“Cei mai multi simt o mare parasire, o nepasare din toate partile…” CUVIOSUL PAISIE: “Bucuria ce o simte un om duhovnicesc nu este BUCURIA LUMEASCA pe care multi o cauta astazi. Sa nu incurcam lucrurile…”
CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL:
“Daca vad ca si in corabia Bisericii intra putina apa, ca si acolo au fost prinsi de duhul lumesc (…), atunci oamenii se deznadajduiesc, pentru ca nu mai au de ce sa se alipeasca. Lumea sufera, se pierde si, din pacate, toti oamenii sunt nevoiti sa traiasca in acest iad al lumii. Cei mai multi simt o mare parasire, o nepasare – mai ales acum – din toate partile. Nu au de ce sa se tina. Se implineste zicala: “Cel ce se ineaca se agata si de un pai”...”
(…) “Suferintele lumii sunt fara sfarsit. (…) In fiecare zi inima mi se toaca. (…) Cata nefericire exista in lume! Cand pe cineva il doare si se intereseaza de ceilalti si nu de sine, atunci el vede intreaga lume ca la radiografie, cu raze duhovnicesti…”.
“Trebuie sa ne doara. Oare poate persista o ispita sau o stare grea daca se roaga calugarii cu inima? Cu toate ca trecem prin ani grei vad ca in manastiri domneste un duh… de veselie! Lumea arde. (…) Noi ne trecem vremea cu placere si celalalt intre timp moare. (…) Toata temelia este calitatea rugaciunii. Rugaciunea trebuie sa fie din inima, sa se faca din durere. (…) Cheia reusitei este ca pe om sa-l doara. Daca nu-l doare, poate sta ore intregi cu metania in mana si rugaciunea lui sa nu aduca nici un rezultat. Daca exista durere pentru problema pentru care te rogi, chiar si cu un suspin faci rugaciune din inima”.
(…) “Atunci cand ceva nu este duhovnicesc, curat, nu poate exista in inima adevarata bucurie si pace. Bucuria ce o simte un om duhovnicesc nu este bucuria lumeasca pe care multi o cauta astazi. Sa nu incurcam lucrurile.
Sfintii aveau o astfel de bucurie pe care o cerem noi? Maica Domnului a avut o astfel de bucurie? Hristos a ras? Care Sfant a trecut fara durere prin aceasta viata? Care Sfant a avut o astfel de bucurie pe care o urmaresc multi crestini din vremea noastra, care nu vor sa auda nimic neplacut, ca sa nu se intristeze si sa nu-si piarda pacea lor?
Daca doresc sa nu ma intristez, ca sa petrec bucuros si sa nu-mi stric linistea, ca sa fiu bland, atunci sunt indiferent! Altceva este blandetea duhovniceasca si altceva este blandetea din nepasare. Spun unii: „Trebuie sa fiu bucuros, pentru ca sunt crestin”. Acestia nu sunt crestini. Ati inteles? Asta este nepasare, este bucurie lumeasca. Cel ce are aceste particularitati lumesti nu este om duhovnicesc. Omul duhovnicesc este in intregime durere. Il doare pentru situatii, pentru oameni, dar este rasplatit cu mangaiere dumnezeiasca pentru durerea aceasta”.
(Cuv. Paisie Aghioritul, “Trezire duhovniceasca”)
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte miluieste-ne pe noi!
BUNULE, ITI MULTUMESC PENTRU DRAGOSTEA TA!
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!
‘Omul duhovnicesc este in intregime durere. Il doare pentru situatii, pentru oameni, dar este rasplatit cu mangaiere dumnezeiasca pentru durerea aceasta”.
Nu stiu ce sa spun: in primul rand nu sunt un om duhovnicesc si poate d-aia ma face sa spun ca este si nu este asa: si pe mine ma doare cand vad situatii, oameni aflati in necaz, la stiri nici nu ma mai uit – NU MAI SUPORT sa vad atata indiferenta, nesimtire, cruzime atat fata de oameni cat si fata de animale! Ma rog la Dumnezeu in sinea mea sa nu ma puna in situatia sa mai vad batai sau injosiri/umiliri intre oameni sau cum sunt chinuite animalele ca sa nu reactionez urat; si daca mila coplesitoare ma cuprinde ma face sa reactionez condamnandu-l pe celalalt, iar daca nu pot sa-i rasplatesc pentru rautate pe masura, il gandesc de rau, ii doresc aprig ca dreptatea lui Dumnezeu sa se abata asupra lui eventual las ortodoxia la o parte si il mai trimit la origini sau in alta parte. Mangaiere duhonviceasca nu-mi vine, decat sa-l pun la punct.
E trist, desi e de inteles ca sunt si situatii cand, din pacate, lasam ortodoxia la o parte… Sa ni le asumam ca infrangeri, insa, nu sa ni le indreptatim. Sa cerem atunci mai mult ajutorul lui Dumnezeu. Si sa ne gandim ca, ainte de toate, cel care face un rau este cel mai vrednic de plans, de mila…
HRISTOS A INVIAT !
CU LEPADAREA DE SINE INCEPE IUBIREA DE DUMNEZEU !
ADEVARAT A INVIAT !
mircea