ROMANII DIN CERNAUTI FATA CU “REVOLUTIA” UCRAINEANA/ Mitropolitul Bucovinei a devenit primatul Bisericii Ortodoxe din Ucraina/ SCHIZO-IPOCRIZIA OCCIDENTALA: TIMOSENKO vs. KLICIKO/ Ce primeste Ucraina? Bani de la FMI si vanzarea iluziei integrarii in UE “pe termen lung”

25-02-2014 16 minute Sublinieri

ukraina rev

La Cernăuți trăiește una dintre cele mai importante comunități românești din Ucraina. Ca să își apere interesele, românii din Ucraina l-au votat pe Ianukovici. Acum ei au coborat însă în stradă împotriva unui regim corupt. Speră ca schimbările să ajunga și la Cernăuți. O poveste cu visători și profitori de Laurențiu Diaconu-Colintineanu.

Sunt unele momente în care palma mamei atinge cu duioșie chipul fiului ei, dar ochii îi sunt deseori ațintiți către fotografia de pe peretele acoperit cu o pânză neagră. Oleksandr Șerbakov zâmbește în fotografie. În spatele său se văd sutele de mii de manifestanți din Euromaidan. În sicriul lui Șerbakov nu e loc pentru toate florile aduse în ziua de sâmbătă (22 februarie) de cei circa 1500 de cernăuțeni veniți să aducă un omagiu eroului revoltei ucrainene, așa că o doamnă în vârstă le strânge aproape ca pe bandă rulantă. Bărbatul a fost împușcat joi, 20 februarie în ciocnirile violente de la Kiev.

În colțul foaierului din Palatul Culturii Evreiești, soția lui Șerbakov mulțumește din priviri fiecărui trecător. Sâmbătă, oamenii din Cernăuți nu mai sunt simpli locuitori ai orașului, ci o mare familie. Bărbații pun în sicriu câte o bancnotă, fiecare cât poate. E o poliță de asigurare de viață pe care Șerbakov nu a încheiat-o înainte să plece la Kiev ca să lupte pentru libertatea tuturor ucrainenilor. Dar cernăuțenii se simt acum obligați să onoreze acest contract nescris. Soția lui Șerbakov se apropie de trupul soțului ei. În colțul încăperii rămân neclintiți cei doi copii. Se uită cu drag la chipul neînsuflețit al lui Oleksandr și își pierde degetele prin părul lui. Avea 48 de ani.

Povestea lui Șerbakov, deși e singura victimă locală a revoltei ucrainene, e, în ansamblul ei, una tipică pentru Cernăuți. Străzile orașului sunt liniștite, atmosfera e calmă. Singurele semne ale unei răscoale sunt geamurile lipsă de la intrarea în Administrația Regională de Stat. În rest, în Cernăuți nu s-a întâmplat mai nimic violent. Aici, criza economică nu se simte la fel de acut precum în alte zone ale Ucrainei, iar populația este mai tolerantă decât media datorită istoriei regiunii și a diferitelor influențe. Ceea nu înseamnă că cernăuțenii nu au făcut nimic, ci doar că nu prea au făcut la ei acasă. Partea cea mai activă a protestatarilor din Cernăuți a plecat direct la Kiev. Circa 2000 de locuitori ai orașului au participat la rezistența din Euromaidan, au luptat pe baricade și au contribuit la detronarea regimului Ianukovici. Anunțul conform căruia Rada de la Kiev a votat suspendarea lui Viktor Ianukovici a venit chiar în după-amiaza de sâmbătă, în timpul priveghiului lui Șerbakov.

Autocare cu voluntari și demisia guvernatorului

Prima reacție a locuitorilor din Cernăuți a avut loc imediat după data de 29 noiembrie, când trupele Berkut reprimau violent manifestația studenților din Kiev. Circa 5000 de oameni au demonstrat la Cernăuți împotriva regimului Ianukovici. Au fost organizate autocare cu voluntari pentru Euromaidan, oamenii au donat bani, sânge și diferite obiecte pentru a susține protestele din capitală.

Următoarea reacție a venit după 16 ianuarie când Rada de la Kiev a votat legile de interzicere a manifestațiilor care încălcau o sumedenie de drepturi fundamentale ale populației. Pe 25 ianuarie, cernăuțenii, circa 3000, luau cu asalt sediul Administrației Regionale de Stat și îl forțau pe guvernatorul Mihail Papiev să părăsească instituția. Papiev a refuzat să demisioneze și a cerut ieșirea în siguranță a tuturor angajaților. S-a format așa numitul Comitet Popular, care este acum organ consultativ pentru autoritățile statului în deciziile ce privesc orașul. Funcționarii Administrației s-au întors la lucru a doua zi după ce protestatarii au promis securitatea lor. Papiev era excepția. Ulterior a demisionat la presiunea străzii.

Odată cu deteriorarea gravă a situației de la Kiev, miercurea trecută a existat un moment din seria „Armata e cu noi”. Comandantul trupelor de elită Berkut din Cernăuți a semnat un acord cu Comitetul Popular prin care se angaja să nu respecte niciun „ordin criminal” al regimului Ianukovici și a trecut de partea protestatarilor. În ciuda romantismului aparent, decizia a fost una de supraviețuire. Trei mii de cernăuțeni erau în stradă. Unitățile Berkut numărau 42 de membri din care jumătate fuseseră deja trimiși la Kiev.

Joi a demisionat primarul interimar al orașului, care nu fusese ales, ci numit în funcție la ordinul lui Viktor Ianukovici. Cernăuțiul a fost, de altfel, începutul unei campanii naționale care a vizat 40 de orașe ucrainene. Unde primarul ales nu era membru al Partidului Regiunilor, acesta era demis prin vot ilegal de Consiliul Regional, iar în locul său venea o persoană loială regimului. Așa a fost cazul și la Kiev, de exemplu. Cum alegerile locale sunt stabilite de Parlament, interimatul putea dura sine die. Vineri a fost demis și președintele Consiliului Regional.

Românii au votat cu Ianukovici, dar protestează în Euromaidan

Astăzi, în Cernăuți e liniște. Dar liniștea ascunde ape tulburi în care fiecare face ce vrea. Viața orașului și a regiunii e, de fapt, o anarhie tacită. Nimeni nu știe cine reprezintă autoritatea, iar eșalonul al doilea al instituțiilor statului opresiv este acum la conducere. E unul din motivele pentru care un tânăr participant la asaltul asupra Administrației de Stat îmi spune că el nu simte nimic. E duminică (23 februarie) și pe internet circulă imagini din reședința lui Viktor Ianukovici. Fostul președinte a fugit și nu e de găsit. În schimb, ucrainenii văd fotografii cu jilțul ridicol care îi servea drept closet. Tânărul îmi spune încruntat că Ianukovici e un dobitoc și apoi izbucnește în lacrimi. Privirea îi fuge către sicriul lui Oleksandr Șerbakov care e depus în piața centrală din Cernăuți, lângă soclul statuii lui Taras Șevcenko.

Între trei și patru mii de persoane s-au strâns să îi aducă un omagiu eroului lor. Două corturi cu steaguri ale formațiunii naționaliste Svoboda mai aduc aminte de puținele manifestații din Cernăuți, iar vis-a-vis de statuie se vede o firmă albastră pe care scrie „People Net”.Exact asta e aici, o adunătură de tineri, bătrâni, părinți care își dojenesc copiii plictisiți, preoți ortodocși ce oficiază o slujbă pentru un erou evreu care și-a dat viața pentru libertate. Pe o ploaie mocănească boxele mari răsună cu cântece patriotice. Au venit colegi de luptă din Euromaidan, veterani ai războiului din Afganistan (al URSS) și mascații de la protestele din Cernăuți care încă se mai tem să nu fie recunoscuți. Undeva în depărtare se vede steagul României.

Regiunea Cernăuți are circa 120.000 de etnici români. Toată Ucraina numără aproximativ 410.000 conform datelor de la ultimul recensământ din 2001. Mai multe surse independente afirmă că, cel puțin în regiunea Cernăuți, peste jumătate dintre români au votat la ultimele alegeri cu Partidul Regiunilor condus de fostul președinte Ianukovici. Asta nu înseamnă că români nu au participat la proteste sau că nu s-au dus la Kiev pe baricade. Pe unii dintre ei i-am întâlnit în decembrie pe Maidan.

Explicația pentru votul comunității românești este una simplă: Partidul Regiunilor a promis în campania electorală introducerea unei legi care conferă limbii materne a unei etnii statutul de limbă oficială în regiune dacă ponderea minorității depășește 10%. Zis și făcut, legea chiar a intrat în vigoare. Duminică, 23 februarie, ea a fost anulată de noua putere de la Kiev. Pe românii de aici însă, această anulare nu îi sperie deloc. Pentru ei nu se schimbă nimic pentru că niciunul dintre ei nu a văzut vreodată un act oficial în limba română. Numărul funcționarilor care vorbesc românește nu a crescut, iar pentru lipsa de aplicare a legii a fost invocată mereu lipsa banilor.

Limbi regionale și ucrainizare tacită

Această lege a limbilor regionale a fost, pentru români, un simplu act declarativ de campanie și o modalitate de a atrage voturi. De fapt, documentul era croit special pentru minoritatea rusă și limba rusă, un dar făcut rusofonilor din estul Ucrainei, bazinul electoral al fostului șef de stat. Românii și limba lor nu au fost niciodată o miză reală, ci un efect colateral al unui proiect rusesc, la fel cum este cazul anulării acestei legi acum. În rest, legile care reglementează școlile în limba română, plăcuțele bilingve și alte asemenea măsuri pentru minoritatea română rămân în vigoare. Există ziare românești, emisiuni de televiziune în română. În 1991 existau 89 de școli cu predare în limba română, astăzi există 70. Tendința este într-adevăr îngrijorătoare, dar nicidecum una nouă. Politica statului ucrainean, indiferent de culoarea puterii a fost una de ucrainizare tacită prin influențarea părinților și convingerea lor că limba română nu este una de viitor. Desființarea școlilor de-a lungul anilor a fost făcută sub acoperirea unor cereri din partea părinților, iar comunitatea românească în ansamblul ei nu a protestat.

Popularitatea Partidului Regiunilor în zona Cernăuți mai poate fi explicată și prin acțiunile bisericilor ortodoxe din comunitățile românești care se subordonează Patriarhiei Moscovei. În schimbul finanțării preferențiale de la buget, preoții au făcut campanie electorală pentru Ianukovici în predicile pe care le țineau. La acestea se mai adaugă însă și un personaj politic controversat.

Ion Popescu spune ca este reprezentantul comunităților românești din Ucraina în Rada de la Kiev. Și-a început cariera în 1994 când era ales deputat la Kiev în circumscripțiile cu puternică prezență românească. Din cauza lipsei de rezultate, Popescu nu a mai fost ales în 1998, dar a rămas fidel regimului în diferite funcții până când a primit poziția 177 pe listele electorale ale Partidului Regiunilor în 2008. Deputatul, prezent și astăzi în Rada, a fost o lungă perioadă reprezentant al Ucrainei în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei unde principala sarcină era de a apăra imaginea administrației Ianukovici. Astăzi, Popescu a demisionat din partid, dar pe 18 februarie era pe scena Antimaidanului – un protest pro-Ianukovici organizat în parcul Marinski din Kiev. Ion Popescu a dus o campanie puternică pentru Partidul Regiunilor în zona Cernăuți, iar la ultimele alegeri a semnat un acord de susținere cu Consiliul Inter-Regional al Comunităților Românești din Ucraina.

O comunitate divizată

În ciuda existenței acestui Consiliu, comunitatea românească din Ucraina, mai precis liderii acesteia sunt complet divizați. Există circa 40 de asociații românești și peste jumătate dintre acestea fie nu au activitate, fie sunt formate dintr-un președinte și o ștampilă. De regulă e vorba de același președinte care a ocupat funcția în ultimii 20 de ani. În multe cercuri, acești autoproclamați lideri sunt numiți „patrioți profesioniști”, „bocitori” sau „români de meserie”. Sunt acele personaje care se lamentează pe la autoritățile de la București și acuză asuprirea de către ucraineni pentru a primi bani pentru proiecte. Între așa zișii lideri există dispute aprige pe bani, se formulează acuzații de colaborare cu serviciile secrete sau de tranzacționare în vaste rețele a dosarelor de cetățenie română. Nimeni nu poate exclude posibilitatea ca parte din aceste dispute să fie într-adevăr orchestrate de serviciile secrete ucrainene.

Cert este că unii dintre „românii de meserie” fac un deserviciu comunității românești din Ucraina. Ei sunt cei care inflamează stereotipurile ce accentuează atitudinea circumspectă din partea societății ucrainene față de români. Un exemplu : în cotidianul Adevărul s-a vehiculat recent posibilitatea ca statul român să intervină pentru protecția românilor din Bucovina. Rezultat: jurnalistul care l-a scris are o interdicție de doi ani de intrare în Ucraina. Asemenea gesturi contribuie la alimentarea clișeelor și a războiului informațional declanșat de presa rusească, citată apoi de cea ucraineană. La Kiev, publicarea acelui articol a dus la zvonuri precum „România intră cu tancurile în Ucraina, Rusia va face la fel și Ucraina va fi iarăși teren de război”.

Unii români responsabili au reacționat cu traduceri ale mesajelor de solidaritate venite din România pentru Euromaidan pentru a demonstra că aceasta este atitudinea țării noastre. Grea misiune și-au asumat, mai ales ca mulți români de peste graniță consideră că primesc prea puțin sprijin din partea Bucurestiului. Spre deosebire de Polonia, diplomația românească nu s-a afirmat ca actor regional important.

La Cernăuți, liderii comunitatii românesti au ratat șansa de a mai șterge din clișeele care guvernează relațiile cu populația majoritară prin lipsa unei luări de poziție în favoarea Maidanului. Mai mult, Consiliul Inter-Regional a și semnat așa numita „Declarație de la Bănceni” prin care afirma că românii nu se vor implica în proteste și mișcări de stradă. În realitate, acest organism nu este reprezentativ. Comunitatea românească nu este egală cu suma liderilor autoproclamați, iar multe dintre stereotipurile din relațiile bilaterale româno-ucrainene sunt date, de fapt, de lipsa contactelor între oameni.

Polonezii, care au o minoritate mult mai mică în Ucraina și care au un trecut plin de razboaie cu ucrainenii, au știut să creeze un climat de încredere și să treacă peste povara istoriei comune. Istoria relatiilor româno-ucraineane este mult mai puțin tensionată, dar asta nu ajută prezentul. Relația, în ansamblul ei, este mult sub potențial atât la nivel politic, cât mai ales economic. Sunt două țări vecine care nu au linie directă de zbor între capitalele lor. Există un singur punct de schimb valutar în centrul Kievului care schimbă lei. Și nicio bancă nu lucrează cu moneda țării vecine.

Dar, până la urmă, a fost sau n-a fost revoluție la Cernăuți? Singurul răspuns adevărat e „Este revoluție la Cernăuți așa cum este în toată Ucraina”. Violențele de la Kiev, manifestațiile pașnice de la Cernăuți, mișcările din toate orașele ucrainene reprezintă începutul, revolta inițială. Adevărata revoluție va veni în lunile următoare.

Autoorganizarea visătorilor

Revoltele sunt făcute de visători curajoși, iar apoi vine „un dobitoc” și își bate joc de ele. Ucraina are deja mai multe revolte în istoria sa recentă care au fost furate de partide artificiale construite în jurul liderilor lor. De data aceasta însă, ucrainenii sunt deciși să nu mai permită așa ceva. Semnale există deja destule. Noul președinte al Parlamentului ucrainean și președinte interimar al țării, Alexander Turcinov, a crezut că ar fi bine să îi îndemne pe oamenii din Maidan să plece acasă pentru că de acum se ocupă politicienii treburi. Huiduielile Pieței Independenței, urmate de cererea expresă de lustrație totală a tuturor colaboratorilor regimului Ianukovici, i-au dat repede de înțeles lui Turcinov că lucrurile sunt mai complicate de data aceasta.

La fel i s-a întâmplat și lui Arseni Yațeniuk, unul din liderii opoziției, când a ignorat interdicția de trecere a coloanelor de mașini în zona aeroportului din Kiev. Gărzile Maidanului au oprit prompt mașinile, iar replica unui tânăr ar trebui să intre în istorie: „Nici nu sunteți încă la putere și deja sunteți aroganți.”

Visători curajoși precum Oleksandr Șerbakov au inițiat revolta în Ucraina și au dărâmat un președinte. De acum înainte, tot visătorii vor veghea la înfăptuirea revoluției și la desființarea unui sistem corupt ce a cuprins întreaga țară. Fiecare va juca un rol. Unii deja și l-au găsit. E cazul comandantului român al Comitetului Revoluționar din raionul Hriboka situat la granița cu România. Cu doar câțiva kilometri înainte punctul de trecere Siret, revoluționarii au construit o baricadă pe șosea pentru a împiedica fuga foștilor oficiali ai regimului.

N.A.: La Cernăuți am întâlnit multe persoane care mi-au oferit informații despre fenomenele din regiune. Deși unele dintre ele au fost de acord să fie citate (altele au insistat de la început pe anonimat) am decis să nu dezvălui numele nimănui pentru a nu provoca situații neplăcute niciuneia dintre ele.

Mitropolitul Cernăuţilor şi Bucovinei Onufrie a preluat conducerea Bisericii Ortodoxe din Ucraina, aflată sub oblăduirea Patriarhiei Ruse. Ierarhul îl va înlocui pe Mitropolitul Kievului şi al Întregii Ucraine Vladimir, care este grav bolnav. Potrivit presei ucrainene, ÎPS Vladimir suferă de diabet şi de boala Parkinson. Pentru a se convinge că acesta nu-şi mai poate îndeplini obligaţiile, membrii Sinodului Bisericii Ortodoxe din Ucraina au mers să-l vadă la spital şi au ales onufrieapoi, prin vot secret, un nou Întâistătător.

Într-o discuţie telefonică, Patriarhul Rusiei Kiril i-a dorit Mitropolitului Onufrie să-l ajute Dumnezeu în munca sa, în această perioadă grea pentru poporul ucrainean. Născut în 1944, în regiunea Cernăuţi, în familia unui preot, Onufrie Berezovski a fost din anul 1990 Episcop al Cernăuţilor şi Bucovinei, iar din 2000 este mitropolit. De-a lungul timpului, s-a remarcat prin faptul că s-a opus autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, a candidat la postul de Patriarh al Rusiei şi a fost acuzat că-i persecută pe preoţii români din regiune şi le interzice să săvârşească serviciile divine în limba română. De asemenea, Mitropolitul Onufrie a declarat că relaţiile cu Biserica Ortodoxă Română sunt tensionate, după ce a fost reactivată Mitropolia Basarabiei, în fruntea căreia a fost numit Petru Păduraru, fost episcop la Mitropolia Moldovei din cadrul Bisericii Ruse.

Îngrijorare pentru situația Bisericii în Ucraina. Încercarea de a lua cu asalt mănăstirea istorică Pecerska stîrnește emoții în rîndul enoriașilor din Patriarhia Moscovei.

ecumenisti01Postul Național de televiziune RTR a difuzat în această dimineață cadre din preajma mănăstirii Pecerska, descriind pericolul care ar fi putut urma dacă protestatarii de pe Maidan și-ar fi dus la capăt planul de a ocupa mănăstirea istorică pentru a o supune Patriarhiei Kievului condusă de patriarhul Filaret, fost mitropolit al Patriarhiei Moscovei.

Mitropolitul Filaret a candidat în 1990 la scaunul de patriarh al Moscovei, ocupat atunci de Alexei II, dar, din motive care par a fi mai mult politice, mitropolitul Filaret a ieșit de sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei, înființînd așa-numita Patriarhie a Kievului, entitate bisericească nerecunoscută de Patriarhia Moscovei și majoritatea Bisericilor Ortodoxe Autocefale.

Mitropolitul nerecunoscut Filaret, este un adept deschis al politicii proeuropene, condamnînd politica lui Ianucovici pînă la anatemă. De aceea sprijinul politic de care se bucură este mare, avînd printre simpatizanții săi și pe unii ierarhi tineri chiar din sînul Mitropoliei Kievului, supuse canonic Patriarhiei Moscovei.

Anterior, parcă prevăzînd pericolul care se îndreaptă și asupra locașurilor din Ucraina subordonate Patriarhiei Moscovei, patriarhul Kiril a făcut o declarație de ecumenisti02chemare la pace. Deocamdată Patriarhia Moscovei nu a comentat oficial situația tensionată din jurul celor două mănăstiri istorice pe care le are în subordine în Ucraina: Pochiaev și Pecerska.

Principala conditie pusa de liderii europeni de-a lungul anilor 2012 si 2013 pentru aderarea Ucrainei la UE a fost eliberarea Iuliei Timosenko, condamnata la sapte ani de inchisoare si plata a 200 de milioane de dolari pentru abuz de putere in cazul semnarii contractului de import al gazelor din Rusie, in 2009. Imediat dupa refuzul presedintelui Viktor Ianukovici de a semna Acordul de Asociere la UE, o parte a presei europene a acuzat obstinatia cu care liderii UE au cerut eliberarea Iuliei Timosenko, dusmanul politic numarul unu al lui Ianukovici si au pus, in parte, pe seama acestei incapatanari ratarea atragerii Ucrainei in sfera de influenta occidentala.

Mai multi sefi de stat si de guvern, in frunte cu Angela Merkel, au boicotat Turneul Final al Campionatului European de Fotbal din Ucraina si Polonia tocmai din acest motiv. In acelasi an, 2012, Cehia i-a acordat azil politic sotului fostului premier, Aleksandr Timosenko, care detinea actiuni la o companie ceha.

iulia-timosenko-23Evghenia Timosenko, fiica de 33 de ani a Iuliei Timosenko a ajuns pe prima pagina a presei internationale sustinand cauza eliberarii mamei sale, iar hernia de disc de care sufera fostul premier a facut ca zeci de medici sa-si dea cu pararea in aceeasi presa despre pericolul la care Timosenko este supusa. Relele tratamente la care a fost supusa mama sa au fost povestite cu lacrimi in ochi de tanara Evghenia, aparatoare ad-hoc a drepturilor omului, care a primit medalia Forumului de la Crans Montana in 2012.

Au fost insa suficiente cele cateva saptamani de la proteste de la Kiev si moartea tragica a o suta de ucraineni in Piata Independentei, pentru ca presa occidentala si cea ucraineana de opzoitie sa dea o adevarata proba de schizofrenie: eliberarea din inchisoare a Iuliei Timosenko nu numai ca nu a primit o atentie pe masura celei din urma cu doua-trei luni, ba chiar in paginile ziarelor au inceput sa-si faca loc opinii si informatii foarte critice la adresa fostului premier.

BBC face o revista a presei ucrainene in care se arata ca unul dintre cei mai influenti jurnalisti ucraineni, Seghei Lescenko scrie, nici mai mult, nici mai putin ”De ajuns, Iulia”, in replica la declaratia lui Timosenko ca va candida la prezidentialele de pe 25 mai.

”Nu vreau ca viitorul presedinte al Ucrainei – o tara care a trait o experienta tragica – sa fie descris ca o persoana cu un trecut corupt. Dar daca Timosenko va ajunge presedinte, exact asta voi face”, scrie Lescenko.

”Sa fim sinceri, putina lume isi doreste ca ea sa se reintoarca in politica”, scrie jurnalistul Mustafa Nayem.

Juranalistul Evgheni Kuzmenko scrie pe Facebook: ”Ati observat cat de multalume s-a bucurat ca a fost eliberata, dar…?”Este un dar ce trimite la relatia lui Timosenko cu Vladimir Putin, explica BBC.

Ca semnal de alarma, BBC citeaza site-ul, de aceasta data rus, Lenta.ru, care pare mai optimist in legatura cu revenirea lui Timosenko. ”Cand situatia din Ucraina poate degenera intr-un razboi civil, multi experti cred ca Timosenko poate fi un factor stabilizator”.

Asadar, Iulia Timosenko s-a transformat in doar cateva saptamani din simbol a democratiei ucrainene si al orientarii pro-occidentale intr-o politician expirat cu un trecut corupt, intr-un lacheu al Rusiei lui Putin si chiar un pericol pentru fortele pro-occidentale din Ucraina. Caci Stratfor, dupa ce a pledat luni de zile pentru eliberarea fostului premier, scrie acum ca Timosenko poate destabiliza miscarea pro-occidentala si chiar propriul partid (Patria), acolo unde simpatiile se impart intre ea si vicepresedintele Arseni Iateniuk, cel care i-a tinut locul cat timp Timosenko a fost inchisa.

Aproape peste noapte, presa occidentala incepe sa observe nu numai trecutul corupt al Iuliei Timosenko, dar si inceputurile sale in ale afacerilor, cu sprijinul nomenclaturii comuniste suspuse din Dniepropetrovsk, cerc in care a fost introdusa de socrul sau. Incep sa fie suspectate de ceva veridicitate si informatiile despre posibila finantare de catre Timosenko a unui asasinat, de care fusese acuzata anterior de justitia ”controlata” de regimul Ianukovici.

Sa nu fi stiut liderii europeni care cereau mai ieri eliberarea lui Timosenko de toate aceste tare ale fostului premier ucrainean? Sa nu fi stiut Angela Merkel de relatiile dubioase dintre Timosenko si Kremlin atunci cand boicota deschiderea Campionatului European de Fotbal din 2012?

Cu siguranta ca da. Numai ca vremea Iuliei Timosenko a trecut o data cu aparitia unui nou star al politicii ucarinene: Vitali Kliciko. In celebrul boxer, fiu de klitschko-politicsgeneral sovietic, Vestul si ma cu seama conservatorii germani au inceput sa investeasca mult. Aceeasi presa care vorbea despre Timosenko precum simbolul democratiei o face acum in favoarea lui Kliciko. Der Spiegel publica un amplu reportaj despre vizita boxerului-politicain la Conferinta de Securitate de la Munchen, in care Kliciko este portretizat ca avand toarte trasaturile necesare ”salvatorului”.

Iar investitia in Kliciko nu trebuie pierduta. BBC noteaza ca analistul politic Vadim Karasiov spune ca ”Vitali Kliciko e stupefiat” in urma eliberarii lui Timosenko. Kliciko are un rival in propria tabara, iar pozitia marilor publicatii occidentale fata de Timosenko si Kliciko, precum si vizibilitatea pe care invitatiile oficiale in marile tari ale UE le-o va oferi celor doi in urmatoarele saptamani vor demonstra in ce masura liderii europeni vor influenta alegerea unui presedinte al Ucrainei corupt, dar capabil sa inteleaga singur lumea de dincolo de granite, sau un presedinte-star, capabil sa inteleaga marea politica doar prin ochii consilierilor sai occidentali.

Decizia Occidentului de a recunoaşte noile autorităţi din Ucraina este “o aberaţie”, afirmă premierului Rusiei, Dmitri Medvedev, ridicând “serioase semne de întrebare” în legătură cu legitimitatea puterii de la Kiev.

Rusia nu recunoşte autorităţile de la Kiev, chiar dacă, în perioada imediat următoare, va onora contractele cu Ucraina. Anunţul a fost făcut de premierul Dmitri Medvedev, citat de site-ul agenţiei Interfax Ukraine.

“Acordurile care au clauze legale trebuie onorate. Noi nu cooperăm cu indivizi izolaţi. Este vorba de relaţiile între cele două state”, a spus Medvedev.

188495-187677-medvedevDecizia Occidentului de a recunoaşte noile autorităţi din Ucraina este “o aberaţie”, afirmă premierului Rusiei, Dmitri Medvedev, ridicând “serioase semne de întrebare” în legătură cu legitimitatea puterii de la Kiev.

“La modul concret, astăzi nu mai avem cu cine să vorbim. Legitimitatea unora dintre organismele de putere de acolo ridică dubii serioase“, a explicat Dmitri Medvedev.

“Unii dintre partenerii noştri occidentali consideră că este legitim. Nu ştiu ce Constituţie au citit ei, dar mie mi se pare o aberaţie să consideri legitim ceea ce este rezultatul unei revolte”, a subliniat Medvedev.

Uniunea Europeană, Polonia, Franţa, Germania şi Statele Unite au recunoscut deciziile Parlamentului ucrainean privind destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici şi desemnarea unui preşedinte interimar. Declaraţiile lui Medvedev sunt prima reacţie publică a unui lider rus faţă de evoluţiile din Ucraina.

Fostul presedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, este cautat de politie pentru “ucidere in masa”, a anuntat luni ministrul interimar de Interne, citat de Reuters. Intre timp, la Kiev,parlamentul ucrainean se intruneste luni in vederea formarii unui nou Guvern, dupa destituirea lui Viktor Ianukovici din functia de presedinte. Situatia in tara ramane tensionata; guvernatori din 9 regiuni, inclusiv Liov, au anuntat ca au demisionat.

Cele mai importante momente ale zilei de luni, 24 februarie:
Ora 22:15:Casa Alba a solicitat Ucrainei formarea unui guvern tehnocrat care sa asigure interimatul pana la alegeri.

Ora 21:33: Fostul premier ucrainean Iulia Timosenko va pleca in Germania pentru a primi ingrijiri medicale, a anuntat luni partidul acesteia. Iulia Timosenko, artizana “revolutiei portocalii” in 2004 si fost premier, care sufera de hernie de disc, a aparut intr-un scaun cu rotile dupa eliberarea sa surpriza din inchisoare, sambata, la scurt timp dupa destituirea presedintelui Viktor Ianukovici. 

Ora 20:38: Peste 50 de persoane, inclusiv oficiali de rang inalt din cadrul fortelor de ordine, vor fi acuzate pentru uciderea demonstrantilor la Kiev, relateaza Interfax Ucraina, citat de Mediafax. “O ancheta a fost lansata impotriva unor oficiali de rang inalt pentru organizarea unor crime masive, vizand aproximativ 50 de persoane”, a declarat Oleh Mahnitki, care a fost numit procuror general al Ucrainei luni. Un mandat de arestare a fost emis pe numele lui Viktor Ianukovici, destituit din functia de presedinte al Ucrainei sambata, pentru “uciderea in masa” a civililor, a anuntat luni ministrul interimar de Interne Arsen Avakov intr-un mesaj postat pe contul sau de Facebook. “O ancheta penala a fost deschisa, pentru uciderea in masa a civililor, impotriva lui Ianukovici si mai multor functionari. Un mandat de arestare a fost emis pe numele lor”, a subliniat ministrul.

Ora 20:02: Ucraina a sporit masurile de securitate la frontiere, pe fondul zvonurilor privind o posibila invazie rusa. Autoritatile ucrainene au sporit masurile de securitate la frontiere, pe fondul informatiilor privind prezenta trupelor ruse la granita estica, relateaza site-ul agentiei Interfax Ukraine, citat de Mediafax. Oleg Tiahnibok, liderul grupului parlamentar al partidului Svoboda, a declarat luni, in Parlament, ca Rusia a mobilizat trupe la frontiera Ucrainei, sugerand ca Moscova ar pregati o invazie.

Ora 17:20 Rusia a denuntat masurile adoptate de noua putere de la Kiev, afirmand ca acestea lezeaza drepturile comunitatii ruse din Ucraina, potrivit AFP.

“Invocand ‘interese revolutionare’, sunt validate ‘decizii’ si ‘legi’, vizand in special lezarea drepturilor rusilor”, afirma ministerul rus de Externe, intr-un comunicat care face referire la abrogarea, duminica, a unei legi adoptate in precedentul regim si care face din rusa a doua limba oficiala in anumite regiuni.

Ora 16:32 Premierul polonez Donald Tusk a avertizat luni noile autoritati ucrainene in legatura cu riscurile recurgerii la o “logica a tuskrazbunarii” in cazul fostilor adversari politici, potrivit AFP.

“Sentimentul de justitie inseama pedepsirea responsabililor pentru crime si, fara indoiala, la Kiev au fost comise crime. Ma refer in acest caz la executiile organizate de lunetisti. Dar, pentru ca revolutia sa aiba rezultate pozitive, nu poate pleca de la o logica a ripostei sau razbunarii”, a declarat premierul Tusk.

“Miza principala pentru Ucraina nu este razbunarea, ci salvarea economiei si a finantelor publice”, a insistat seful Guvernului polonez.

Premierul Tusk si-a exprimat, de asemenea, ingrijorarea in legatura cu viitorul Ucrainei, tara vecina cu Polonia in care situatia ramane “foarte complicata”.

Ora 16:26 Ucraina va avea la dispozitie din plin asistenta macroeconomica  de indata ce ajunge la un acord cu Fondul monetar International, a declarat luni, la Budapesta, ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski.

“Dupa cum stiti, in Ucraina avem o istorie lunga de angajamente care nu au fost onorate. Exista o cantitate enorma de asistenta macroeconomica disponibila pentru Ucraina de indata ce Ucraina incheie o intelegere cu FMI”, a declarat Radoslaw Sikorski, unul dintre mediatorii UE pentru criza din Ucraina.

Ora 15:47 Seful Statului Major din Rusia a avut o conversatie telefonica cu un reprezentant NATO privind situatia din Ucraina, ocazie cu care si-a exprimat ingrijoarea, transmite Interfax, citat de Reuters.

“Cele doua parti si-au exprimat ingrijorarea fata de situatia din Ucraina” se arata intr-un comunicat al Ministerului rus al Apararii transmis dupa discutia dintre generalul american Phillip Breedlove, comandantul fortelor NATO in Europa, si generalul rus Valeri Gherasimov, seful Statului Major.

Ora 14:40 Medvedev: Orice prelungire a contractului de furnizare de gaze dinspre Rusia spre Ucraina trebuie negociata intre companiile ucrainene si guvern.

Ora 14:19 Premierul rus Dmitri Medvedev sustine ca legitimitatea autoritatilor actuale din Ucraina este indoielnica, iar recunoasterea lor de catre unele state reprezinta “o aberatie”, transmite Reuters.

Ora 13:50 Peste 200 de persoane au fost arestate luni la Moscova, pentru “tentativa de deranjare a ordinii publice”. Acestia protestau in fata tribunalului care a decis condamnarea a 7 manifestanti anti-Putin la pedepse cuprinse intre 2 ani si 6 luni si 4 ani de inchisoare cu executare.

Ora 13.39: Unul dintre liderii noii Puteri, Arsenii Yatseniuk, cere ca Banca Centrala a Ucrainei sa fie pusa sub controlul noii administratii “pentru a securiza sistemul bancar“, scrie Interfax.

Ora 12:15 Consilierul pe securitate american Rice ar trebui sa incerce sa convinga administratia de la Casa Alba mai degraba decat Moscova sa evite utilizarea fortei in Ucraina, a declarat o sursa din Ministerul de Externe al Rusiei citata de Interfax.

Ora 11:20 Ucraina are nevoie de 35 miliarde de dolari in decurs de doi ani, a anuntat luni ministrul interimar de Finante, Iouri Kolobov, care a solicitat, cu aceasta ocazie organizarea unei conferinte a donatorilor internationali, scrie AFP.

Ora 10:44 Sute de rusi au scandat Maidan si Libertate linga un tribunal din Moscova unde luni va fi data sentinta in procesul unor manifestanti anti-Putin, acuzati ca ar fi atacat fortele de ordine la un miting din 2012. Citeva zeci dintre cei prezenti astazi in fata tribunalului au fost arestati de politia rusa, anunta Reuters.

Ora 10:43 Presedintele demis al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a plecat cu masina dintr-o resedinta privata spre o destinatie necunoscuta, anunta Reuters, citindu-l pe ministrul Internelor. Resedinta era situata in Crimeea.

Ministrul interimar de Interne, Arsen Avakov, a scris luni pe contul sau de Facebook ca “a fost deschisa o ancheta oficiala pentru uciderea in masa a unor cetateni pasnici”. Ministrul interimar a precizat ca Ianukovici si “alte persoane responsabile” sunt cautate de autoritati.

Ucraina ar putea adera la Uniunea Europeană în viitor, în termen mediu sau lung, dacă va îndeplini anumite condiţii, afirmă Olli Rehn, comisarul UE pentru Afaceri Economice şi Monetare, citat de site-ul agenţiei Interfax Ukraine.

“Ucraina se află într-un moment de răscruce istoric, iar Europa trebuie să facă faţă acestui moment istoric şi să poată oferi Ucrainei perspective de aderare pe termen mediu şi lung – dacă poate îndeplini condiţiile de aderare”, a declarat Rehn la Sydney, cu ocazia unei reuniuni a organizaţiei G20.

“Suntem pregătiţi să oferim asistenţă financiară substanţială Ucrainei imediat ce va fi găsită o soluţie politică, bazată pe principii democratice, şi după ce va fi instalat un nou guvern care să se angajeze cu seriozitate că va aplica reforme economice şi instituţionale”, a subliniat Rehn.

*


Categorii

Ierarhi rusi, Rusia, Ucraina, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

16 Commentarii la “ROMANII DIN CERNAUTI FATA CU “REVOLUTIA” UCRAINEANA/ Mitropolitul Bucovinei a devenit primatul Bisericii Ortodoxe din Ucraina/ SCHIZO-IPOCRIZIA OCCIDENTALA: TIMOSENKO vs. KLICIKO/ Ce primeste Ucraina? Bani de la FMI si vanzarea iluziei integrarii in UE “pe termen lung”

  1. Desigur că a fost… loviluție… spontană, dar regizată și plătită…

  2. Admini, e de bine sau e de rau ca mitropolitul Bucovinei a devenit loctiitorul Ucrainei? Vedeti un articol si aici: http://www.patriarchia.ru/md/db/text/3579622.html
    Sfantul Lavrentie de la Cernigov a profetit despre faptul ca va fi schisma in Ucraina si ca un mitropolit se va autointitula patriarhul Ucrainei.

  3. Pingback: Se pregateste Rusia de razboi in Crimeea?/ CUTREMURUL GEOPOLITIC CE SE VA ABATE SI ASUPRA ROMANIEI/ Parintele Savatie despre miza SCHIMBARII MITROPOLITULUI KIEVEAN/ Batalia pe gazele si conductele UCRAINEI - Recomandari
  4. a vazut cineva azi dimineata luna pe cer???deasupra ei era o stea….singura de pe cer!

  5. @Alex Ioan:

    Si?

  6. Pingback: update – Ucraina acuza Rusia de ”INVAZIE ARMATA”/ TOATE PRIVIRILE SPRE CRIMEEA. Parlamentul local a demis guvernul regiunii si a fixat REFERENDUM pentru largirea AUTONOMIEI/ Ianukovici a fugit in Rusia/ SE APROPIE SI GEORGIA DE NATO SI UE? - Rec
  7. Pingback: update 2: Ianukovici declara ca va continua “LUPTA” si cere implicarea RUSIEI/ Ucraina acuza Rusia de ”INVAZIE ARMATA”/ TOATE PRIVIRILE SPRE CRIMEEA. Parlamentul local a demis guvernul regiunii si a fixat REFERENDUM pentru largirea AUTONOM
  8. Pingback: Parintele Savatie despre APOLOGIA FACUTA RAZBOIULUI de Patriarhia Moscovei in DUMINICA IERTARII - Recomandari
  9. Pingback: Se pregateste Rusia de razboi in Crimeea?/ CUTREMURUL GEOPOLITIC CE SE VA ABATE SI ASUPRA ROMANIEI/ Parintele Savatie despre miza SCHIMBARII MITROPOLITULUI KIEVEAN/ Batalia pe gazele si conductele UCRAINEI - Recomandari
  10. Pingback: Ucraina a INTERZIS accesul Mitropolitului Ilarion, seful “EXTERNELELOR” Patriarhiei Moscovei, pe teritoriul sau - Recomandari
  11. Pingback: O biserica a asa-zisei Patriarhii de la Kiev – atacata in CRIMEEA/ Patriarhul Kirill acuza GRECO-CATOLICII ucraineni de RUSOFOBIE/ Lavrov respinge acuzatiile de IMPERIALISM RELIGIOS - Recomandari
  12. Pingback: PATRIARHIA MOSCOVEI reclama UCIDEREA UNUI PREOT ORTODOX UCRAINEAN si acuza violente ale greco-catolicilor si schismaticilor impotriva clericilor sai - Recomandari
  13. Pingback: Care vor fi efectele conflictului geopolitic din Ucraina asupra Bisericii Ortodoxe Ruse si asupra intregii lumi ortodoxe? - Recomandari
  14. Pingback: Mitropolitul ONUFRIE de Cernauti si Bucovina a fost ALES INTAI-STATATOR AL BISERICII ORTODOXE UCRAINENE. Are o orientare conservatoare, anti-UE si pro-Rusia, dar este si acuzat ca duce o politica anti-romaneasca - Recomandari
  15. Pingback: IPS SERAFIM DE PIREU: Saracirea Greciei a fost PREMEDITATA/ Armata ucraineana ar fi ocupat o MANASTIRE din DONETK ca punct militar - Recomandari
  16. Pingback: Mitropolitul primat al Bisericii Ucrainiene INVOCA PERICOLUL ROMANESC. Asezamantul de la BANCENI folosit de IPS Onufrie pentru a ilustra PERICOLUL “RAZBOIULUI RELIGIOS” | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare