UCRAINA: “REVOLUTIE” SAU RAZBUNARE?/ Printre primele masuri ale noului regim: ABOLIREA LEGII LIMBILOR “REGIONALE”/ Linsarea celor banuiti ca sunt pro-rusi/ Manifestatie “antifascista” la SEVASTOPOL/ Perspectiva economica: FALIMENTUL/ Noul presedinte: FOST SEF AL SERVICIILOR SECRETE, PASTOR EVANGHELIST/ Lavra Pecerska ASEDIATA
UPDATE:
Fostul presedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, este cautat de politie pentru “ucidere in masa”, a anuntat luni ministrul interimar de Interne, citat de Reuters.
Ora 11:20 Ucraina are nevoie de 35 miliarde de dolari in decurs de doi ani, a anuntat luni ministrul interimar de Finante, Iouri Kolobov, care a solicitat, cu aceasta ocazie organizarea unei conferinte a donatorilor internationali, scrie AFP.
Ora 10:44 Sute de rusi au scandat Maidan si Libertate linga un tribunal din Moscova unde luni va fi data sentinta in procesul unor manifestanti anti-Putin, acuzati ca ar fi atacat fortele de ordine la un miting din 2012. Citeva zeci dintre cei prezenti astazi in fata tribunalului au fost arestati de politia rusa, anunta Reuters.
Ora 10:43 Presedintele demis al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a plecat cu masina dintr-o resedinta privata spre o destinatie necunoscuta, anunta Reuters, citindu-l pe ministrul Internelor. Resedinta era situata in Crimeea.
Ministrul interimar de Interne, Arsen Avakov, a scris luni pe contul sau de Facebook ca “a fost deschisa o ancheta oficiala pentru uciderea in masa a unor cetateni pasnici”. Ministrul interimar a precizat ca Ianukovici si “alte persoane responsabile” sunt cautate de autoritati.
Marea Britanie este pregătită să oferă sprijin financiar Ucrainei prin intermediul sistemelor stabilite de FMI şi Uniunea Europeană, a declarat luni ministrul britanic de finanţe George Osborne, citat de Reuters, anunţă Agerpres.
”Este foarte, foarte devreme, sunt primele zile, primele ore, dar poporul Ucrainei pare să fi demonstrat voinţa de a-şi lua în mâini viitorul ţării lor, de a avea legături mai strânse cu Europa. Nu cred că ar trebui să respingem, ci să îmbrăţişăm acest lucru”, a declarat Osborne, într-o conferinţă de presă la Singapore. ”Noi ar trebui să fim pregătiţi pentru a furniza asistenţă prin intermediul organizaţiilor, cum ar fi FMI şi, desigur, o bună parte din acesta va fi sub forma de împrumuturi, dar vor fi binevenite şi investiţii în economia Ucraina”, a mai spus el.
Cu toate acestea, Osborne nu a menţionat suma pe care Marea Britanie sau alte ţări şi instituţii financiare internaţionale sunt dispuse să o acorde Ucrainei, sub formă de împrumuturi. Conducerea interimară a Ucrainei a promis duminică să readucă ţara pe calea integrării europene, după înlăturarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici, susţinut de Moscova. ”Principala prioritate este stabilitatea politică şi restabilirea ordinii pe străzile Kievului şi în alte oraşe”, a declarat ministrul britanic de finanţe la Sydney, unde a participat la o reuniune a miniştrilor de finanţe din G20.
În acelaşi timp, surse din anturajul lui Osborne au menţionat că Londra nu intenţionează să acorde ajutor Ucrainei în mod unilateral, dar este gata să contribuie la pachetul de asistenţă financiară împreună cu alţi parteneri occidentali. Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashtone, este aşteptată luni la Kiev, unde urmează să discute cu privire la măsurile destinate redresării economiei ucrainene, aflată în dificultate.
UE este dispusă să ofere noului guvern ucrainean aproximativ 20 de miliarde de euro pentru aplicarea reformelor, a declarat mass-media locale preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European (PE), Elmar Brok, relatează luni agenţia de presă rusă ITAR-TASS.
”În opinia mea, după formarea noului guvern în Ucraina, UE va fi în măsură să-i ofere imediat o asistenţă de 20 de miliarde de euro pentru a salva ţara de la colaps”, a afirmat europarlamentarul PPE. El a menţionat că asistenţa UE se va concentra pe ‘crearea unor condiţii economice mai bune pentru viitorul ţării’ şi pregătirea semnării Acordului de asociere la UE.
Brok şi-a exprimat speranţa în formarea cât mai rapidă a unui guvern în Ucraina, care va pune în aplicare reformele necesare. ”Noi vom susţine acest guvern. Oamenii nu trebuie să se teamă că se va produce o intrare în incapacitate de plată şi că Ucraina va rămâne fără susţinere”, a mai spus el, conform agenţiei de presă citate.
Duminică, preşedintele parlamentului ucrainean, Olexandr Turcinov, care este şi preşedinte interimar al ţării, a declarat că situaţia economică este catastrofală, adăugând că vistieria ţării este goală. Parlamentul European se reuneşte luni în sesiune plenară, la Strasbourg, având înscrisă pe ordinea de zi şi examinarea situaţiei din Ucraina. La capătul acestor discuţii va fi adoptată o rezoluţie cu privire la fosta republică sovietică. Cu două săptămâni în urmă, PE a examinat deja criza ucraineană şi a cerut UE instituirea unor sancţiuni punctuale împotriva regimului de la Kiev, care între timp a fost înlăturat de la putere.
Locuitorii din Sevastopol, un port ucrainean în care se află baza Flotei ruse la Marea Neagră, consideră că în Ucraina are loc “o lovitură de stat fascistă”, însă apreciază, de asemenea, că au fost “trădaţi” de către preşedintele destituit Viktor Ianukovici, relatează AFP într-un reportaj.
Aproximativ 10.000 de persoane s-au adunat duminică în piaţa centrală din Sevastopol, un oraş istoric din Crimeea, a constatat un jurnalist al AFP. La îndemnul mişcărilor proruse, ele intenţionau să protesteze faţă de “fasciştii de la putere din Kiev”. Manifestanţii fluturau drapele ruse şi afişe pe care scria: “Mamă Rusia, salvează-i de fascism pe copiii tăi abandonaţi”.
“Fasciştii au ajuns la putere în Kiev! “, scanda un lider al manifestanţilor, la bordul unei maşini. Parlamentul ucrainean l-a destituit sâmbătă pe preşedintele Viktor Ianukovici şi a anunţat formarea unui nou Guvern până marţi. Săptâmâna aceasta cel puţin 82 de persoane au murit în confruntările dintre forţele de ordine şi manifestanţi, în cadrul unei mişcări de contestare care durează deja trei luni, începând din noiembrie.
“Noua putere îi va priva pe ruşi de drepturile şi de cetăţenia lor”, au avertizat organizatorii manifestaţiei, cu referire la ucrainenii rusofoni. “Bandiţii au ajuns la putere în Kiev, sunt aici pentru a-mi proteja oraşul”, a afirmat Stanislav Bolotnikovski, un bărbat în vârstă de 53 de ani. “La Kiev a avut loc o lovitură de stat. Nu vreau ca copiii mei să trăiască într-o ţară condusă de fascişti”, a spus Evgheni, un antreprenor în vârstă de 39 de ani.
Manifestanţii fac referire la rolul unor formaţiuni naţionaliste şi de extremă dreaptă în mişcarea de contestare de la Kiev.
– Stabilitate alături de Rusia
În pofida neîncrederii faţă de noua putere, locuitorii din Sevastopol nu aprobă nici comportamentul lui Ianukovici în această situaţie. “Ianukovici nu mai este preşedintele meu, el a dat dovadă de laşitate trimiţând poliţişti neprotejaţi împotriva unor bandiţi înarmaţi”, afirmă Bolotnikovski. “Ianukovici şi-a abandonat partidul şi Guvernul. Nu voi mai vota pentru el”, s-a indignat Evgheni. În opinia Tatianei Sergheevna, o pensionară care discuta cu alte două doamne, “Ianukovici nu mai este preşedinte”.
“Ieri încă mai speram la o soluţie pentru această situaţie. Crimeea trebuie să fie anexată la Rusia, numai în acest caz vom avea parte de stabilitate”, a apreciat ea. Anterior, Crimeea a aparţinut Rusiei în perioada fostei Uniuni Sovietice, înainte de a intra în componenţa Ucrainei, în 1954. Ea se are statutul de “republică autonomă”, iar autorităţile sale au propus, la începutul lui februarie, modificarea Constituţiei locale, cu scopul de a conferi Rusiei statutul de “garant” al acestei autonomii. Această iniţiativă a provocat îngrijorări faţă de tendinţele separatiste ale ţării. În pofida acestor intenţii, premierul Crimeei, Anatoli Moghilev, a declarat duminică că peninsula va “executa” deciziile luate de Parlamentul ucrainean.
În 72 de ore, regimul care conducea Ucraina a fost decapitat, iar sistemul a fost reformat în ritm galopant prin ordonanţe şi hotărâri adoptate într-un parlament haotic în care preşedintele legislativului încerca să suspende şedinţa şi să fugă, dar membrii îl blocau. Viktor Ianukovici, preşedintele Ucrainei, a fost demis, iar fostul premier Iulia Timoşenko a fost eliberată şi şi-a lansat deja campania electorală, mai înverşunată ca niciodată.
Articolul din Codul Penal în bază căruia a fost condamnată Timoşenko nu mai există în legislaţia ucraineană. Toţi mai mulţi lideri locali demisionează sau măcar renunţă la funcţiile din deja fatidicul Partid al Regiunilor, iar foşti şi actuali oficiali încearcă să fugă din ţară prin orice mijloace.
Plecarea lui Ianukovici şi a apropiaţilor săi a lăsat în urmă un vid evident de putere, iar forţele care-l vor ocupa rămân greu de stabilit. Jurnaliştii „The New York Times” identifică trei variante privind forţele care vor prelua puterea ţării aflate în pragul războiului civil. Prima ar fi ca partidele de opoziţie să formeze o coaliţie organizată, care să-şi asume conducerea până la alegerile anticipate, anunţate pentru 25 mai. O alta presupune perpetuarea haosului la cel mai înalt nivel, puterea ajungând să fie, în fapt, „o cacofonie de voci conduse de pasiunile străzii”. A treia alternativă este şi cea mai periculoasă: două sau mai multe centre rivale de putere împing o naţiune dezbinată într-o dezintegrare în stil iugoslav.
Vineri seară, parlamentarii ucraineni au votat pentru abrogarea articolului din Codul Penal în bază căruia Iulia Timoşenko fusese condamnată în 2011. Votul are loc la doar câteva ore după ce poliţişti înarmaţi au pătruns în sediul parlamentului, nemulţumiţi de ordonanţa prin care li se interzicea să folosească violenţa şi arme de foc împotriva protestatarilor. În acele clipe, manifestanţii din Piaţa Independenţei deschis focul asupra forţelor de represiune. Anunţul privind eliberarea lui Timoşenko era primit cu strigăte de fericire în Euromaidan. Cu o seară înainte au avuseseră loc primele tentative de capturare a preşedintelui Ianukovici, manifestanţii încercând să pătrundă în reşedinţa sa oficială de la marginea Kievului.
Sâmbătă seara, Timoşenko a apărut în faţa protestatarilor din Piaţa Independenţei în scaun cu rotile, pregătită cu un discurs puternic, emoţionant, agresiv şi revoluţionar prin toate punctele esenţiale. Iar primele ei cuvinte au fost despre răzbunare: „Trebuie pedepsiţi cei care au împuşcat în inimi eroii noştri. Nu plecaţi până nu terminăm ceea ce ne-am propus, sunteţi garanţia pentru continuitate.(…) Lunetiştii au ţintit inima oamenilor noştri, iar acele gloanţe vor durea mereu. Dacă nu-i pedepsim pe vinovaţi, ar trebui să ne fie ruşine!”, a îndemnat fostul premier condamnat în 2011 la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere în urma semnării unor contracte cu Rusia, dezavantajoase pentru statul ucrainean.
În acelaşi registru, Parlamentul Ucrainei a abrogat duminică legea „cu privire la limbile cu statut regional“, cu 232 de voturi, informează ITAR-TASS. Legea „cu privire la bazele politicii de stat în domeniul limbilor“ a intrat în vigoare la 10 august 2012. În conformitate cu documentul, limbile minorităţilor au primit statutul de limbă regională în zonele unde este considerată „limbă maternă“ de cel puţin 10% din populaţie. Potrivit guvernului ucrainean, limba rusă a obţinut atunci statutul de limbă regională în 13 din cele 27 de regiuni ale Ucrainei.
De la intrarea în vigoare a respectivei legi, inclusiv limba română a devenit „limbă regională“ în mai multe localităţi din Ucraina, în special în regiunea Cernăuţi.
Cu câteva ore înainte să apară pe scenă în Euromaidan, Timoşenko fusese vizitată de Ianukovici la Harkov. Preşedintele plecase din capitala tot mai primejdioasă pentru el în acest oraş aflat aproape de graniţa cu Rusia şi tradiţional pro-est. Acolo află că a fost demis de parlament, care a decis şi devansarea datei pentru alegeri anticipate parlamentare şi prezidenţiale pentru 25 mai în loc de decembrie, aşa cum dorea Ianukovici.
Preşedintele demis face declaraţii televizate în care anunţă că nu are nicio intenţie să demisioneze şi că rămâne liderul legitim, ales de popor, al ţării. „Tot ceea ce se întâmplă astăzi este, în cea mai mare măsură, vandalism şi banditism şi o lovitură de stat. Voi face totul pentru a-mi proteja ţara de scindare, pentru a opri vărsarea de sânge”, a spus Ianukovici.
Grădină zoo, vapor în curte şi robineţi de aur
Ulterior, s-a aflat că Ianukovici încercase în timpul zilei de sâmbătă să fugă din ţară la bordul unui avion, căruia nu i s-a permis însă să decoleze de la Doneţk. Însoţitorii lui Ianukovici au încercat chiar să-i mituiască pe angajaţii aeroportului din Doneţk, oraş puternic industrializat din estul ţării şi una dintre cele mai puternice zone pro-Rusia, pentru a-i lăsa să plece. Doneţk este un bastion al puterii lui Ianukovici. Avionul nu avea documentele necesare pentru a i se permite să plece, a declarat Oleh Slobodyan, purtător de cuvânt al organizaţiei vamale. Nimeni nu a putut specifica însă care era destinaţia finală a aparatului de zbor. Preşedintele a plecat apoi cu o maşină de la aeroport. De atunci însă nu s-a mai auzit nimic de preşedintele demis de parlament, iar purtătorul său de cuvând a declarat duminică dimineaţă că nu ştie unde se află Ianukovici.
În lipsa lui Ianukovici şi a personalului său de securitate, reşedinţa sa oficială de la Mezhyhirya, din raionul Vişhorod, în apropiere de Kiev, a „căzut”, iar mii de ucraineni au pătruns în impresionantul domeniu. Casa luxoasă, piscina uriaşă, vaporul, grădina zoologică şi colecţia de maşini noi şi de epocă au depăşit presupunerile şi aşteptările bazate pe miturile care circulau în popor despre opulenţa liderului apropiat Kremlinului şi oligarhilor.
Poze cu păunul lui Ianukovici
Oamenii şi-au făcut poze cu animalele exotice şi cu maşinile lui Ianukovici. Faptul că preşedintele avea şi ceea ce seamănă cu nişte ruine romane a uimit însă întreaga lume. Proprietatea lui Ianukovici are 140 de hectare şi este situată pe malul râului Nipru. Mezhyhirya a fost reşedinţa de vară a membrilor Partidului Comunist din Uniunea Sovietică din 1935, reşedinţa comisarului nazist Erich Koch, iar ea a fost privatizată de premierul de atunci, nimeni altul decât Victor Ianukovici. In Euromaidan însă, atmosfera era cu totul alta. Treptat, protestatarii din Euromaidan au preluat controlul asupra mai multor clădiri centrale, inclusiv asupra palatului prezidenţial, din care s-a tras marţi şi miercuri, cele mai sângeroase zile de la izbucnirea protestelor, la jumătatea lunii noiembrie.
După capturarea unei astfel de clădiri, protestatarii au adus în Piaţa Independenţei, în mijlocul Euromaidanului, un bărbat
despre care se crede că ar fi unul dintre lunetiştii care au tras în oameni. Bărbatul, încă neidentificat, a fost târât în piaţă, bătut şi păruit. În cele din urmă, bărbatului i s-a pus un crucifix în faţă, cerându-i-se să se căiască în timp ce urla după ajutor.
Aceeaşi soartă au avut-o mai mulţi bărbaţi despre care se crede că sunt susţinători ai preşedintelui demis Viktor Ianukovici sau pro-ruşi. Cel puţin doi au fost târâţi în piaţă şi „judecaţi”.
În Ucraina, istoria se scrie la foc automat, ca în România lui decembrie 1989
Ucraina trăieşte zile de o efervescenţă nemaiîntâlnită, în care istoria se scrie la foc automat. Manifestaţiile din Piaţa Independenţei din Kiev (“Maidan”), care au cunoscut apogeul în ultima săptămână, au adus schimbarea. Ce va urma, încă nu se ştie. Cert e că weekendul a modificat manualul de istorie cu o viteză ameţitoare, marcând, pe rând, schimbarea ministrului de Interne, a şefului Parlamentului, eliberarea din închisoare a Iuliei Timoşenko (fostul premier condamnat la şapte ani de închisoare), destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici, numirea unui preşedinte interimar, în persoana preşedintelui Parlamentului, Oleksandr Turcinov, stabilirea de alegeri anticipate pentru 25 mai, ziua alegerilor pentru Parlamentul European (un semn, poate, de apropiere de UE?), dispariţia, practic, din peisaj a preşedintelui Ianukovici, încercarea lui de a părăsi ţara cu direcţia Rusia, năvălirea “poporului curios” în reşedinţele oficiale ale acestuia şi descoperirea “robinetelor aurite” şi a luxului în care acesta trăia, după modelul Revoluţiei române din 1989 şi schimbarea pe bandă rulantă a legislaţiei.
Care este viitorul?
Ce va fi de luni pentru Ucraina cred că nu ştie cu exactitate nici Germania, puternic implicată în negocierile dintre opoziţie şi putere de la Kiev, nici Polonia, care acum se teme de o eventuală implozie, făcând apel la respectarea independenţei şi frontierelor Ucrainei, lucru pe care şi România subliniază că îl doreşte, şi probabil nici Moscova, despre care Londra zice că n-ar fi în interesul ei o intervenţie militară în Ucraina. Nu ştiu ce va fi nici măcar liderii opoziţiei, care au manifestat trei luni în Piaţa Independenţei, unii mai mult sau mai puţin susţinuţi de europeni sau de americani, după caz. Premierul polonez, Donald Tusk, a afirmat că există forţe care ameninţă integritatea teritorială a Ucrainei, fără să precizeze natura acestora, scrie AFP. ”Va veni vremea când lumea va afla cu foarte precis cine a acţionat, şi de ce, pentru a slăbi şi chiar a dezintegra Ucraina”, a mai spus Tusk , adăugând că în prezent este foarte important ca pacea, foarte fragilă, să fie menţinută.
Limbile minorităţilor
Până una-alta, Rada Supremă a Ucrainei a abolit, duminică, legea privind principiile politicii de stat în legătură cu limbile minoritaţilor, adoptată de Parlament în august 2012. Atunci, limba rusă a primit statutul de limbă regională în zonele unde este considerată “limbă maternă” de cel puţin 10% din populaţie. Potrivit Guvernului ucrainean, limba rusă a obţinut atunci statutul de limbă regională în 13 din cele 27 de regiuni ale Ucrainei. De la intrarea în vigoare a respectivei legi, inclusiv limba română a devenit “limbă regională” în mai multe localităţi din Ucraina, în special în sate din regiunea Cernăuţi.
La acea dată, legea privind limbile a fost evaluată neunitar în Ucraina. Opoziţia a organizat o serie de acţiuni de protest, cerând anularea respectivului document, aminteşte ITAR-TASS, citată de Agerpres.
Temeri
Pe de altă parte, în Germania chiar, temerile privind rezultatele acestei schimbări de la Kiev s-au manifestat chiar în Parlament, generând schimburi de replici extrem de dure între reprezentanţii Partidului Stângii şi ecologişti. Atmosfera din plen s-a tensionat după ce unul dintre vorbitorii Stângii a acuzat opoziţia ucraineană de tendinţe fasciste şi antisemite, scrie Deutsche Welle.
Bernd Fabritius, parlamentar CSU, primul transilvănean ajuns în Parlamentul german, a declarat în plen că situaţia actuală din Ucraina îi aminteşte de Revoluţia din 1989, din România. Preşedintele Ianukovici, a spus Fabritius, s-a dovedit a fi un partener neserios de dialog, atât în relaţia cu UE, cât şi în discuţiile cu opoziţia ucraineană. Parlamentarul originar din România este de părere că “nimeni nu are nevoie de o situaţie asemănătoare cu cea din Siria. Nici UE, nici Ucraina, nici Rusia”.
Cert este că economia Ucrainei este într-o situaţie extrem de dificilă, ucrainenii au nevoie disperată de un program economic pentru a evita colapsul. Pe piaţă deja se înregistrează panică, presa străină afirmând că ucrainenii fac retrageri masive de capital din bănci, iar investitorii străini au devenit reticenţi.
Ianukovici, criticat de ai lui
Fostul preşedinte este acum criticat chiar de ai lui, adică de partidul său, Partidul Regiunilor, care l-a declarat “responsabil de evenimentele tragice” din Ucraina şi care i-a condamnat “trădarea” şi ridicarea ucrainenilor unii împotriva celorlalţi. Sâmbătă, Ianukovici denunţa “o lovitură de stat” la un post de televiziune local din Harkov, fieful său.
În timp ce ţara se confrunta cu o criză fără precedent, la Harkov, oraş industrial din nord-estul ţării, un congres al regiunilor ucrainene proruse îşi deschiderea lucrările, în absenţa preşedintelui Ianukovici care, totuşi, se afla în localitate, după cum a afirmat consiliera sa. Obiectivul congresului, la care participau aproape 4.000 de delegaţi, era de ”a evita baia de sânge din regiuni”, a indicat guvernatorul regiunii, în deschiderea reuniunii.
România, susţinător al perspectivei europene a Ucrainei
România susţine perspectiva europeană a Ucrainei şi a Republicii Moldova, iar ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este foarte important pentru întreaga regiune; în acelaşi timp, ţara noastră încearcă să evite propagarea tensiunilor interne din Ucraina în restul regiunii – a declarat duminică ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, într-un interviu acordat canalului de televiziune britanic SkyNews. ”România reprezintă graniţa orientală a UE şi a NATO, iar Ucraina este cel mai mare vecin al României. Noi urmărim cu mare interes succesiunea evenimentelor din ultimele săptămâni din Ucraina şi salutăm acordul de pace şi încetarea violenţelor”, a spus oficialul român.
Potrivit acestuia, este nevoie de eforturi politice pentru implementarea acordului (semnat vineri de fostul preşedinte Viktor Ianukovici şi fosta opoziţie) care oferă Ucrainei posibilitatea de avansare pe calea europeană. În plus, în afară de revenirea la Constituţia din 2004 şi de crearea unui guvern de uniune naţională, în Ucraina este necesară şi organizarea unor alegeri anticipate corecte. Pe de altă parte, Corlăţean a spus că România este gata să ofere ajutor refugiaţilor în cazul agravării crizei actuale, dar a precizat că până în prezent situaţia la frontieră a fost una calmă.
Aceeaşi linie s-a păstrat şi în discuţia telefonică de duminică dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului german, ei au subliniat importanţa, pentru Ucraina, de a-şi menţine integritatea teritorială. “Cei doi au căzut de acord asupra faptului că Ucraina trebuie să se doteze rapid cu un Guvern în măsură să acţioneze şi că integritatea teritorială trebuie păstrată”, a anunţat Cancelaria federală germană într-un comunicat.
Presa rusă scria duminică despre posibilitatea ca Parlamentul ucrainean, controlat acum de opoziţie, să pună pe ordinea de zi inclusiv ratificarea unui acord cu UE, care a fost la originea violenţelor din ţară, şi interzicerea Partidului Regiunilor şi a Partidului Comunist, ambele parlamentare.
Guvenul lui Viktor Ianukovici a refuzat să semneze în ultimul moment un acord de asociere cu UE, la 21 noiembrie 2013, reorientându-se către Moscova, provocând astfel protestele de stradă care s-au transformat într-o mişcare de contestare a şefului statului şi violenţe care s-au soldat cu zeci de morţi şi sute de răniţi, la Kiev.
Susan Rice, o consilieră apropiată preşedintelui Barack Obama, a declarat că o împărţire a Ucrainei sau “revenirea la violenţă” nu sunt în interesul Ucrainei, Rusiei, UE sau Statelor Unite. “Nu există o contradicţie între o Ucraină care întreţine de mult timp legături istorice şi culturale cu Rusia şi o Ucraină modernă care vrea să se integreze mai mult în Europa. Una nu o împiedică pe cealaltă”, a declarat consiliera pentru Securitate Naţională a preşedintelui american, potrivit AFP.
Rice a mai afirmat că o intervenţie militară rusă în Ucraina ar fi “greşeală gravă”. Şeful diplomaţiei americane, John Kerry, a declarat duminică, în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său rus Serghei Lavrov, că “toate statele trebuie să respecte suveranitatea Ucrainei, integritatea sa teritorială şi libertatea de a alege”, potrivit unui oficial de rang înalt din cadrul Departamentului de Stat american.
Kerry a subliniat că Statele Unite susţin decizia Parlamentului ucrainean privind alegerea unui preşedinte şi premier interimari. Aceste acţiuni “constituie calea cea mai bună şi mai promiţătoare de a restabili rapid pacea şi stabilitatea în Ucraina, precum şi de a răspunde problemelor financiare care afectează ţara”, a apreciat Kerry.
- Mediafax:
Oleksandr Turcinov, ales duminică preşedinte interimar după destituirea lui Viktor Ianukovici, este un pastor evanghelist, autor de romane science-fiction, a cărui carieră politică este indisociabilă de cea a fostului premier Iulia Timoşenko.
De la sfârşitul anilor ’90, cariera lui Turcinov, în vârstă de 49 de ani, născut la Dniepropetrovsk, în estul Ucrainei, o urmează pe cea a lui Timoşenko, unul dintre liderii “revoluţiei portocalii” din 2004, originară, la rândul ei din acelaşi oraş.
Acest bărbat cu părul ras şi barbă grizonantă a fost ales sâmbătă preşedinte al Parlamentului, după care, duminică, a devenit şeful interimar al statului, deşi nu a căutat niciodată, în cariera sa politică de 20 de ani, să iasă în prim-plan.
“Una dintre trăsăturile de caracter ale lui Turcinov este aceea că de când a intrat în politică a jucat întotdeauna rolul de numărul doi”, subliniază politologul Volodimir Fesenko.
– “Scutierul” loial al lui Timoşenko
El nu ar dori ca, în viitor, să se afle în lumina reflectoarelor şi se pare că nu va candida pentru funcţia de preşedinte. “Va fi întotdeauna scutierul loial al doamnei Timoşenko”, preconizează Fesenko.
Absolvent al Institutului Metalurgic de la Dniepropetrovsk în perioada Perestroikăi, el lucrează pentru o scurtă perioadă de timp ca muncitor într-o uzină siderurgică, dar se reorientează rapid din punct de vedere profesional şi se lansează într-o carieră politică la începutul anilor ’90.
În 1993 devine consilier economic al preşedintelui Leonid Kucima, apoi creează, în 1994, Partidul Gromada, care va fi condus începând din 1997 de către Pavlo Lazarenko, un fost premier al lui Kucima, în prezent încarcerat în Statele Unite pentru escrocherie şi spălare de bani.
Timoşenko, la vremea respectivă conducătoarea unei mari companii energetice, intră în această perioadă în partidul lui. Din acel moment, Turcinov se va afla mereu în umbra ei.
Amândoi sunt aleşi deputaţi în 1998. Ei creează un an mai târziu un nou partid, Batkivşcina, (Patrie), în urma scindării partidului Gromada. Cunoscută şi ca “prinţesa gazelor naturale”, ea devine principala figură a formaţiunii, iar după puţin timp este numită vicepremier.
Batkivşcina trece în opoziţie după destituirea lui Timoşenko de către Kucima, pe care, din acel moment, îl va urî feroce.
În 2004, cea care-şi poartă părul într-o coafură tradiţională, apare în prima linie a “revoluţiei portocalii”, care o poartă la putere, în postul de premier, în mandatul preşedintelui prooccidental Viktor Iuşcenko.
Oleksandr Turcinov devine şeful Serviciilor Secrete ucrainene (SBU), dar demisionează după ce Iuşcenko o destituie pe
Potrivit unor documente publicate mai târziu de către WikiLeaks, el s-ar fi folosit în această perioadă de funcţie pentru a distruge documente care stabileau o legătură între aliata sa şi un cap al crimei organizate.
La sfârşitul lui 2007, el este numit vicepremier, în Guvernul lui Timoşenko, până în 2010.
După arestarea şi condamnarea, în anul următor, a lui Timoşenko, el preia controlul asupra partidului lor şi are grijă, în continuare, să nu iasă în prim-plan, lăsându-i acest loc lui Arseni Iaţeniuk, care s-a afirmat ca unul dintre principalii lideri ai opoziţiei în cursul mişcării de contestare care afectează Ucraina de trei luni.
În timpul liber, Turcinov predică într-o biserică evanghelică baptistă de la Kiev. A scris mai multe romane science-fiction, dintre care unul, intitulat “Iluzia fricii”, a fost adaptat pentru cinema.
Turcinov: Ucraina se află pe marginea prăpastiei intrării în încetare de plăţi
Ucraina se află pe marginea prăpastiei unui default, a declarat duminică preşedintele interimar Oleksandr Turcinov, într-un discurs televizat adresat naţiunii. “Ucraina este pe cale să alunece în prăpastie, este pe marginea prăpastiei intrării în încetare de plăţi“, a declarat Turcinov, denunţând guvernanţa lui Ianukovici, destituit sâmbătă din funcţia de preşedinte, şi a premierului său Mikola Azarov care, în opinia sa, au “ruinat ţara”.
Aproximativ 2.000 de persoane s-au reunit, duminică, pentru a denunţa “fasciştii aflaţi la putere la Kiev”, la apelul unor mişcări proruse, la Sevastopol, în Crimeea, unde se află Flota rusă la Marea Neagră, relateazăAFP.
Aproximativ 2.000 de persoane manifestau în piaţa centrală, la apelul partidului politic Blocul Rusesc şi unor asociaţii proruse. Unii agitau steagul Rusiei şi Flotei ruse la Marea Neagră.
“Noua putere vrea să-i priveze pe ruşi de drepturi şi cetăţenie”, avertizau organizatorii, referindu-se la ucraineni rusofoni.
Parlamentul ucrainean l-a destituit sâmbătă pe Viktor Ianukovici, a numit un preşedinte interimar în locul lui şi a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională până marţi, în urma unei mişcări de contestare de trei luni, marcată de confruntări violente la Kiev care s-au soldat, săptămâna aceasta, cu cel puţin 82 de morţi.
- Barikada.md: Vesti.Ru: Lavra Pecerska sub asediu civil
Sîmbătă seara, pe 22 februarie, în rețea au apărut informații precum Lavra Kievo-Pecerska este în pericol de vandalizare. Un grup de necunoscuți, numărul cărora variază între 70 și 300 de persoane, au înconjurat mănăstirea și cer retrocedarea acesteia Patriarhiei Kievului. După cum informează Россия 24, clericii lavrei duc tratative cu militanții pentru a stabiliza situația, informează vesti.ru.
Conform zvonurilor, radicaliștii intenționează să sustragă din lăcaș podoabele istorice, iar reprezentații Sectorului de dreapta infirmă că ar avea vreo legătură cu aceste planuri.Lavra Pecerska se situează în Kiev, pe malul drept al Niprului, este un complex protejat de UNESCO și este conceput de ucraineni, dar și de ruși, ca leagăn al spiritualității și al istoriei. A fost înființată în 1051, a avut mult de suferit în urma jafurilor tătaro-mongole și cumani, dar a reușit să reînvie și să prospere de fiecare dată.
Sub oblăduirea Moscovei trece abia la finele sec. XVII. La scurt timp, un incendiu o distruge aproape în totalitate, dar Lavra este reconstruită. În 1918 bolșevicii îl ucid pe mitropolitul Vladimir, egumenul de atunci al lăcașului, iar în 1930 lavra se închide definitiv. O mare parte din viețuitori au fost deportați și uciși.
În 1988 se redeschide sub jurisdicția canonică a Moscovei, dar, odată cu apariția la scurt timp a Patriarhiei Kievului, lăcașul a fost revendicat în repetate rînduri de către aceasta, argumentînd cu cele șase veacuri în care l-au stăpînit mitropoliții Kievului.
Amintim, zilele trecute, o altă lavră, cea de la Poceaev, a fost ținta unor acțiuni similare. Eventuala revenire a celor două sanctuare sub sceptrul Kievului va diminua dramatic influența Bisericii Ruse în Ucraina.
Deocamdată nu există declarații oficiale ale Patriarhiei Moscovei în acest sens.
- UCRAINA: LOVITURA DE STAT REUSITA. “Euromaidanezii” au pus mana pe toata puterea in stat, prin forta si l-au demis pe Ianukovici. Presedintele a vrut sa fuga in Rusia. SE PREGATESTE SECESIUNEA TARII
- UCRAINA LIVE (video+foto): MACEL si HAOS la KIEV. Ianukovici accepta alegeri anticipate, guvern de uniune nationala si revenirea la vechea constitutie, dar “REVOLUTIA” CONTINUA. Au fost eliberati politistii capturati de catre “CIVILII” INARMATI CARE AU DECLANSAT ANARHIA
- FOC SI SANGE LA KIEV. Violente fara precedent in UCRAINA – zeci de morti si sute de raniti dupa escaladarea protestelor. TARA SE AFLA IN PRAGUL RAZBOIULUI CIVIL [LIVE, video, foto]
- LAVRA POCEAEV – blocata de militantii pro-UE
Doneaza pentru filmul "Scrum"
O aplicatie perfecta a procedurii ”Dezbina si stapaneste” ;
http://www.globalresearch.ca/there-are-no-neo-nazis-in-the-ukraine-and-the-obama-administration-does-not-support-fascists/5370269
atat de evident dar se pare ca lumea nu mai are discernamant sau nu mai VREA SA INTELEAGA.
UE si-a deschis deja bratele ca sa primeasca pe vitorii sai robi. Mecanismele financiare sunt cu motoarele pornite ca sa raspunda cu generozitate nevoiei Ucrainei de lovele, cat mai repede sa nu cumva sa mai poata da inapoi la vederea cash-ului rusesc.
http://www.antena3.ro/externe/lukashenko-se-teme-de-un-scenariu-similar-celui-din-ucraina-244930.html
Ce ma uimeste, inca, e lipsa de actiune prompta a Rusiei. Oare sa fie linistea dinaintea furtunii?!
Cert este ca si-a chemat ambasadorul din Ukraina, pentru “consultari”!
Revolutie sau razbunare, alegerile lor, programate in data de 25.05.2014, vor avea loc in ziua in care in Biserica se va citi Evanghelia Duminicii Orbului.
Maidan-ul şi tradiţia anarhistă a Ucrainei
http://www.dw.de/maidan-ul-%C5%9Fi-tradi%C5%A3ia-anarhist%C4%83-a-ucrainei/a-17452843
https://translate.google.ro/translate?hl=en&sl=ru&tl=ro&u=http%3A%2F%2Finterfax-religion.ru%2F%3Fact%3Dnews%26div%3D54547
se pare ca Sf.Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainiene s-a intrunit astazi la Kiev.
Sinodul s-a întrunit să se roage pentru noii „conducători ai țării, mai-marii orașelor și satelor” devotați ateismului occidental și idolatriei corporațiilor străine…
nu e nici revolutie si nici razbunare ,este clar europenizare.
uitati-va ce se intampla cu limba romana aici,acasa la noi.
“După Egipt şi Siria, a venit vremea că şi fraţii noştri din ţara vecină, Ucraina, să fie înlăcrimaţi. Într-o luptă oarbă pe care noi, trăitori într-o ţară cu o anumită stabilitate politică, nu putem să o înţelegem cum trebuie, cetăţenii ucraineni au devenit victimele propriilor arme. Indiferent de orientare, pro-Europa sau pro-Moscova, ar trebui înţeles că viaţa umană este mai presus de orice conflict. Din păcate, sursele media dau statistici care îngrijorează: în doar câteva zile putem vorbi despre aproximativ o sută de morţi şi peste 1.000 de răniţi. Un doctor de la spitalul de urgenţă din Kiev povestea că majoritatea celor morţi aveau pe haine vopsea fluorescentă, semn că erau marcaţi dinainte, apoi erau împuşcaţi în cap. Aceasta este „osteneala” unor criminali bine antrenaţi şi bine dotaţi, nu o luptă ad-hoc de pe maidan.
…
Speranţa? Poate, doar într-o minune! O minune… pentru că şi înaintaşii noştri au sperat: „Bucovină, plai cu flori, unde sunt ai tăi feciori?/ Au fost duşi în altă ţară, dar se întorc la primăvară./ Înapoi când or veni, tot pe tine te-or iubi”.”
http://www.doxologia.ro/puncte-de-vedere/ganduri-pentru-fratii-romani-din-ucraina-inlacrimata#
ucrainaz o tara ft disputata: miza este resursele acestei tarii, si la ei ca si la noi populatia musai ca sa fie indobitocita si sa nu stie ce se intampla sub privirile lor