şi în învăţământ. La fel e şi în justiţie.

Cât va mai dura această stare de iobăgie?

Nu prea mult. Oamenii se vor revolta. E o chestiune de timp.

Statul, indiferent că e vorba de SUA, Japonia, China, Brazilia, India sau de statele membre UE, susţine privatizarea profitului şi socializarea pierderilor. Aşa ceva nu poate continua. Averile acumulate în exces de overlorzii miliardari ai sistemului se vor fărâmiţa sau aneantiza, căci cineva le va arunca în aer. Primenirea sau sporirea acestor averi are nevoie de muncitori şi de clasa de mijloc. Nu miliardarii creează locuri de muncă, muncitorii şi clasa de mijloc creează averi.

Ca să nu ne întoarcem în anul 1800, trebuie reinstaurat echilibrul, iar distribuţia resurselor şi/sau a pierderilor să fie re-umanizată.

A fost inventată o imunitate mai ceva decât a parlamentarilor. România s-a trezit cu un supra-organ specializat în recomandări obligatorii

Vestea proastă a anului este adoptarea legii privind supravegherea macro-prudenţială, trimisă acum la promulgare la preşedinte (care, evident, nu va avea nicio reţinere să o promulge, în ciuda celor de mai jos).

Legea instituie un comitet din 9 ultra-prudenţi, dintre care 5 înseamnă doar şefimea BNR, care vor emite recomandări şi avertizări referitoare la marile riscuri care ne pasc zi de zi. Aceşti 9 sfinţi, ca şi cei care lucrează pentru ei în comisiile tehnice sau în secretariat, sunt total imuni la orice răspundere penală sau civilă pentru ceea ce fac în această calitate de macro-prudenţi (sau de lucrători pentru macro-prudenţi): ei “nu răspund civil sau penal pentru îndeplinirea sau omsiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor legate de activitatea Comitetului, dacă aceştia au acţionat cu bună credinţă” (art. 11 alin.3).

Este o imunitate de răspundere penală şi civilă similară cu cea acordată deja şefimii BNR prin Legea nr.312/2004 privind Statutul BNR. O imunitate care este cu mult, enorm de mult mai tare decât imunitatea parlamentarilor şi chiar a preşedintelului de ţară: (i) ea se extinde şi la răspunderea civilă pentru cauzarea de prejudicii, nefiind limitată la răspundrea penală; (ii) ea nu poate fi ridicată; în cel mai restrictiv caz, dacă vor fi acţionat cu rea-credinţă, macro-prudenţii vor putea fi sancţionaţi civil sau penal; doar că, în sistemul nostru de drept, buna credinţă se prezumă. Iar BNR, ca şi Comitetul macro-prudenţei nici măcar nu sunt prevăzute în Constituţie!

Destinatarii principali ai recomandărilor şi avertizărilor Comitetului sunt Guvernul, BNR şi ASF, dar printre destinatari poate fi şi Parlamentul, precum pot fi printre destinatari şi instanţele, direct sau prin intermediul ÎCCJ sau al CSM, ba chiar şi Curtea Constituţională. A se observa că, în baza art. 10 alin.2 din această minunată lege a unei minunate lumi noi, “recomandările şi avertizările emise nu se publică în cazul în care publicarea acestora poate avea repercusiuni la adresa stabilităţii financiare”. Aşadar, sub masca atenţiei pentru stabilitate financiară, se pot emite orice fel de recomandări şi avertizări – noi nu vom şti niciodată de ce unele legi vor fi fost respinse ori modificate după recomandările comitetului şi de ce unele soluţii judiciare vor fi fost luate după aceleaşi recomandări. Nu vom şti de ce vor fi fost salvate bănci falite sau asigurători frauduloşi cu riscul falimentului şi al ruinei cetăţenilor. Căci, acest comitet este, nu-i aşa, coordonatorul gestiunii crizelor financiare (art.3 alin.5 din “lege”), iar noi, plebea, nu trebuie să ne punem prea multe întrebări. Tocmai de aceea, Comitetul nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni din partea niciunei autorităţi, instituţii, organism public ori privat, nici măcar de la Parlament sau puterea judecătorească.

Aberant este că aceste recomandări şi avertizări sunt obligatorii pentru destinatari – a se vedea art.4 alin.2 din lege, de unde rezultă că destinatarii recomandărilor sau avertizărilor “trebuie să adopte măsurile corspunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor”. Redactorul legii nu prea le are cu gramatica, din moment ce ne plasează în plin oximoron (recomandările trebuie respectate, destinatarii recomandărilor trebuie să adopte măsurile corespunzătoare…), dar grav este că legea transformă Guvernul în simplu executant al “recomandărilor şi avertizărilor” Comitetului. Poate că şi Parlamentul va primi recomandări secretoase, cine ştie? Poate şi sistemul judiciar, că tot se fac seminarii pe această temă pe la Sinaia…

Să zicem că, după adoptarea legii dării în plată, comitetul se întruneşte şi, pentru că, nu-i aşa, legea prezintă risc sistemic, se emite avertizare de către comitet şi/sau recomandare de reglementare. Destinatarii – guvern şi parlament – trebuie să ia măsuri, inclusiv prin emiterea de reglementări, să zicem, suspendarea efectelor sau abrogarea legii. Nu-i aşa că destinatarii “recomandării” nu ar avea de ales? Să zicem că, luându-se după îngrijorările FMI şi ale CE, comitetul va constata că litigiile colective pe clauze abuzive sunt risc sistemic. Destinatarii – guvern, parlament, instanţe, CSM, Curtea Constituţională – vor trebui să ia măsuri. Spre exemplu, să abroge art.12-13 din Legea clauzelor abuzive. Sau, mai simplu, să le declare ne-constituţionale, că tot au judecătorii Curţii Constituţionale pe rol nişte excepţii cu această temă (notă: pronunţarea este amânată pentru 7 aprilie, asta după ce cauza s-a repus pe rol pentru balotaj al voturilor …). Ori instanţele ar putea, un pic mai greu, dar nu imposibil, să trântească toate procesele colective cu această temă. Avant la lettre, ÎCCJ a comis-o deja, în data de 23 martie, într-un dosar colectiv (întorcând cu 180 de grade precedentele stabilite în anii 2013-2015, toate în favoarea consumatorilor).

Aveam, anul trecut, în august, când am mai scris despre proiectul acestei legi, convingerea că se tinde la a se elimina din Constituţie principiul separaţiei puterilor în stat. Acum mă tem că trebuie să vă dau o veste şi mai proastă: puterile în stat nu mai există în faţa recomandărilor acestui comitet, o entitate care nu îşi mai extrage legitimitatea din voturile noastre, ci din sfinţenia importată de la Comitetul European pentru Risc Sistemic şi de la Banca Reglementelor Internaţionale (banca centrală a băncilor centrale, o instituţie ceţoasa cu sediul în Elveţia).

România devine un stat teocratic, fiind condusă de un sinod/sanhedrin de preoţi macro-prudenţi în frunte cu un ayatollah, guvernatorul etern. Şi să nu faceţi nicio greşeală în analizele voastre: fără îndoială, dl Iohannis va promulga această lege.

Gheorghe Piperea:

Pur si simplu nu inteleg cum un asemea personaj ramane in continuare vice-guvernator BNR si viitor membru in comitentul national de supraveghere macro-prudentiala (viitorul ultra-guvern teocratic al Romaniei). Dupa ce acum o luna spunea la tv ca legea darii in plata “va omori” programul Prima casa, iar asta va fi insemnand falimentul suveran al Romaniei, ieri in Parlament spunea ca sistemul in care bancile impart riscul cu debitorii tine de banking-ul islamic (nefiind specific sistemului de banking iudeo-crestin)! Pentru panicatii de serviciu si pentru naivi, asta este o sugestie subliminala cf careia legea darii in plata este de inspiratie islamica.

Dupa anunturile de tip ferpar raspandite prin ziare de diverse consilii patronale bancare, dupa atragerea in aceasta mizerie de campanie a organizatiilor care se ocupa cu salvarea copiilor pe bani din sponsorizari obtinute de la banci, acum mai trebuia doar atat – sa se atraga atentia enoriasilor. Probabil ca va aparea, in cateva zile, o reactie a Patriarhiei de infierare a acestei legi de inspiratie islamica …
Iar presa main-stream fie tace asurzitor fie, dupa caz, reda aceasta recenta afirmatie in tonuri caldute sau chiar ironice.
Ca sa poarte totul un nume : e vorba de dl Bogdan Olteanu.

http://www.digi24.ro/…/BOGDAN+OLTEANU+BNR+COMISIE+DARE+IN+P…

Furnizorii de utilităţi încheie contractul fără discuţii când li se prezintă certificatul de deces al titularului. După care, dacă există datorii la respectiva locaţie (ultimele facturi) acestea urmează să fie asumate de cel care preia contractul, dacă este vorba de preluare integrală.

La o preluare parţială – de exemplu, se păstrează televiziunea şi se renunţă la telefonia fixă – sunt cazuri (vezi RCS&RDS) în care noul titular porneşte de la zero, iar facturile restante ale fostului urmează să fie achitate de moştenitori fără ca furnizorul să impună ceva în acest sens.

Ei bine, cu băncile lucrurile se pun în mod diferit. Pentru închiderea unui cont, precum contul curent în care se vira pensia, nu e suficient doar certificatul de deces, musai e nevoie şi de succesiunea încheiată între moştenitori, chiar dacă respectivul cont are sold zero. Asta înseamnă că trebuie mers la notar chiar dacă în urma decedatului n-a rămas vreun bun, se achită declaraţia de acceptare a succesiunii (aproximativ 60 de lei), în masa succesorală se include contul bancar ce urmează să fie închis, iar după ce moştenitorii achită şi onorariul notarului pentru succesiune pot merge împăcaţi la bancă să închidă contul.

Spre deosebire de furnizorii de utilităţi, majoritatea băncilor nu închid conturile inactive (echivalentul celor cu restanţe pentru utilităţi), astfel încât comisioanele de administrare şi cele de gestiune pentru card se tot adună până când e gata succesiunea, dacă moştenitorii nu anunţă din timp că a survenit decesul titularului. Din momentul în care se prezintă însă un certificat de deces nu se mai percep comisioane de administrare, dar contul tot deschis rămâne. Mă întreb ce fac băncile cu conturile decedaţilor fără succesiune completă? Doar nu le păstrează sperând ca aceştia să se transforme la un moment dat în Zombi şi să-şi achite personal comisioanele de administrare restante…

Dar dacă în urma decedatului rămâne un credit la bancă? Să menţionăm că orice succesiune încheiată între moştenitori pentru bunurile rămase în urma defunctului implică şi acceptarea datoriilor, deoarece la notar se completează simultan şi o declaraţie de acceptare a succesiunii cu active si pasive. Dar dacă decedatul era coproprietar al unui bun ipotecat?

Banca va scoate la vânzare proprietatea dacă ratele nu sunt plătite la timp, iar în publicaţiile de vânzare cu anunţuri date de bănci găsim destule lucruri interesante, aşa cum arată Lucian Sârbu în articolul “Lacrimile bancherilor. Despre legea dării în plată”. De pildă, faptul că nu sunt citaţi doar soţul/soţia supravieţuitoare când imobilul e executat silit, ci şi copiii minori în calitatea lor de moştenitori. Iar aici intervine un aspect mai puţin dezbătut al legii dării în plată. Ce se întâmplă dacă unul dintre soţi a decedat, iar celălalt nu poate achita de unul singur ratele? În momentul actual, după ce acesta pierde casa, riscă să aibă veniturile poprite până la concurenţa diferenţei dintre soldul restant al împrumutului şi valoarea la care bunul a fost executat silit. Or, cât de uşor ar fi pentru o văduvă cu copii, care s-a mutat în chirie să se descurce cu veniturile poprite de bancă în contul unui credit ipotecar luat împreună cu soţul decedat?

*

 


Categorii

Bancherii, bancile, BNR, abuzurile bancilor, Corporatism, Gheorghe Piperea, Razboiul impotriva Romaniei, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Actualitate

Comentarii

2 Commentarii la “SUPRAGUVERNUL ROMÂNIEI sau instituirea “TEOCRATIEI” BANCARE: ce este Comitetului National de Supraveghere Macroprudentiala? Mugur Isarescu emite primul ”avertisment”: LEGEA DARII IN PLATA ar reprezenta un ”RISC SISTEMIC SEVER”!

  1. Pingback: SUPRAGUVERNUL ROMÂNIEI sau instituirea “TEOCRATIEI” BANCARE.Ce este Comitetului National de Supraveghere Macroprudentiala? Mugur Isarescu emite primul ”avertisment”: LEGEA DARII IN PLATA ar reprezenta un ”RISC SISTEMIC SEVER”! . | Rezistența
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare