VIKTORIA ORBANISMULUI “ILIBERAL” IN EUROPA? Angela Merkel renunta la politica imigrationista bazata pe cote si l-a invitat pe premierul Ungariei la Berlin/ REGIMUL CONTRAREVOLUTIONAR DE LA BUDAPESTA SI “LEGILE ANTI-SOROS”

7-07-2018 7 minute Sublinieri

Premierul ungar Viktor Orban face azi o vizită la Berlin într-un moment în care susţinătorii atitudinii ferme faţă de migranţi triumfă în Europa, iar cancelarul german Angela Merkel este constrânsă să li se alăture, comenteză AFP. “Un eveniment incredibil se produce: Angela Merkel i-a cerut o întrevedere lui Viktor Orban şi nu invers”, comentează presa ungară.

Angela Merkel şi şeful guvernului ungar au reprezentat ani la rând polii opuşi în materie de azil în Europa: voinţa de primire generoasă pentru solicitanţii de azil care fugeau de războiul din Siria în 2015, pe de o parte, şi refuzul categoric al imigraţiei de cealaltă parte, în numele apărării valorilor creştine ale Europei scrie presa internaţională.

De acum înainte însă ei par constrânşi să colaboreze. Cei doi lideri vor susţine o conferinţă de presă comună despre prima lor întâlnire după aproape trei ani.

Vremurile s-au schimbat. Cu puţin timp în urmă, Viktor Orban denunţa “imperialismul moral” al cancelarului german, înainte de a deveni unul dintre artizanii închiderii “rutei Balcanilor”, pe atunci parcurs de cea mai mare parte a migranţilor pentru a ajunge din Grecia în ţările Europei de Vest.

Viktor Orban a reuşit, puţin câte puţin, să-şi impună agenda în fața restului Uniunii Europene în problemele migraţiei, ajutat de sosirea la putere a extremei drepte în mai multe ţări, precum Austria şi Italia, ideile sale câştigând teren şi în Germania.

Summitul european de săptămâna trecută cu privire la migraţie a constituit o formă de consacrare pentru Viktor Orban, care a vorbit despre un “imens succes” al tezelor sale.

Europa a pus accentul pe întărirea controalelor la frontiere şi pe instrumentele de a-i ţine pe migranţi la distanţă, precum platformele de debarcare în Africa de Nord.

În acelaşi timp, Angela Merkel a trebuit să renunţe definitiv la proiectul cotelor de repartizare a solicitanţilor de azil în UE, în special în faţa opoziţiei ţărilor din Europa Centrală şi de Est.

În Siria au fost reluate bombardamentele asupra sectoarelor aflate în continuare sub controlul rebelilor din sudul țării după anunţul insurgenţilor referitor la eşecul negocierilor cu Rusia, aliată a regimului, care încearcă să îi convingă să depună armele. Între timp purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului,  a declarat într-o conferinţă de presă organizată la sediul ONU de la Geneva că din cauza atacurilor tot mai dese, situaţia din regiunea Daraa, din sudul Siriei, se agravează pe zi ce trece, iar Siria se confruntă cu cel mai mare val de migraţie de la începutul razboiului in 2011.

Purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului, Liz Throssell, a declarat într-o conferinţă de presă organizată la sediul ONU de la Geneva că din cauza atacurilor tot mai dese, situaţia din regiune Daraa, din sudul Siriei, se agravează pe zi ce trece, potrivit Rador, care citează Hurriyet.

Purtătorul de cuvânt al Programului Alimentar Mondial (WFP) din cadrul ONU, Bettina Luescher, a declarat că la sfârşitul săptămânii numărul persoanelor care au fost nevoite să fugă din regiunea siriană Daraa a înregistrat “o creştere dramatică”.

Bettina Luescher a precizat că, potrivit estimărilor, între 270.000 şi 330.000 de civili şi-au părăsit locuinţele la Daraa şi s-au refugiat spre zone mai sigure precum frontiera cu Iordania sau Înălţimile Golan.

Oficialul a subliniat că aproximativ 200.000 de civili din regiune primesc ajutoare constând în alimente din partea Programului Alimentar Mondial şi a subliniat că “Acesta este cel mai mare val de migraţie de la începutul războiului sirian (în 2011) şi până în prezent”.

În urmă cu aproximativ două săptămâni, regimul Assad, susţinut de miliţii iraniene şi de forţele aeriene ruseşti, a demarat ample operaţiuni militare în zonele din sudul ţării, aflate sub controlul opoziţiei. […]

După ce a stârnit revoltă la Bruxelles cu naționalizarea pilonului pensiilor private, după ce a naționalizat bănci și a răscumpărat companii de utilități privatizate înainte de aderarea la UE, după ce a lansat ”contrarevoluția iliberală” alături de Polonia, a ridicat garduri în calea imigranților, a refuzat cotele obligatorii ale UE și a declarat război ONG-urilor cu finanțare străină și lui George Soros, premierul Ungariei, Viktor Orban nu a fost izolat și sancționat.

Joi, Orban a fost la Berlin, la invitația cancelarei Angela Merkel. Acolo, a discutat despre problema migrației. Acasă, în Ungaria, ambasada SUA nu a tras de urechi guvernul Orban, ci s-a prezentat în fața sa printr-un nou ambasador, despre care presa ungară sugerează că poate fi o piesă importantă în dialogul de culise SUA-Rusia, via Budapesta.

Lecția despre ”omenie”

La Berlin, Angela Merkel a încercat să-i dea premierului ungar o lecție despre ”omenie” în contextul crizei migrației. ”Problema și diferența dintre noi stă în faptul că trebuie să ne amintim că suntem oameni. Este vorba de oameni care vin la noi și despre mesajul fundamental al Europei. Iar asta înseamnă umanitate”, a spus Merkel în fața reporterilor.

Viktor Orban, care a declarat recent pentru Bild că ”nu-i vedem pe oamenii aceștia ca refugiați musulmani, ci ca invadatori musulmani”, i-a dat următoarea replică cancelarei. ”Germania și Ungaria văd lumea diferit. Trebuie să fim omenoși fără să creăm un factor care să atragă și singurul mod în care putem face asta este să ne închidem frontierele și să nu lăsăm înăuntru oameni care aduc probleme. Credem că e nedrept că Germania ne acuză deseori de lipsă de solidaritate”.

Atuurile lui Viktor Orban

Premierul Ungariei are un atu în fața cancelarei Merkel, căci, tot joi, ministrul german de Interne, un critic al politicii lui Merkel care a amenințat cu ieșirea de la guvernare a partidului său, Uniunea Creștin Socială,  se afla în Austria pentru a discuta despre problema migrației. Guvernul austriac, cu un ministru de Interne al extremei drepte, contestă politica Angelei Merkel și a avertizat că-și va închide frontierele, ba chiar a stabilit o ”axă” antiimigrație împreună cu guvernul din Italia, în care este așteptată și Ungaria lui Viktor Orban. Fronda din guvernul german a fost potolită pentru moment printr-un acord prin care Merkel întărește controalele la frontieră și creează centre de tranzit la frontiera cu Austria, pentru a tria mai bine imigranții. În plus, imigranții care sosesc în Germania după ce au fost înregistrați în alt stat vor fi trimiși înapoi în statul respectiv. Măsurile nu fac decât să amâne o nouă criză politica europeană, căci astfel Italia și Grecia, statele de intrare și înregistrare, vor fi din nou sufocate. Soluția europeană schitață la ultimul summit UE sunt ”platformele de debarcare” sau centrele de triere din state terțe, cel mai probabil africane, însă rămâne de văzut care dentre aceste state costiere vor accepta să facă barieră în calea imigranților și cu ce preț pentru UE.

Viktor Orban a fost invitat la Berlin într-un context greu de crezut pentru guvernanții din România, spre exemplu. Cu două săptămâni înaintea acestei vizite, partidul lui Orban, Fidesz, vota la foc automat în Parlament un amendament constituțional împotriva stabilirii în masă în Ungaria a străinilor, iar apoi așa-zisele ”legi anti-Soros”, care incriminează acordarea de asistență pentru imigrantii ilegali de către ONG-uri și persoane fizice.

Noi legi ”antieuropene” în Ungaria

Și mai recent, pe 28 iunie, președintele Ungariei, Janos Ader, a promulgat o lege votată de majoritatea guvernamentală care, spune presa de opoziție, restrânge dreptul la proteste. Din acest moment, ungurii nu vor mai putea protesta dacă ”periclitează ordinea publică”, dacă nu există un lider al protestutui, nu vor mai putea manifesta în fața reședințelor demnitarilor, vor fi aspru sancționați dacă la locul protestului se adună deșeuri. Opoziția ungară consideră că se restrânge astfel dreptul la adunări și proteste. Guvernul Orban a replicat spunând că legea se inspiră din legi în vigoare în unele landuri din Germania.

Și mai multe critici a stârnit o altă lege promulgată pe 28 iunie – o lege cu privire la dreptul la viață privată al politicienilor. Prevederile legii există deja în Codul penal ungar, iar criticii spun că promulgarea unei legi speciale nu are decât rolul de a ascunde corupția politicienilor. Odată cu această lege, spun opozanții, presa nu va mai putea scrie despre cazuri precum cel al vicepremierul Zsolt Semjen, care participa la partide de vânătoare costisitoare în Suedia și Canada pe spezele unui om de afaceri care a primit contracte cu statul in valoare de un milion de euro. Nu se va mai putea scrie despre salariul uriaș al iubitei guvernatorului Băncii Naționale a Ungariei, despre casa de jumătate de milion de euro a ministrului de Externe Peter Szijjarto, despre salariile mari de la Banca Națională primite de soția și fiica procurorului general.

Orban: democrația europeană trebuie reconstruită

În ciuda informațiilor din presă legate de adevărata mafie din jurul guvernarii Fidesz, Viktor Orban aplică aparent imperturbabil strategiile sale de politica externă, beneficiind de o susținere electorală masivă și având parcă în minte spusele strategului american Arthur Finkelstein, cu care a și colaborat: ”Când le permiți oamenilor să aleagă între un corupt și un prost, ei îl vor alege pe cel corupt”.  Procurorii maghiari nu au fluturat dosare în fața premierului Orban atunci când aceste legi erau votate în Parlament. Și nici instituțiile europene nu au adus în discuție nerespectarea statului de drept și a valorilor fundamentale în Ungaria atunci când Orban, prezent la summitul UE de la finalul lunii iunie, le-a declarat omologilor europeni: ”Omenii vor două lucruri. Primul este să nu mai lăsăm imigranți în Europa, iar cei care sunt deja aici trebuie trimiși inapoi”. La același summit, Orban a arătat că ”democrația europeană trebuie reconstruită”, scrie Daily Mail.

Care a fost reacția Germaniei sau a SUA la aceste legi adoptate în Ungaria și la propunerile făcute de Orban, pe care presa vestică îl consideră politicianul care în ultimii opt ani a distrus sistematic democrația în propria țară? Angela Merkel l-a invitat la discuții la Berlin, temătoare ca Viktor Orban să nu scindeze Partidul Popular European înaintea alegerilor europene din mai 2019 și să aduca o maree populistă și eurosceptica în Parlamentul European.

Lobby-ul maghiar și noul ambasador SUA la Budapesta

Iar Statele Unite și-au trimis în Ungaria, pe 22 iunie, un nou ambasador. David Cornstein. Cornstein, 79 de ani, nu este diplomat de profesie, este un negustor multimilionar de bijuterii din New York care a cochetat mult cu politica. Înaintea sosirii la Budapesta, Cornstein s-a întâlnit cu ambasadorul Israelului in SUA, care l-a asigurat că ”Ungaria este cel mai bun prieten al Israelului”.  În plin război cu Universitatea Central Europeană și cu miliardarul George Soros, guvernul Orban are grijă să nu facă pași greșiți în relația cu SUA. Este motivul pentru care Ministerul de Externe a încheiat un contract cu firma de lobby BSI Public Affairs, condusă de Tzvika Brot și Ariel Sender, care au lucrat chiar pentru campania președintelui Trump și au legături cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Firma aceasta a fost plătită cu 290.000 de dolari în ultima jumătate de an, pentru consultanță oferită ambasadei ungare la Washington și consulatelor de la Chicago și Los Angeles. Până acum, lobby-ul făcut de Ungaria peste Ocean pare să dea rezultate, căci noul ambasador Cornstein nu a criticat ferm guvernul Orban, ci doar a sugerat că ar fi bine ca Viktor Orban să vorbească mai degrabă despre tradiția iudeo-creștină decât despre tradiția creștină.

Angela Merkel şi-a afişat în mod clar dezacordul cu Viktor Orban pe tema migranţilor şi a pledat în favoarea unei datorii ”de umanitate”, în momentul în care este acuzată că a cedat adepţilor liniei dure în Europa, relatează AFP, conform news.ro.

”Ne vom proteja frontierele externe” în UE, ”însă nu cu obiectivul de a ne închide şi de a vorbi numai despre închidere şi despre un fel de fortăreaţă”, a declarat pentru presă cancelarul german, care l-a primit pe omologul său ungar – pentru prima oară în ultimii trei ani.

Ea a invocat ”divergenţe” pe subiectul migraţiei cu Orban.

”Umanitatea este sufletul Europei, iar acest suflet, dacă vrem să-l conservăm (…), atunci Europa nu poate pur şi simplu să se taie de neajutorare şi de suferinţă” şi să se baricadeze într-o ”fortăreaţă”, a subliniat Merkel.

Ea s-a adresat, spunând aceasta, atât lui Orban, care se afla lângă ea şi cu care s-a aflat adesea în conflict din 2015 pe tema migranţilor, cât şi celor care, în prezent, o acuză că a renunţat definitiv la politica sa generoasă de primire de refugiaţi şi că s-a raliat, constrânsă, poziţiei susţinătorilor fermităţii în Europa.

IMPORTAREA ”RĂULUI”

Viktor Orban nu a apreciat deloc ”lecţia” pe care a primit-o.

”Noi credem că ajutăm în mod umanitar prin faptul că nu se mai produc chemări” ale migranţilor, i-a replicat el.

În opinia sa, ”singura soluţie” este ”închiderea frontierelor” şi ”să nu mai fie primiţi cei care aduc răul” în Europa.

”Noi nu vrem să importăm probleme”, a adăugat el, referindu-se la cancelar.

Orban a invitat totodată Berlinul să fie mai recunoscător Ungariei, care îşi supraveghează în mod strict frontiera de sud cu Croaţia şi Serbia, pentru că, ”altfel, 4.000 până la 5.000 de refugiaţi vor veni în Germania zilnic. Asta este solidaritate”.

Cei doi lideri au încarnat mult timp, la nivel european, polii opuşi ai politicii azilului – voinţa de a primi, pe de o parte, refuzul intransigent al migraţiei, de cealaltă – în numele valorilor creştine ale Europei.

Însă, în pofida schimbului de replici dur de joi, la Berlin, Germania şi-a schimbat tonul, şi-a înăsprit în mod treptat politica în domeniul migraţiei şi s-a apropiat – de facto – de adepţii unei linii dure.

Linia dură a lui Orban cu privire la migraţie este de-acum majoritară în Europa, după venirea la putere a extremei drepte în Austria şi în Italia, şi prin ascensiunea ei în alte ţări ca Germania însăşi.

Într-un interviu recent, cancelarul i-a adus un omagiu – din vârful buzelor – premierului ungar, care, ”într-un anumit fel, a făcut treaba pentru noi” prin controale foarte stricte, după ce încă-l mai critica în 2016, din cauză că a închis ”ruta Balcanilor”, pe unde a venit cea mai mare parte a migranţilor, din Grecia, către nordul Europei.

Summitul european consacrat săptămâna trecută migraţiei, catalogat drept ”un imens succes” de către Orban, a constituit o formă de consacrare a tezelor sale – Europa a pus accentul asupra unei consoloidări a controlului la frontieră.

”ORBANIZAREA” LUI MERKEL

Merkel a fost nevoită totodată să renunţe defintiv la proiectul cotelor de rapartizare a solicitanţilor de azil în UE, mai ales în faţa opoziţiei unor ţări din Europa Centrală şi de Est.

Orban ”este cel care-i dictează condiţiile” cancelarului, analiza recent revista germană Der Spiegel, care vorbeşte despre ”orbanizarea” lui Merkel.

Şefa Guvernului german a fost nevoită să-şi îngroape definitiv, săptămâna aceasta, politica generoasă de primire lansată în 2015, sub presiunea aripii drepte a coaliţiei sale guvernamentale, care ameninţa că altfel o va părăsi.

Cancelarul a acceptat ca migranţii deja înregistraţi în alte state membre UE să fie plasaţi în centre de tranzit, la frontiera germană, iar apoi expulzaţi către statul în care au intrat în UE, prin intermediul unor acorduri bilaterale cu ţările vizate.

Ea a cedat astfel în faţa ministrului său de Interne Horst Seehofer, care depune de-acum eforturi să negocieze cu Austria şi Italia punerea în aplicare a planului – care se anunţă o sarcină foarte complicată.


Categorii

1. ȘTIRI, Criza refugiatilor/ imigrantilor, Germania, Ungaria, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare