Sfantul Parinte Porfirie, ORTODOCSII… PROTESTANTI si “ORGANIZAREA CARE DEZORGANIZEAZĂ”
Organizarea care dezorganizează
Atunci când te dezorganizezi la exterior, te organizezi în interior, cu harul Sfântului Duh. Părintele Porfirie „s-a dezorganizat” şi s-a smerit prin poruncile multe şi deseori contradictorii ale celor doi duhovnici ai lui. Cu toate acestea, a primit harul Sfântului Duh, care i-a format şi i-a întărit sufletul şi trupul.
Organizarea exterioară desăvârşită este o cursă cumplită. Te va face să te relaxezi, să „te blochezi”, să nu-L mai cauţi pe Dumnezeu. Occidentul, care a organizat drumuri, afaceri, societăţi, l-a uitat pe Dumnezeu. S-a odihnit în creaţiile lui care, în cele din urmă, au devenit bumerang şi l-au ruinat. Oamenii s-au organizat în societăţi frumoase, dar totodată s-au dezorganizat în interior, s-au prăbuşit psihologic, au devenit animalici şi plini de patimi. Iar noi, în ţinuturile noastre, ce facem? Ne lăudăm cu drumurile, cu podurile. Praf în ochi, fraţilor. Dezorganizarea sufletească nu se vindecă prin societăţi organizate, militarizate, ci prin preocupare creativă, prin iubire, prin bunăvoinţă, prin râvnă pentru realizarea binelui.
21-04-2006
***
Ortodoxul protestant
Un tânăr i-a spus părintelui Porfirie: „Părinte: cutare om este un teolog important”. Părintele i-a răspuns: „E protestant”. „Nu, părinte, e ortodox”. Părintele a zis: „Nu ştiu eu? Are un caracter protestant”.
Dacă vrei să impui „linia ta sfântă”, ai un caracter protestant. Dacă te sprijini pe acţiunile tale şi mai puţin pe harul atotputernic al lui Hristos, ai un caracter protestant. „De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc“ (Psalmul 126,1).
Dacă tu crezi că harismele tale îi pot vindeca pe oameni, fără harul lui Dumnezeu, ai un caracter protestant. Dacă tu crezi că întemeind fundaţii, centre duhovniceşti, biserici, sau împărţind mâncare săracilor, ţi-ai izbutit scopurile duhovniceşti, ai un caracter protestant. Toate acestea nu mântuiesc suflete, ci ajută doar când sufletele însetează după Dumnezeu. Dacă tu crezi că, exercitând presiune, vei reuşi să devii episcop, ai un caracter protestant. Nesocoteşti cuvintele: „Nu este nici de la cel care voieşte, nici de la cel ce aleargă, ci de la Dumnezeu” (Romani 9,16).
„Duhul lui Dumnezeu suflă unde voieşte“. Însă Îl constrângem şi asta nu-I place deloc. Dacă tu crezi că-i ajuți pe ceilalţi prin cuvintele tale, fără iubirea ta compătimitoare, ai un caracter protestant. Nesocoteşti faptul că tatăl din parabola fiului risipitor nu l-a constrâns pe fiul său, ci doar i-a dat iubire şi bani când a cerut. Cuvintele zboară şi sunt uitate uşor.
Dumnezeu nu i-a constrâns pe Adam şi Eva. I-a iubit şi i-a lăsat liberi. Nu le-a luat mărul din mână. I-a lăsat să-şi dorească raiul după ce au fost izgoniţi din el. Nu i-a ţinut cu forţa. Când Îl constrângi pe Dumnezeu, pe ceilalţi sau pe tine însuţi, pentru a reuşi chiar şi scopuri bune, ai un caracter protestant.
Firea, când este forţată şi constrânsă, se răzbună. De aceea, avem multe scandaluri bisericeşti de natură morală în vremea noastră. Unii oameni s-au constrâns să rămână necăsătoriţi din dorinţa de sfinţenie sau râvnind măriri arhiereşti şi mai târziu instinctele lor s-au răzbunat prin nevroze şi greşeli morale.
Părintele Porfirie „s-a constrâns” să-L iubească pe Hristos. Însă a făcut-o dezinteresat şi, de aceea, Hristos i-a dat harul şi iubirea Lui şi astfel toate în el lucrau în armonie.
Dacă dai însemnătate mare formulelor, tiparului şi nesocoteşti esenţa, adică iubirea dezinteresată, ai un caracter protestant. Astăzi cultivăm limba pentru a rosti predici frumoase şi pentru a fi politicoşi, însă inima noastră „se umple de viermi puturoşi, plini de duhoare”. Părintele Paisie spunea că anglosaxonii din Australia îţi dăruiau un trandafir, îţi spuneau „mulţumesc”, iar apoi îi ucideau fără milă pe băştinaşii aborigeni. Adică o culme a prefăcătoriei. Dacă tu crezi că principala condiţie pentru ca cineva să devină episcop este să aibă cunoaşterea ştiinţifică a teologiei şi nu cunoaşterea dumnezeiască a discernământului şi iluminarea, ai un caracter protestant.
10-05-2006
Legaturi:
- DUMNEZEU SI PLANURILE OAMENILOR. Invatam ceva din istorie?
- Cuviosul Sofronie: “IN LOCUL REGULEI SCRISE TREBUIE CA INIMA NOASTRA SA SE LARGEASCA…”
- “Faţă către faţă” cu Dumnezeu si cu fratele nostru. Cum iesim din DUHUL IMPERSONAL, cum devenim PERSOANE, cum ni se deschid ochii?
- DESPRE IPOCRIZIA LEGALISTA SI LIBERTATEA DUHULUI: “De ce ajungem sa pretuim mai mult o regula decat un om?”
- Sfantul Siluan Athonitul – O PILDA A IUBIRII ADEVARATE PENTRU FIECARE DINTRE “FRATII LUI HRISTOS”
- PARINTELE SAVATIE LA SOPHIA: “Nu-i destul sa stii canoanele, trebuie sa le mai si vezi in Duhul Sfant!”
- SFANTUL PAISIE DE LA NEAMT – “unimea credintei si impartasirea Sfantului Duh” VERSUS “módele” jalnicelor noastre generatii “duhovnicesti”
- ORTODOXIE SAU ORTODOXISM? Viata sau Ideologie? Hristos sau Baraba? Silire sau libertate?
- “In aceasta lume in care diavolul isi striga isteric chemarile…” DESPRE DISCRETIA SFINTENIEI SI TAINA VIE A SALASLUIRII DUHULUI SFANT
***
- CUVIOSUL PARINTE PORFIRIE KAVSOKALIVITUL, noul facator de minuni, “omul universal”
- Concentrate duhovnicesti de la PARINTELE PORFIRIE (†2 decembrie 1991): “Hristos nu vrea langa El oameni grosolani, ci delicati…”
- HARISMELE CUVIOSULUI PORFIRIE
- “Cât de mare este harul tău, Sfinte Ioan?”. PUTEREA DUMNEZEIASCA A UCENICULUI IUBIT – Marturii sfinte din Patmos, insula “Apocalipsei”. SFANTUL PORFIRIE: “L-am văzut pe Sfântul Ioan Teologul, pe ucenicul lui, Prohor, am trăit evenimentele dumnezeieştii Apocalipse, întocmai aşa cum s-au petrecut”
- ARMELE SI PUTERILE SFINTILOR – “EROII DUHULUI”: “Dacă eşti doar puternic, eşti în primejdie să tai capete fără discernământ şi să-i răneşti pe ceilalţi. Ai nevoie de Crucea Iubirii şi a Răbdării, dar şi de Sabia Duhului… Trebuie să fii foarte puternic – cu harul Sfantului Duh – pentru a rămâne până la sfârşit bun”
***
- Sfantul CUVIOS PORFIRIE cel nou – DIVERSE INVATATURI DUHOVNICESTI: “Parintii care nu se preocupa de educatia duhovniceasca a copiilor fauresc IUDE sau CRIMINALI. Nu esti parinte doar daca nasti“
- Cum sa infruntam avalansa vestilor rele din lume si atacurile vrajmasului?
- RAZBOIUL CU METANIILE IN MANA: Parintele Porfirie despre rugaciunea mintii (rugaciunea lui Iisus) – conditii si riscuri
- “Harisma discernamantului in calauzirea duhovniceasca ortodoxa”: DUHOVNIC ISCUSIT, POCAINTA, MILA si CANON INTELEPT
- Parintele Porfirie despre CREDINTA ADEVARATA, PAPALITATEA ERETICA, teoria “toate religiile sunt adevarate” si MINUNILE MINCINOASE ALE DIAVOLULUI
https://marturieathonita.ro/convorbire-cu-h-m-p-fiu-duhovnicesc-al-parintelui-porfirie-timp-de-cincisprezece-ani/