Suveranitatea nationala, ca un cal batran ucis cu bestialitate. OBSERVATII DESPRE LEPADAREA DE ROMANIA, ALINIEREA TRANS-PARTINICA LA AGENDA EURO-MALTHUSIANA SI ATLANTISM

24-08-2011 7 minute Sublinieri

Tablou reprezentand batalia de la Grivita (1877), unde trupele romane au cucerit reduta cu pretul unor mari pierderi

“Ia te uita, baaa, razbatu in vagauna strigatul unui cioban. Unu beleste un cal!”.  Nuvela psihologica a lui a lui Marin Preda, “Calul” ne poate fi o unealta folositoare pentru a intelege ambitiile politice din ultimele zile la carma Romaniei  pe tema cedarii suveranitatii, comparand diluarea sistematica a statalitatii romanesti cu tematizarea mortii bietului cal.

Adeptii ordoliberali vazand in institutiile statului social mai intai o povara a societatii, decat un element pentru echitate

Calul din nuvela lui Marin Preda prefigureaza intr-un fel destinul suveranitatii. Imaginea grotesca a calului, “un cal batran, cu parul incretit pe burta si ros de ham aproape pe toata pielea, care “abia mergea”, si capul ii atarna in jos, balanganindu-se greu si incet ca o ciutura mare, si hodorogita” poate fi chiar pe masura starii suveranitatii noastre, in prezent erodata de o criza persistenta, mutilata de o regionalizare toxica si ciuruita de o devolutie separatista. In contextul politic, hamul care roade suveranitatea este croit atat din “material” UE cat si din piele ordoliberala: ambele au ca obiectiv inlaturarea statalitatii, de parca ar fi un cal batran fara folosinta, care cere doar de mancare. Adeptii ordoliberali vazand in institutiile statului social mai intai o povara a societatii, decat un element pentru echitate. (…)

 

Suveranitatea Romaniei, este un produs al Conferintei de la Berlin (1878) care a facilitat trecerea tarii de la suzeranitate otomana la independenta de stat

Inapoi la nuvela lui Marin Preda: Ce stim noi despre personajul nuvelei, Florea Gheorghe, care duce calul la marginea satului unde ii da cu un os in cap pana il omoara? Dincolo de trasaturile naturale ale acestui taran obisnuit, stim ca “acum, de dimineata, inainte ca soarele sa rasara si sa-l apuce caldura, si la care se gandise inca din ziua trecuta”, trebuie sa ucida animalul batran. Suveranitatea noastra statala nu este chiar asa de batrana ca sa luam o asemenea hotarare pripita intr-o zi de vara, lepadandu-ne de ea, precum Florea Gheorghe de un animal credincios. Suveranitatea Romaniei, este un produs al Conferintei de la Berlin (1878) care a facilitat trecerea tarii de la suzeranitate otomana la independenta de stat, politica, interna si externa –  fapt care ne-ar putea face sa credem, ca tot Germaniei parvine si dupa mai bine de un secol dreptul princiar a primei nopti cu tanara Romanie.

Dincolo de mitul dezvoltarii economiei in aceasta perioada, Romania a devenit in calitate de stat suveran un membru respectabil al comunitatii mondiale. Cea mai mare indatorare la nivel european fata de bancile germane a fost pretul suveranitatii, precum si o tarzie reforma agrara dupa o rascoala infranta, au pecetluit calea spre statul atat national-legionar precum si spre cel national-comunist. Dupa alti douazeci de ani de la inlaturarea comunismului intra si statalitatea romaneasca in retragere.

Acel cal batran, a fost baza existentiala si a lui Floarea Gheorghe, care i-a arat campul, i-a tras caruta si care la dus in spinare. In mod normal caii nu se ucid, chiar daca sunt batrani si nu mai sunt functionali; precum nici un stat nu-si inlatura suveranitate greu dobandita prin jertfele mai multor generatii. Discursul politic, lejer si degajat pe acest subiect il regasim si in nuvela lui Marin Preda prin descrierea narativa a personajului principal: “Florea Gheorghe, alaturi, incepu sa rada, oprindu-se pe loc uitandu-se la el, cum sta stors in mijlocul curtii, cu copitele latite ca niste strachini negre in tarana, si cum nu mai poate merge”. Indubitabil statalitatea Romaniei are un pret care dupa nenumarate incercari din istorie de a o inlatura, seamana tot mai mult cu calul din nuvela, adusa si ea in centrul atentie, alias “mijlocul curtii” mediatice, semnalandu-ne incapacitatile ei.

Ca sa ne razbunam pe 23 august nu trebuie sa inlaturam si statul; acel stat care a asigurat nu doar existenta materiala dar si vatra culturala a tarii

Sa nu uitam ca acele copite latite sunt un simbol pentru truda multor generatii de romani care au luptat pentru aceasta cauza istorica. Spre deosebire de Florea Gheorghe, care cauta oricum discret sa ucida calul, inaintea rasaritului de soare, fara privirile consatenilor, aspiratiile politice de la Bucuresti opteaza pentru lichidarea suveranitatii in maniera unui act public. Ca sa ne razbunam pe 23 august nu trebuie sa inlaturam si statul; acel stat care a asigurat nu doar existenta materiala dar si vatra culturala a tarii.

Suveranitatea poporului ca realizare democratica,  spre deosebire de interpretarea depasita a ambitiilor politice “eu sunt statul” nu ramane decat sa fie pielea de pe bietul cal, pe care Florea Gheorghe o mai jupoaie. Lovit in “crestetul buimacit” tinut in franghii respira si bietul cal precum si statul tot mai greu. Dincolo de conditia jalnica a taranului de a mai trebui sa jupoaie si pielea de pe cal, taranul a avut fata de clasa politica actuala o gandire economica mai sanatoasa: nu a dorit sa optimizeze portia alimentara cal / mancare pentru tot satul ci doar pentru curtea lui si nu se temea ca singur, fara cal, l-ar inghitii consatenii, precum politicul se teme de restul lumii, crezand ca fara cedarea suveranitatii nu va face fata globalizarii.

Nota noastra:

Tema suveranitatii nationale a fost adusa in prim-plan de declaratia fara “perdea” a presedintelui Traian Basescu, comentata de noi aici: Presedintele Traian Basescu, sef de stat national care asuma “cedarea masiva de suveranitate”: ESTE NECESARA CREAREA STATELOR UNITE ALE EUROPEI!

Ulterior, presedintele a revenit, intarind si completand “viziunea” sa despre cedarea suveranitatii si crearea Statelor Unite ale Europei:

Sistemul global va mătura tot ce este lipsit de forţă. Statele trebuie să îşi pună problema să înfrunte efectele globalizării în partea lor negativă. Statele trebuie să se gândească cum pot face faţă. Acum ne confruntăm cu o criză de neîncredere a marilor investitori. Este o criză de încredere în guverne.
Europactul, pactul pentru euro – este o soluţie la care au aderat toate statele din zona euro, plus state din afară. Asta înseamnă că suntem obligaţi să ne aşezăm cheltuielile pe nişte fire pe care trebuie să le urmăm. Dacă nu o facem, suntem taxaţi.

România nu renunţă la obiectivul de a intra în zona euro în 2015. Crearea unui guvern al zonei euro este altfel decât am exprimat-o eu. El va avea ca obiectiv politicile monetare, dar şi cele fiscale şi aici era un element total de suveranitate. Nu poate să fie, care a şi făcut sistemul să tremure din temelii. Fiecare cu sistemul lui de taxe, de impozite. Vor fi mulţi care vor sări în sus. Eu însumi nu ştiu dacă asta e soluţia pe care clasa politică şi populaţiei României o vor adopta. O astfel de decizie nu poate fi luată decât printr-un referendum.

Eu sunt convins că Germania, Franţa, Spania au aceleaşi analize pe care le am şi eu. Şi văd crearea Statelor Unite ale Europei ca o soluţie pentru cetăţeni. Politicienii ar duce-o la fel de bine şi în SUE şi în Europa aşa cum e ea acum. Dar obligaţia lor e să garanteze şanse pentru popoarele pe care pretind că le servesc. Oamenii politici trebuie să ia această decizie în maxim 2-3 ani. Dncolo de acest termen s-ar putea să fie prea târziu. Sigur sună rău că TVA nu va mai fi stabilit la Bucureşti, ci la Bruxelles, că nu va mai fi cotă unică, ci progresivă, sau că va fi cotă unică de 20%. Va trebui să înghiţim această pastilă.

Este clar că Europa trebuie să aibă forţa de a adopta soluţia politică corectă. Eu voi susţine acest proiect deşi sunt un atlantist. Soluţia ieşirii din problemă e legată de ceea ce poate face şi poate concura peste 10 ani. Europa pierde din competitivitate. Europa prosperităţii a fost garantată prin uriaşe împrumuturi ale guvernelor. Poate opinia mea este greşită. Poate e prea mult şi prea devreme lansată. E o analiză la nivelul preşedinţiei. Noi putem fi doar o parte din deczie, nu putem influenţa decizia de creare a SUE.

Ca o paranteza: a fi “atlantist”, in imaginatia prezidentiala, inseamna probabil a fi pro-american. Dar nu e nicio contradictie intre atlantism si europenism, deoarece un agent de influenta care a exercitat constant presiuni pentru realizarea Europei federale este chiar administratia SUA, mai ales prin Departamentul de Stat si prin Council of Foreign Affairs si alte think-thankuri sau grupuri de influenta asupra politicii externe americane. Termenul de atlantist mai are o conotatie anume. Spunem acest lucru pentru ca e folosita de un teoretician rus al geopoliticii, Alexandr Dughin, care are o teoriemai originala de interpretare a istoriei si realitatii geopolitice. Astfel, cf. Dughin, lumea s-ar afla permanent sub tensiunea a doua “conspiratii”: cea a taberei atlantice, in care pilonii centrali sunt SUA si Marea Britanie, versus cea eurasiatica, ce ar grupa Rusia, Germania (?) si Japonia (?). Important nu este ca teoria lui Dughin suna destul de bizar deis cu oarecari valente explicative referitor la optiunile strategice ale unor puteri, ci ca acesta a avut, cel putin pe langa premierul Vladimir Putin, o influenta notabila, teoriile lui justificand unele optiuni ale Rusiei in ceea ce priveste interesele sale externe (mai trebuie adaugat ca Dughin caracterizeaza Romania drept o cultura afina taberei eurasiatice). Asadar, din acest punct de vedere, Traian Basescu se situeaza inca odata in tabara “vrajmasilor” strategici ai Rusiei, care probabil recepteaza auto-definirea de atlantist in felul lor original. Si, ca tot pomeniram de Rusia, e de specificat faptul ca  intentiile imperialiste ale Rusiei actuale nu sunt indreptate catre un model in mod autentic alternativ, ci catre o alta asezare a puterilor imperiale decat ar intentiona tabara “atlantista” in contextul aceleasi vagi noi ordini mondiale.

Discutia despre atlantism si eurasia are sensul ei pentru ca, revenind la articolul lui Radu Golban, este de mentionat rolul Rusiei in castigarea independentei de catre Romania. Insa, atentie: rolul Rusiei tariste, adica al unicului si fostului imperiu ortodox (si acela ortodox doar partial, din cauza influentei covarsitoare a europenistilor inca de pe atunci, dupa cum releva scrierile lui Dostoievski). Deci nu al uei Rusii pe care, recent, un parlamentar din Duma incerca sa ne-o bage pe gat: Rusia este tatăl României, afirmă un deputat rus. Cel putin in aceasta privinta, acelasi F.M. Dostoievski, care a comentat pe marginea razboaielor balcanice duse de Rusia timpului sau, era destul de clar: rolul Rusiei era de a elibera popoarele ortodoxe din regiune fara a emite nicio pretentie politica, atragandu-le doar de bunavoie, prin simpla propovaduire ortodoxa. S-a intamplat insa ca Rusia tarista s-a prabusit si, odata cu ea, orice posibilitate de creare a unei contraponderi substantiale la jocurile politice ale vestului. A mai ramas doar o Rusie ce se opune Vestului conjunctural, din motive geopolitice, de rivalitati de putere.

Revenind la parerea presedintelui, trebuie sa remarcam ca a fost salutata de voci marcante ale opozitiei, cum ar fi urmatoarele:

  • EvZ:

Titus Corlățean: Băsescu, măcar la bătrânețe are un gram de înțelepciune

Corlățean a apreciat că este necesară o cedare din atributele suveranităţii din partea statelelor Uniunii Europene pentru ca aceasta să devină o structură mai puternică economic şi mai competitivă în planul relaţiilor internaţionale.  “Contextul internaţional actual însă face dificil deocamdată acest proces, iar decidenţii politici responsabili pentru crearea acestui proiect vor trebui să fixeze această idee ca prioritate pentru următorul ciclu politic. Acest proiect trebuie urmărit cu consecvenţă, dacă dorim ca Uniunea Europeană să devină un actor important în plan internaţional”, a mai spus Corlăţean.

Teodor Meleșcanu: Europa nu are șanse dacă nu creează Statele Unite ale Europei

“Este o idee care ţine de o evoluţia în timp a Uniunii Europene. Nu cred că Europa are vreo şansă, dacă nu realizează un asemenea proiect pe termen lung. La ora actuală, competiţia la nivel global este între mari continente, iar UE, ca să reziste acestei competiţii, trebuie să strângă rândurile, dar asta se va întâmpla pas cu pas, într-o evoluţie foarte normală. Din punctul meu de vedere, nu e o idee de actualitate, ci o idee de finalitate”, a susținut Teodor Meleşcanu.

Alt comentator, europarlamentarul si fostul ministru al Apararii (remarcam ca Titus Corlatean este o figura apropiata diplomatiei si ca Teodor Melescanu a fost ministru de externe) Ioan Mircea Pascu, sustine si el ideea pe Contributors: “Statele Unite ale Europei” sau de ce admiterea in zona Euro trebuie privita ca un obiectiv politic major, de talia admiterii in NATO si UE

Sigur, greu de asteptat de la clasa noastra politica vreo urma de realism si de gandire geopolitica orientata catre interesele nationale. Asistam mai degraba la un reflex al alinierii de aceasta data, aliniere in tabara europenista. E drept ca sunt diferente in acest cor de aplaudaci ai UE, deoarece unii (factiunea care conduce in acest Romania) vor sa termine cu suveranitatea in mod brutal si sadic, cum a fost descris in articolul lui Radu Golban, iar altii isi inchipuie ca va avea loc un proces lent, evolutiv, in care Romania s-ar inscrie aproape din inertie, dusa de valul istoriei. Adica isi inchipuie ca vor asista resemnati la moartea calului batran.

Si daca ar fi sa ducem discutia si mai in fondul lucrurilor, asistam aici la doua atitudini:

– una este cea a factiunii “ordoliberale” care merge in extrema agendei euro-malthusiene, cu un dispret total fata de poporul si statul roman, in toate domeniile esentiale: stat national (regionalizare), stat social (pensii, salarii, sanatate, educatie), predarea (pradarea) resurselor naturale proprii. Este efectiv surprinzator ca, in aceste conditii, Romania inca nu recunoaste independenta Kosovo. Probabil aceasta este o ultima bariera…

– alta este o factiune eteroclita, de intelectuali/politicieni/comentatori care isi inchipuie, sub varii forme (cum ar fi aici Adevaratul MARE PERICOL si cursa in care cad inclusiv patriotii sinceri: “SA VINA UN GUVERN EUROPEAN SAU MONDIAL SA NE SCAPE DE BASESCU!…” (video) ) ca in cadrul ce se afla in pregatire al noii ordini mondiale Romania isi poate negocia un locsor mai caldut. Cu alte cuvinte, acestia vad ca tendinta este spre realizarea UE si a acestor noi mutatii institutionale pe plan general dar, in naivitatea (?) lor, isi inchipuie ca este un proces istoric necesar, poate chiar dezirabil, si ca tot ce trebuie sa se faca este sa se negocieze mai bine interesul national, insa doar dupa alinierea la noul context, la noua tendinta. Multi din acestia nu vad, nefericitii, ca tocmai de aceea e sustinut unul ca Traian Basescu, pentru ca este inhamat agendei eurocratilor, atlantistilor si, in general, al globocratilor de pretitutindeni…

Viziunile ambelor factiuni au aceeasi finalitate, diferenta fiind doar de grad – una prefera “terapia de soc”, alta “tranzitia soft”.


Categorii

Articolele saptamanii, Istorie, Noua ordine mondiala, guvern mondial (Pasi catre Antihrist?), Opinii, analize, Radu Golban, Razboiul impotriva Romaniei, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

49 Commentarii la “Suveranitatea nationala, ca un cal batran ucis cu bestialitate. OBSERVATII DESPRE LEPADAREA DE ROMANIA, ALINIEREA TRANS-PARTINICA LA AGENDA EURO-MALTHUSIANA SI ATLANTISM

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. Pingback: Mircea Platon despre cazul EPURARII lui RADU GOLBAN din Universitatea de Vest pentru "articolele critice la adresa GERMANIEI" - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  2. Pingback: Radu Golban despre "OMERTA" presei romanesti pe tema DATORIEI GERMANIEI FATA DE ROMANIA/ Manolis Glezos versus "ANALFABETUL" SCHAUBLE/ Cazul Cipru sau transformarea CRIZEI in CATASTROFA/ Revolta sarbeasca in fata "AL IV-LEA REICH&
  3. Pingback: NE STERGEM CU BURETELE ISTORIA SI IDENTITATEA NATIONALA? De ce nu serbam Ziua Independentei Romaniei? (si VIDEO - editie de referinta a emisiunii "Secvential") - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  4. Pingback: AUGUSTIN BUZURA despre tradarea valorilor romanesti, pierderea demnitatii, deruta si UMILINTA ROMANILOR IN FATA OCCIDENTULUI: "Concursul nostru are ca tema: 'CINE ESTE CEL MAI SLUGA DINTRE SLUGI?' ” - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  5. Pingback: MAI AVEM O ȚARĂ? Ce a ajuns România astăzi? Românii – între FLĂMÂNZI și PUNGEȘTI - Recomandari
  6. Pingback: 1 Decembrie: ROMÂNIA – ULTIMUL BAL sau “Tot ce-i românesc nu piere”?/ Scriitoarea ILEANA VULPESCU si istoricul DINU GIURESCU – adevarul despre starea natiunii (VIDEO): Ce mai inseamna astazi Patria, ce mai poate salva România? -
  7. Pingback: RADU GOLBAN despre AMPRENTAREA SI UMILIREA romanilor, Elmar Brok si Germania in Europa, PSEUDO-ELITA ROMANEASCA dusmanoasa fata de propriul popor (VIDEO) - Recomandari
  8. Pingback: Articolul saptamanii: CUM SA FURI SI SA DISTRUGI O TARA? - Recomandari
  9. Pingback: CE (MAI) ESTE DRAGOSTEA DE TARA ASTAZI? | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare