Sfantul Macarie Egipteanul despre CUM IL IMBRACAM PE HRISTOS

30-05-2008 Sublinieri

sf-macarie-cel-mare.jpg

“Caci Domnul, atunci la Judecata (cea de apoi) Se va adresa celor de-a stanga, ce vor fi trimisi de Domnul in gheena cu diavolul: „Strain am fost si nu M-ati primit; gol si nu M-ati imbracat, bolnav si nu M-ati cercetat; flamand si nu Mi-ati dat sa mananc, insetat si nu Mi-ati dat sa beau, in temnita si n-ati venit la Mine“. Se va adresa atunci (si celor de la dreapta sa) in primul rand celor care savarsesc fapte bune la aratare, fiindca Domnul tine seama de orice slujire facuta robilor Sai. Dar (aceasta binecuvantare data celor drepti) se refera si mai adevarat si mai profund, la starea omului launtric din fiecare. Aceasta pentru ca adevarata hrana a Domnului, bautura, imbracamintea, acoperisul si odihna Lui, acestea toate sunt sufletele noastre. El vrea ca sufletul sa primeasca in el pe Domnul (Hristos) in comuniune cu Duhul (Sfant) ca asa sa devina un singur duh cu El, si inima sa fie innoita si transformata, patimile sa se distruga si sa se stinga, (intr-un cuvant) sa se constate in noi lucrarea Sfantului Duh si lucrarile virtutilor.

Aceasta-i adevarata hrana si bautura pe care o dam Domnului. Asadar, exista o foame si o sete a sufletelor noastre, caci El este strain si bolnav printre noi si n-are inca nici odihna nici salasul Sau in noi. De aceea, El ciocaneste pururea (la poarta sufletelor) sa intre la noi si sa Se odihneasca in noi. De aceea, in vederea acestui scop, El Se ocupa de noi cu toata grija. Sa-L primim, deci, cu multa credinta si dragoste luandu-L inauntrul nostru, gazduindu-L, dandu-I sa manance si sa bea, imbracandu-L, punandu-ne in slujba Lui cu toata bunavointa, supunandu-ne cu placere vointei Duhului (Sau), ori mai degraba sa ne hranim si sa ne adapam noi din Duhul Sau, imbracandu-ne noi cu insusi Domnul! (Si aceasta) pentru ca El ne este hrana, bautura si imbracaminte, comoara, mostenire si stapanire, odihna si salas, intr-un cuvant. El insusi ne este viata vesnica. De aceea, orice suflet care nu L-a primit de acum inauntrul sau, care nu L-a mangaiat prin roadele credintei si n-a inceput sa traiasca in viata Duhului, un astfel de suflet n-are mostenire cu Sfintii imparatiei cerurilor si nu poate intra in cereasca imparatie a celor intai nascuti.

Caci, intr-adevar, daca Domnul, venind langa smochin si negasind roade in el, l-a blestemat si pomul indata s-a uscat cand i-a zis: „De acum sa nu mai rodesti in veac“, este si mai cu neputinta a spune la ce osanda si chin va fi supus sufletul care nu i-a oferit Domnului ca hrana nici rodul alegerii sale, nici semne de indreptare (a purtarii): la ce chin si la ce pedeapsa vesnica va fi supus, se vede din ceea ce spune Apostolul: „Caci daca s-a adeverit cuvantul rostit prin ingeri si toata calcarea de porunca si orice neascultare si-a primiti dreapta rasplatire, cum vom scapa noi daca vom fi nepasatori fata de astfel de mantuire?“. Rodul cel bun, pe care Domnul il asteapta de la noi este buna noastra deliberare (alegere) pentru bine si toata vointa noastra de a-L iubi din tot sufletul. Atunci El va lua drept cea mai buna hrana, „virtutile sufletelor” noastre, iar noi vom purta statornicele si adevaratele roade ale Duhului (Sfant), dumnezeiesti si pline de viata vesnica.

Si precum atunci, cand Domnul cauta roade in smochin, nu era inca vremea rodirii acestuia, tot asa Domnul soseste acum, inainte de venirea (spre impartasire) a Duhului (Sfant), cautand sa gaseasca la suflet rodul unei bune deliberari. Privind prin prisma lumii vazute, aici se refera la poporul lui Israel, in sensul ca acesta nu va da Domnului roada vrednica, fiindca a refuzat sa creada in El. Dar aceasta relatare (a Evangheliei) semnifica, de asemenea, ca in fiecare suflet, inaintea lucrarii harului in el si inainte ca sufletul sa poarte roadele Duhului, Domnul cauta rodul propriului suflet (adica virtutile specifice fiecarui crestin n.n.). Aceasta inseamna insasi vointa (acelui suflet), puterea sa de decizie, credinta si toata dragostea pe care trebuie sa o puna la dispozitie acel suflet, cat si raspunsul imediat la savarsirea faptelor bune, atat cu interiorul cat si cu exteriorul fiintei sale, pe cat este cu putinta. Aceasta asteapta Domnul de la noi, o tindere neincetata spre El. Cand El vede aceasta buna deliberare a sufletului, statornica lui indreptare spre Domnul, atunci ii daruieste harul, prin aceea ca vine sa locuiasca in el, atunci ii da sufletului puterea de a ajunge la vremea rodirii si de a purta, cum zice Apostolul, „roadele Duhului” (adica dragostea, bucuria, pacea, indelunga-rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinta). Si, intr-adevar. Domnul face inconjur fiecarui suflet, cauta (sa observe) acolo roada spre a intra si a Se odihni, caci El (Hristos) a murit pentru toti si astfel intregul neam al lui Adam a fost rascumparat prin moartea Sa. De aceea, tot sufletul este dator sa moara fata de el insusi si sa traiasca pentru Domnul, pentru Hristos, primindu-L, gatindu-se si amenajandu-se pe sine insusi pentru El in loc de casa, si de asemenea, si propriul sau trup. In felul acesta Domnul va putea intra si gasi odihna in bunele rezultate ale lucrarii propriei noastre alegeri. El (Domnul), hranit, cu setea potolita, imbracat si intarit prin virtutile sufletului nostru, ne va zice atunci: „Veniti binecuvantatii Parintelui Meu, de mosteniti imparatia pregatita voua de la intemeierea lumii, caci am flamanzit si Mi-ati dat sa mananc, insetat am fost si Mi-ati dat sa beau” si celelalte”.

(din: Sfantul Macarie Egipteanul, “21 de cuvantari despre mantuire”, Editura Luminatorii lumii, 2001)

Legaturi:

parousia-icon.jpg


Categorii

Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Sfantul Macarie Egipteanul, Talcuiri ale textelor scripturistice

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

15 Commentarii la “Sfantul Macarie Egipteanul despre CUM IL IMBRACAM PE HRISTOS

  1. De imbracat, cu adevarata fiecare crestin ortodox IL IMBRACA pe Hristos la Botez, asa cum spune Sf. Scriptura, ca: “Au nu stiti ca toti cati in Hristos ne-am botezat, intru moartea Lui ne-am botezat” (cf. Romani, cap6, vers.3) si “Caci, CATI IN HRISTOS V-ATI BOTEZAT, IN HRISTOS V-ATI IMBRACAT” (cf. Galateni, cap.3, vers.27)!

    Dar, dupa cum a fost posibila IMBRACAREA cu Hristos si “IN Hristos”, tot asa, este posibila si DEZBRACAREA DE HRISTOS!
    Scriptura ne spune ca chiar de pe vremea Apostolilor unii dintre ucenici, “DIN DRAGOSTE PESTRGU VEACUL DE ACUM…” se lepadau de Umblarea VIRTUOASA si INTRU VIRTUTEA CRESTINA si ii paraseau pe Apostoli, intorcandu-se in lume, si la felul de vietuire de mai inainte de a fi crestini…(cf. 2 Timotei, cap.4, vers.10; 2 PETRU, cap.2, vers.22)!

    Dar daca un astfel de crestin odata botezat dupa ce s-a “intors IN LUME si la felul ei de viata pagan”, isi simte ticalosia SI SE INTOARCE LA HRISTOS, din vaile lumii, atunci, el prin TAINA POCAINTEI, IL REIMBRACA pe HRISTOS, si isi CURATESTE HAINA BOTEZULUI!

    De aceasta BISERICA (Cea Adevarata, ORTODOXA) are aceasta GRIJA permanenta de a predica mereu “fiilor sai pierduti” POCAINTA si IERTAREA si MANTUIREA care vin prin POCAINTA SINCERA si Adevarata, ca acesti fii pierduti sa se intoarca din pacate ca si “FIUL CEL PIERDUT” si sa redobandeasca CURATIA INIMII si A CUGETULUI LOR (cf. EVREI, cap.9, vers.14)!

    Ca madulare ale Bisericii celei ADEVARATE, desi nu suntem pastori, sa nu pregetam SA DAM AJUTOR “MAMEI NOASTRE DUHOVNICESTI” – Biserica, chiar si cu unele Sfaturi duhovnicesti virtuale ca sa-i ajutam cum putem si cu ce putem si cu ce stim pe fratii nostri care “ratecesc” prin vaile lumii si ale pacatelor, ca SA SE INTOARCA si ei LA DUMNEZEU, sa primeasca prin Sf. Taina a POCAINTEI, iertarea pacatelor lor si astfel sa GUSTE si ei “CA BUN ESTE DOMNUL, FERICIT BARBATUL (n.n. crestinul) CARE NADAJDUIESTE IN EL (cf. Psalmul 33, vers.8)”. AMIN!

    DOAMNE AJUTA! HRISTOS A INVIAT!

  2. În loc de comentariu, la un text aşa de frumos pentru suflet de la Sfântul Macarie:

    Sufletului

    Plângi, suflete-al meu, suspină,
    Căci eşti tot umplut de vină!
    Nu simţi Cine este-n tine…
    Şi trăieşti fără ruşine.
    Nu simţi darul ce-ai primit
    Şi eşti mort, neîngrijit.

    Suflete, plângi cu amar,
    Roagă-te iară şi iar,
    Ca să-ţi dea Domnul speranţa –
    De la El răsare viaţa!
    El te poate cerceta,
    Fiind Bun, te va ierta.

    Stropii Lui calzi, de iertare,
    Ţi-or aduce alinare;
    Harul te va încălzi,
    Mila Lui te va păzi.

    Iară darul ce-ai primit
    Înmulţeşte-l însutit,
    Dăruind,
    Miluind,
    Bun fiind;
    Rugător,
    Răbdător,
    Iubitor.

    Aşa, picurii de har
    Se-nmulţesc iară şi iar,
    Spre pacea fără hotar.
    M. Şova

  3. “Căci eşti tot umplut de vină!
    Nu simţi Cine este-n tine…”

    Of, cat e de adevarat!
    Multumim, Mirela!!! Foarte frumoasa si patrunzatoare poezia!

  4. Pingback: Război întru Cuvânt » Avva Macarie Egipteanul, “dumnezeul pamantesc” care acoperea greselile vazute si mangaia pe cei ce patimeau
  5. Pingback: SFANTUL MACARIE EGIPTEANUL: Dumnezeu nu Se coboara decat in aceia care Il striga staruitor! -
  6. Pingback: PENTRU CE TRAIM? CUM MOARE SUFLETUL, CUM SE PIERDE DUHUL SFANT? “Acolo unde se afla Duhul Sfant, acolo se iveste si lupta cea grea” -
  7. Pingback: CINE SI CUM POATE BIRUI OMUL CEL VECHI? “Cel care se crede drept pentru ca nu e desfranat, n-a omorat, n-a furat, nici n-a inselat, acesta se rataceste grozav” -
  8. Pingback: SUFLETUL – MIREASA LUI HRISTOS. “Dumnezeu pandeste fiecare miscare a inimilor noastre impietrite…Orice clipa poate sa ne fie ultima; de ce sa mai amanam atunci pocainta?!” -
  9. Pingback: SA NU UITAM: “Mult ni s-a dat, mult ni se cere…” SUFLETUL CARE NU ESTE NASCUT DIN DUHUL SFANT DE PE PAMANT ESTE MORT PENTRU VESNICIE! -
  10. Pingback: Sfantul Macarie Egipteanul: Cum se manifesta Duhul Sfant in suflet? CINE NU ARE COMOARA SI FOCUL DUHULUI IN SINE SA NU INDRAZNEASCA SA PREDICE ALTORA! -
  11. Pingback: LUPTA CONTINUA SI HARTUITOARE A CRESTINULUI – INTRE HAR SI CADERI. In ce constau, de fapt, desavarsirea sau sfintenia? -
  12. Pingback: Parintele Gheorghe Holbea despre MAICA DOMNULUI SI FEMEIA MODERNA -
  13. Pingback: Predica audio a parintelui Ioanichie Balan la DUMINICA CELOR 10 LEPROSI si pentru SF. MACARIE EGIPTEANUL. Cum ne vindecam de lepra pacatului? -
  14. Pingback: †19 ianuarie – SFANTUL MARCU AL EFESULUI, stalpul prigonit al dreptei-slaviri si cugetul Ortodoxiei. SFANTUL MACARIE CEL MARE (EGIPTEANUL) -
  15. Pingback: Sfantul Macarie Egipteanul despre RAZBOIUL SI PACEA CRESTINILOR. “Fericirea vesnica sta ascunsa in suferinta trecatoare rabdata cu umilinta si nadejde” | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate