Sfintii Mucenici Brancoveni sau pretul Ortodoxiei
“Avem pe Brancoveanu pilda tare
Caci pruncii sai sub sabie-au cazut
Ca sa pazeasca fara de schimbare
Credinta dreapta-n care s-au nascut”.
- AVEM PE BRANCOVEANU PILDA TARE…
- FAMILIA DE MUCENICI A BRANCOVENILOR – KILOMETRUL 0 AL DEMNITATII ORTODOXE ROMANESTI
- Fericita Doamna Maria Brancoveanu – marturisitoarea si co-patimitoarea muceniciei, dupa chipul Maicii lui Dumnezeu
- Sfintii Martiri Brancoveni: “Vreau sa mor crestin. Loveste!”
***
- Troparul Sfintilor Martiri Brancoveni
- Cantare pentru Sfintii Martiri Brancoveni – Horevma (Cristian Boros)
- Acatistul Sfintilor Martiri Brancoveni – Marian Moise
- Acatistul Sfintilor Martiri Brancoveni (text)
- Au batut clopotele toata dimineata? – Laurentiu Dumitru
Nu ştiu dacă greşesc dar cred că la măsura jertfei pe care au dovedit-o brâncovenii în frunte cu Vodă Constantin Brâncoveanu nu au ajuns şi nici nu ştiu dacă vor ajunge vreunul din preşedinţii de stat sau dintre aceia care se numesc cu nume de conducători de noroade.
Sfinţilor brâncoveni rugaţi-vă lui Hristos Dumnezeu pentru noi!
Iertate să-mi fie gândurile!
În duhul bucuriei că Hristos a înviat, Mina-Cornelie.
http://laurentiudumitru.ro/blog/2008/08/16/au-batut-clopotele-toata-dimineata/
Am fost la Manastirea Brancoveni din jud. Olt acolo unde s-a nascut Sfantul Constantin Brancoveanu.
Aici s-a ridicat o Manastire de catre familia Brancovenilor.
PS Calinic al Argesului a tinut un cuvant foarte frumos.
A zis ca se va face o propunere catre Sfantul Sinod pentru canonizare a Doamnei Maria sotia Domnitorului Constantin Brancoveanu care si-a vazut toti cei 4 fii ai ei omorati de pagani in fata a marilor personalitati venite din occident si nu numai/
dar despre moastele celorlalti mucenici crestini ce se stie ? a ajuns in tara doar capul voievodului martir ?
[…]sfântul nimb al muceniciei pentru credinţa ortodoxă[…]
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/07/14/avem-vina-iubirii-de-ortodoxie/
„Sfântul Constantin Brâncoveanu“, noul bulevard din Slatina
http://www.gdo.ro/Actualitate/2008-08-18/%E2%80%9ESfantul+Constantin+Brancoveanu%E2%80%9C,+noul+bulevard+din+Slatina+
Constantin Brâncovanul – poezie culeasă de Vasile Alecsandri
Brâncovanul Constantin
Boier vechi şi domn creştin,
De averi ce tot strângea
Sultanul se îngrijea
Şi de moarte-l hotăra,
Căci vizirul îl pâra.
Într-o joi de dimineaţă,
Zi scurtării lui de viaţă,
Brâncovanul se scula,
Faţa blândă el spăla.
Barba albă-şi peiptăna,
La icoane se-nchina,
Pe fereastră-apoi căta
Şi amar se spăimânta!
,,Dragii mei, cuconi iubiţi!
Lăsaţi somnul, vă treziţi,
Armele vi le gătiţi,
Că pe noi ne-a-nconjurat
Paşa cel neîmpăcat
Cu-ieniceri, cu tunuri mari
Ce sparg ziduri cât de tari!”
Bine vorba nu sfârşea,
Turcii-n casă iuruşea,
Pe tuspatru mi-i prindeau
Şi-i duceau de-i închideau
La Stambul, în turnul mare
Ce se-nalţă lângă mare,
Unde zac feţe domneşti
Şi soli mari împărăteşti.
Mult acolo nu zăcea,
Că sultanu-i aducea
Lângă foişorul lui
Pe malul Bosforului.
,,Brâncovene Constantin,
Boier vechi, ghiaur hain!
Adevăr e c-ai chitit
Pân-a nu fi mazilit,
Să desparţi a ta domnie
De a noastră-mpărăţie?
Că de mult ce eşti avut,
Bani de aur ai bătut
Făr-a-ţi fi de mine teamă,
Făr-a vrea ca să-mi dai seamă!”
,,De-am fost bun, rău la domnie,
Dumnezeu singur o ştie;
De-am fost mare pe pământ,
Cată-acum de vezi ce sânt!”
,,Constantine Brâncovene!
Nu-mi grăi vorbe viclene.
De ţi-e milă de copii
Şi de vrei ca să mai fii,
Lasă legea creştinească
Şi te dă-n legea turcească.”
,,Facă Dumnezeu ce-a vrea!
Chiar pe toţi de ne-ţi tăia,
Nu mă las de legea mea!”
Sultanul din foişor
Dete semn lui imbrohor.
Doi gelaţi veneau curând,
Săbiile fluturând,
Şi spre robi dacă mergeau,
Din cuconi îşi alegeau
Pe cel mare şi frumos,
Şi-l puneau pe scaun jos,
Şi cât pala repezea,
Capul iute-i reteza!
Brâncovanul greu ofta
Şi din gură cuvânta:
,,Doamne! fie-n voia ta!”
Cei gelaţi iarăşi mergeau
Şi din doi îşi alegeau
Pe cel gingaş mijlociu,
Cu păr neted şi gălbiu,
Şi pe scaun îl puneau
Şi capul îi răpuneau!
Brâncovanul greu ofta
Şi din suflet cuvânta:
,,Doamne! fie-n voia ta!”
Sultanul se minuna:
Şi cu mila se-ngâna
,,Brâncovene Constantin,
Boier vechi şi domn creştin!
Trei cuconi tu ai avut,
Din trei doi ţi i-ai pierdut,
Numai unul ţi-a rămas.
Cu zile de vrei să-l las,
Lasă legea creştinească
Şi te dă-n legea turcească!”
,,Mare-i Domnul-Dumnezeu!
Creştin bun m-am născut eu,
Creştin bun a muri vreu…
Taci, drăguţă, nu mai plânge
Că-n piept inima-mi se frânge,
Taci şi mori în legea ta
Că tu ceru-i căpăta!”
Imbrohorul se-ncrunta,
Gelaţii se nainta
Şi pe blândul copilaş,
Dragul tatei fecioraş,
La pământ îl aruncau
Şi zilele-i ridicau.
Brâncovanul greu ofta
Şi cu lacrimi cuvânta:
,,Doamne! fie-n voia ta!”
Apoi el se-ntuneca,
Inima-i se despica,
Pe copii se arunca,
Îi bocea, îi săruta,
Şi turbând apoi striga
,,Alelei! tâlhari păgâni!
Alei! voi feciori de câini!
Trei cuconi ce am avut,
Pe tustrei mi i-aţi pierdut,
Dare-ar Domnul-Dumnezeu
Să fie pe gândul meu
Să vă ştergeţi pe pământ
Cum se şterg norii la vânt,
Să n-aveţi loc de-ngropat,
Nici copii de sărutat!”
Turcii crunt se oţereau
Şi pe dânsul tăbărau,
Haine mândre-i le rupeau,
Trupu-i de piele jupeau,
Pielea cu paie-o umpleau,
Prin noroi o tăvăleau,
Şi de-un paltin o legau
Şi râzând aşa strigau:
,,Brâncovene Constantin,
Ghiaur vechi, ghiaur hain!
Cască ochi-a te uita
De-ti cunoşti tu pielea ta?”
,,Câini turbaţi, turci, liftă rea!
De-ţi mânca şi carnea mea,
Să ştiţi c-a murit creştin
Brâncovanul Constantin!”