Cuviosul Paisie Aghioritul ne invata CUM SA NE RUGAM PENTRU CEILALTI (II) – Rugaciunea CU DURERE IN INIMA pentru cazuri concrete si pentru toata lumea

25-07-2014 Sublinieri

427185_501486403198867_1205027239_n

***

σάρωση0002

Rugaciunea pentru cazuri concrete si pentru toata lumea

– Gheronda, ma mahnesc cand vad ca se sfarseste slujba, iar eu nu m-am putut ruga din pricina moleselii.

– Ca sa alungi moleseala, sa te gandesti la ceva care sa-ti starneasca interesul duhovnicesc.

– Dar exista oare, Gheronda, vreun interes mai mare decat cel pentru durerea lumii?

300585-0004mqj– Da, dar nu te ajuta daca te gandesti la durerea lumii in general si nedefinit. Sa te gandesti la cazuri concrete de oameni care au mare nevoie, asa incat sa te doara si astfel rugaciunea ta sa se faca din inima. Gandeste-te la un caz pentru care te doare mai mult, apoi indreapta-ti atentia si spre alte cazuri. Sa spunem ca intr-un razboi sunt multi raniti. Bine este sa-i poti simti pe toti, chiar si fara sa-i vezi. Iar daca nu poti sa-i simti fara sa-i vezi, mult mai mult te va ajuta cand il vei vedea pe unul care si-a taiat putin degetul. Atunci sa-ti spui:

„inchipuieste-ti ca acest sarman sa fie mutilat; sa i se fi taiat mainile sau picioarele! Şi cati oameni nenorociti nu sunt cu mainile sau cu picioarele taiate!”

Pentru ca una este sa afle cineva ca a deraiat un tren si alta sa vada inaintea ochilor un intreg tren deraiat si o multime de victime. Cand te rogi pentru o anumita problema care te doare, te ajuti si tu insuti, il ajuti si pe aproapele tau.

Gheronda, cand suna clopotelul in vremea Proscomidiei[1], mentionez cazuri generale, de pilda, vaduve, orfani, parasiti, dar nu le pomenesc numele. Este bine?

– Şi eu fac la fel. Dar sa te rogi cu durere. Iar preo­tul nu e de ajuns sa scoata particele la Proscomidie si sa citeasca numele formal, ci trebuie sa se roage pen­tru fiecare cu durere. Facand asa, va vedea minuni. Odata au dus un demonizat la un preot si l-au rugat sa savarseasca Dumnezeiasca Liturghie. Cand a fost sa-l pomeneasca la Proscomidie, inainte de a scoate parti­cica pentru el, preotul a spus cu multa durere:

Doam­ne, vezi cat de mult sufera faptura Ta. Slobozeste-o de inraurirea demonului. «Pomeneste, Doamne, pe robul Tau…»”.

Atunci demonul nu a mai putut suferi si a iesit.

Gheronda, ajuta mai mult sa se roage cineva pen­tru o singura problema mai multa vreme sau sa treaca de la o problema la alta si in felul acesta sa simta du­rerea intregii lumi?

– De ce sa se ocupe numai de o problema? Sa se ocupe de mai multe; de una, de alta, si tot asa, nein­cetat. Iar dupa aceea sa cugete in general la durerea lumii si sa se roage. Felul acesta de a te ruga Il misca pe Dumnezeu, pentru ca are noblete in el.

– Gheronda, ce sa cerem in rugaciunea noastra pentru toata lumea?

Sa ne rugam ca toti sa dobandeasca Raiul. Hristos S-a jertfit ca sa se mantuiasca toti oamenii, si cei care sunt aproape de El si cei care sunt departe. Asadar, sa ne rugam ca toti sa-L cunoasca pe Dumne­zeu, sa-L iubeasca, sa se faca placuti Lui si sa se mantuiasca; sa ajunga toti in Rai. Cineva[2] spunea:

„Dum­nezeul meu, eu am trait Raiul de aici, de pe pamant. Du-ma pe mine in iad, iar pe fratele meu baga-l in Rai“.

Dar si in iad de va merge un astfel de om, cu marea lui dragoste, care il va insoti si in iad, cred ca va transfor­ma acea mica bucatica de iad in Rai, deoarece acolo unde exista dragoste, acolo este Hristos, iar acolo unde este Hristos, este Raiul.

Rugaciunea pentru cei care ne cer sa ne rugam

– Gheronda, cand oamenii ne cer:

„Fa rugaciune pentru copilul meu, care are examene”

sau:

„Fa ruga­ciune pentru cutare, care va face operatie”,

este nevoie sa intrebam dupa aceea daca a mers bine?

– De ce sa intrebi daca a mers bine? Ca sa spui:

„Slava Ţie, Dumnezeule, ca a fost buna rugaciunea mea!”?

Ţi-ai facut datoria? Te-ai rugat? Nu trebuie sa mai faci altceva.

gheronpaisios– Gheronda, cum va rugati pentru numele care vi le dau crestinii sa le pomeniti?

Inainte de operatie[3] citeam in picioare pomel­nicele cu nume, facand intre timp si metanii. Dupa ce am iesit din spital, le citeam intins pe pat, intors intr-o parte. Şi dupa ce mi-am revenit putin, am inceput sa le citesc iarasi in picioare.

– Gheronda, atunci cand unii inchinatori ne dau nume ca sa-i pomenim la Paraclis, dar nu stim pentru ce probleme, cum sa ne rugam?

– Sa spuneti:

„Doamne, miluieste pe robii Tai, ale caror probleme Tu le cunosti”.

– Dar atunci cand ne rugam pentru persoane des­pre care nu stim daca traiesc sau au murit?

– Atunci sa spuneti:

„Doamne Iisuse Hristoase, miluieste pe robii Tai”.

– Gheronda, cateodata uit sa fac rugaciune pentru cei care imi spun sa ma rog pentru ei intr-o anumita zi si pentru o anumita problema.

Sa incepi rugaciunea ta cu aceste persoane si sa spui:

„Pomeneste, Doamne, pe robii Tai care ne-au po­runcit noua sa ne rugam pentru dansii”[4].

Sa pomenesti numele lor o data, de doua ori, dupa care sa te rogi pen­tru toata lumea, spunand:

„Doamne Iisuse Hristoase, miluieste pe robii Tai”.

– Alteori, Gheronda, nu-mi mai amintesc numele oamenilor care mi-au cerut sa ma rog pentru ei.

– Cand nu-ti mai amintesti numele care ti-au fost date, sa pomenesti diferitele cazuri in general: adica pe bolnavi, pe copiii care s-au ratacit etc. La inceput sa spui:

„Dumnezeul meu, ajuta-i mai intai pe cei care au mai multa nevoie“,

dupa care sa continui cu

„miluieste pe robii Tai”.

– Gheronda, eu imi notez numele oamenilor care cer rugaciune pentru diferite probleme: pentru sana­tate, pentru luminare etc, dar numele se inmultesc mereu. Cat timp trebuie sa le paztrez si sa ma rog pen­tru acesti oameni?

– Sa faci mai intai rugaciune pentru numele care ti-au fost date de curand, dupa care sa spui:

„Doamne Iisuse Hristoase, miluieste pe robii Tai si pe toata lu­mea Ta”,

ca sa nu plece trenul cu putini calatori.

– Gheronda, cand mi se cere sa fac rugaciune pen­tru o problema, cata vreme trebuie sa ma rog?

– Depinde de problema pe care o are acela, dar si de cat de mult te-a durut pe tine pentru el. Se poate sa nu aiba o problema grava, dar fiindca te-a durut pentru el, poti sa te rogi si ani intregi. Este de-ajuns insa daca faci chiar si numai un sirag de metanii.

– Adica, Gheronda, care va fi criteriul care sa-mi arate ca m-am rugat cat trebuie pentru o problema?

– Sa te rogi atat timp cat rugaciunea nu-ti devine o corvoada. Iar cat priveste cantitatea, depinde si de timpul pe care-l ai la dispozitie. Sa stii insa ca ceea ce are valoare nu este cat se roaga cineva, ci cum se roaga. Se poate ca cineva sa acorde multa vreme rugaciunii si sa creada ca se roaga, dar in realitate sa nu se roage, deoarece nu se roaga cu durere. Iar altul poate ca nu se roaga mult, insa rugaciunea lui are calitate, pentru ca se roaga cu zdrobire si cu smerenie. Desigur, atunci cand exista si cantitate si calitate, atunci sufletul marinimos primeste Har indoit si binecuvantare de la Dumnezeu.

– Gheronda, atunci cand vin in manastire oameni cu multe probleme si-mi dau numele lor ca sa fac ru­gaciune, ma doare pentru ei, insa, uneori, nu am timp suficient ca sa ma rog pentru nevoile lor si ma chinuie gandul.

– Iti spune cineva durerea sa, iar tu il asculti si oftezi adanc. Atunci, chiar daca nu apuci sa te rogi pentru el, acest suspin are valoarea mai multor ceasuri de rugaciune; este o rugaciune din inima si aduce re­zultate pozitive. Sau citesti numele care ti se dau si te mahnesti ca nu ai vreme sa faci ceva mai mult. Un suspin din inima, care insoteste fiecare nume, este scris acolo sus, in Cer; se suie direct la tronul lui Dumnezeu.

Rugaciunea pentru bolnavi

– Gheronda, acum, cand sunt bolnava, ce lucrare duhovniceasca sa fac?

Γέροντας-Παΐσιος Cat poti, sa canti incet sau sa spui Rugaciunea lui Iisus si sa ceri de la Dumnezeu sanatate pentru tine si pentru ceilalti oameni, pe care, acum, ca esti bolnava, ii intelegi mai bine. Acum ai toate conditiile pentru ru­gaciune, chiar si durerea, care este conditia principala ca sa te rogi cu durere pentru cei indurerati si pentru ca rugaciunea ta sa fie din inima. Aceasta si este lucra­rea principala a monahului. Daca vei intelege aceasta, nu te vei mahni, ci te vei ruga neincetat, multumind lui Dumnezeu.

– Gheronda, unii oameni trimit la diferite manas­tiri nume de bolnavi, ca sa fie pomeniti.

– Este bine, insa nu ajunge numai atat. Trebuie sa se roage si ei insisi, dar sa le spuna si bolnavilor sa faca rugaciune. Nu trebuie sa-si odihneasca gandul ca au trimis numele lor la manastiri.

– De ceva vreme, Gheronda, imi vine sa-L rog pe Dumnezeu sa-l ia pe fratele meu la El, caci se chinuieste din pricina infirmitatii lui.

– Nu-I propune tu solutii lui Dumnezeu. Incredinteaza-I Lui problema aceasta. Dumnezeu stie folosul copilului Sau si, ca un Parinte iubitor, va actiona ca atare.

– Gheronda, cum faceti rugaciune pentru un bol­nav a carui viata este in primejdie?

– Ma straduiesc sa fac tot ceea ce pot cu ruga­ciunea si cu asceza, dupa care las totul in mainile lui Dumnezeu, Care este din fire bun.

– Gheronda, de vreme ce Dumnezeu cunoaste ce ii este de folos fiecarui bolnav, de ce mai este nevoie ca noi sa ne rugam pentru bolnavi?

– Noi suntem datori sa-L rugam pe Dumnezeu si, daca sanatatea sau prelungirea vietii este pentru man­tuirea sufletului sau, Bunul Dumnezeu indata va aju­ta. Daca insa nu-L vom ruga, evolutia bolii va decurge firesc.

Rugaciunii cu durere ii urmeaza dumnezeiasca mangaiere

– Gheronda, cand aud problemele lumii, simt ca ma topesc de durere inlauntrul meu. Oare aceasta in­seamna ca am putina credinta?

geron-paisios– Asculta. Nelinistea pentru noi insine este putina credinta, iar nelinistea pentru aproapele este du­rere. Adevarata suferinta pentru durerea celorlalti este insotita de rugaciune si urmata de dumnezeiasca mangaiere. De aceea, sa te rogi cat de mult poti, dupa care sa le lasi pe toate in mainile lui Dumnezeu si sa te linistesti. Oare Dumnezeu sufera mai putin decat tine pentru fapturile Sale? De ce sa te nelinistesti?

Celui care sufera duhovniceste si il doare pentru ceilalti, Dumnezeu ii da multa mangaiere, pentru ca altfel nu ar putea rabda. Ştiti cat ma amarasc scrisorile pe care le primesc de la oamenii care au o gramada de probleme? Amaraciune, venin este in gura mea dupa care nici nu mai vreau sa mananc. Insa din aceasta durere iese adevarata bucurie. Dumnezeu rasplateste durerea cu o bucurie pe masura; mangaie cu o astfel de mangaiere, pe care nu o poti purta. Desi mai inainte sufereai pentru altul si plangeai, acum simti o veselie nespusa. Ca si cum ti-ar fi spus Bunul Dumnezeu:

Nu te mahni, fiul Meu, caci am auzit cererea ta”.


[1] Potrivit traditiei athonite, preotul, inainte de a incheia Proscomidia, suna clopotelul, iar credinciosii pomenesc in tai­na nume de crestini ortodocsi vii si adormiti, in timp ce el scoate particele pentru ei.

[2] Este vorba de insusi Staretul.

[3] In februarie 1994 Staretul a fost supus unei interventii chirurgicale pentru extirparea unei tumori maligne din intes­tinul gros.

[4] Cerere de dinainte de „Pentru rugaciunile…” de la apolisul Miezonopticii si al Pavecernitei.

(din: Cuviosul Paisie Aghioritul, “Despre rugaciune”, Editura Evanghelismos, Bucuresti, 2013)

Legaturi:

*

***

***


Categorii

Cuviosul Paisie Aghioritul, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

13 Commentarii la “Cuviosul Paisie Aghioritul ne invata CUM SA NE RUGAM PENTRU CEILALTI (II) – Rugaciunea CU DURERE IN INIMA pentru cazuri concrete si pentru toata lumea

  1. “De mi-as da averea toata milostenie belsug,
    Si mi-as da oana si trupul ca sa-mi fie ars pe rug,
    Daca n-as avea iubire,-peste toate sa-mi stea spic,
    nu simt nici o bucurie,NU MI-E SPRE FOLOS NIMIC!

    Dragostea netarmurita,-indelung e rabdatoare.
    Pismareata nu este dragostea adevarata;
    Nu se lauda pe sine,nici trufeste-se vreodata.
    Ea nu iese nimanuia cu necuviinta-n cale;
    Nu se-aprinde de manie;nu le cata pe-ale sale.
    Dragostea nu sta sa puna ce e rau la socoteala;
    In vapaia ei curata,nu te minte,nu te-nsala.

    Nedreptatii ea nu-i toarna bucuriile-n cuibar.
    Ci se bucura cand afla numai ce e adevar!
    Ea le sufera pe toate,si ce-aude,si ce vede;
    Toate le nadajduieste,toate rabda,toate crede.
    Mai presus de nestemate,dragostea e nestemata
    Care arde-n vesnicie si nu piere niciodata!…

    Vorbe de Apostol mare,-intre oameni cat un munte,
    Intre neamurile lumii veacurile sa le-nfrunta,
    Din eternitati izvoare oglindind prundis de stele,
    Intru Viata fara moarte sa bea lumea-n veci din ele!…”

    Vasile Militaru

  2. Pingback: Cuviosul Paisie Aghioritul , o privire … | albastru de … mai departe
  3. Pingback: PREDICI AUDIO si TALCUIRI DE MARE PROFUNZIME la EVANGHELIA INMULTIRII PAINILOR: Ce vrea Hristos de la noi si ce cautam noi la Dumnezeu? -
  4. Pingback: PARINTELE CIPRIAN din Namur, Belgia despre lucrarea RUGACIUNII comunitare: “CANDELA” – ca forma de supravietuire si rezistenta duhovniceasca in vremurile din urma: “Rascumparati vremea, ca zilele rele sunt” - Recomandari
  5. Pingback: “IUBIREA NEBUNA” A LUI DUMNEZEU si TAINA SLUJIRII: “A te darui, fara sa te impui…”. Parintele Staniloae despre SENSUL CRUCII ca IMPREUNA-PATIMIRE ODIHNITOARE: “Numai Crucea darama zidul; Biserica sta pe iubirea rastigni
  6. Pingback: PREDICI AUDIO la Evanghelia dregatorului bogat (Arhim. Policarp si Nichifor): “Mantuitorul nu a venit sa asigure succesul in lume, nu a venit sa ne asigure pamanteste. SA NU CASTIGAM OBIECTE SI SA PIERDEM OMUL!” -
  7. Pingback: Staretul Efrem Filotheitul: “DACA ATI STI CAT DE MULT CER AJUTOR CEI ADORMITI…”. Importanta extraordinara a POMENIRII LA PROSCOMIDIE pentru cei plecati dintre noi | Cuvântul Ortodox
  8. Pingback: CUVIOASA MACARIA – MANGAIETOAREA SUFERINZILOR (†18 iunie 1993): “Am ajuns sa traim vremuri rele. Oamenii sunt indeobste vicleni, facatori de rele, nu se supun defel Domnului Dumnezeu… Astazi se poate ajunge la Dumnezeu numai prin boala
  9. Pingback: Sfantul Cuvios Paisie Aghioritul despre CUM POT FI AJUTATI SI CUM AR TREBUI SLUJITI CEI BOLNAVI. “Daca nu suspini in pat, suspina cel putin in rugaciunea pentru bolnavi. Daca cerem ceva de la Dumnezeu fara sa jertfim şi noi ceva, rugaciunea nu ne e
  10. Pingback: Maica Macrina Vassopoulos despre PUTEREA RUGACIUNII, ASCULTARII SI TREZVIEI: “Rugaciunea este cel mai mare dar pentru om. Sa nu traim usuratic, fara profunzime, SA NU FIE VIATA NOASTRA SUPERFICIALA SI DE NIMIC. Cand omul are luare-aminte si rugaciun
  11. Pingback: Maica Macrina Vassopoulos (II) despre PUTEREA RUGACIUNII, ASCULTARII SI TREZVIEI: “Rugaciunea este cel mai mare dar pentru om. Sa nu traim usuratic, fara profunzime, SA NU FIE VIATA NOASTRA SUPERFICIALA SI DE NIMIC. Cand omul are luare-aminte si rug
  12. Pingback: CUVIOSUL SILUAN ATHONITUL ne arata, prin pilde vii, METODELE DUHOVNICESTI DE A REZISTA TURBATELOR ATACURI DEMONICE, care sunt roadele amare sau tragice ale INCAPATANARII NEASCULTATOARE si pana unde poate merge IUBIREA DE APROAPE si RUGACIUNEA PENTRU CEI M
  13. Pingback: Cuviosul Paisie Aghioritul, o privire… | albastru de… mai departe
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate