PARINTELE PUSTNIC PROCLU: “Sa adormim cu mintea la rugaciune!”

15-07-2008 Sublinieri

Ultima parte dintr-un interviu cu Parintele pustnic Proclu Nicau din Muntii Neamtului – 13 iulie 2008 (aici -prima parte):

“(…) Adica cum sa spun, asa a ajuns Biserica noastra: ai nostri fac ras de ai nostri!

Si in loc…, uite, sunt la inchisoare maicile alea [de la Tanacu] si in loc sa ii scoata din inchisoare… Si o zis asa, o spus cineva, o trimis raspuns: rusine din partea Bisericii daca Biserica nu apara fiii ei, ca nici nu a fost vinovat… Ca ei, ateii nu cred ca exista diavolul! Dar… o sa fie impreuna, o sa ii doara sufletul mai tarziu… treaba lor.

Amu este asa: cultul liber – care vrea sa se duca in Rai se duce, ii ajuta Duhul Sfant, care vrea sa se duca la Iad este primit. Fiecare unde… Treaba lor. Ca Bunul Dumnezeu nu vrea sa robeasca voia omului. Chiar daca face rau ceva, nu-i oprit, dar “cafeaua” si-o ia, candva.

Si ca sa spun asa, suntem pe un timp foarte scurt pe pamant, anii durerilor s-o` inceput; cat timp si cand nu o mai fi oameni sfinti, Dumnezeu nu mai tine pamantul. Si toti diavolii din iad o sa iasa pe fata pamantului. Si o inceput chiar din anii nostrii a se baga in oameni. Ca inainte (…) se auzea ca in cutare loc este un om chinuit de diavoli si erau speriati oamenii, cum se intampla una ca asta; si-amu` sunt sumedenie, si daca nu bagi de seama, te scoate si vinovat si te si capaceste… Diavolul – prin oameni.

Si-amu le-am invatat, le-am spus asa: ca daca se rascoala un om asupra mea, ca sa pot birui, trebuie sa spun asa la cel care ma apasa: diavolul s-o bagat in el si cata sa ma darame, si atuncea prin rugaciune, prin smerenie, Duhul Sfant ma ajuta sa scap de aiste duhuri. Iar daca diavolul se baga in om si se razboieste asupra mea si eu zic nu, nu diavolul, ci omul s-a rasculat asupra mea, atunci gata, ma biruie, ca Duhul Sfant ma lasa in parasire. Si cand greseste cineva si spune “uite ce-o facut cutare, uite ce greseala o facut cutare“, atunci, ca sa nu cad in judecata, eu trebuie sa pui in minte ca diavolul s-o bagat in ei si o picat in erezia ceea. Iar daca am gresit eu, nu mai dau vina pe diavol, ci spun asa: eu am gresit. Cum am spus: ca daca eu spun ca nu diavolul, ci omul s-o rasculat, nu diavolul, atunci ma poate insela diavolul, iar daca zic: nu omul, ci diavolul prin om, si daca imi spune cineva ca are o greseala, eu trebuie sa ii spun asa sufletului meu: sa stie ca diavolul l-o indemnat si daca dau vina pe diavol, scap de pacat. Iar daca zic ca nu diavolul, ci omul e vinovat, atunci pic ca am gresit si l-am judecat.

Si-amu` ca sa pot spori, trebuie sa ma rog asa, c-amu` stiu de la un pustnic care se ruga asa: “Doamne, iarta-i Doamne pe cei care ma judeca si pe cei pe care i-am judecat!”

Dumnezeu sa va ajute, dar atata spun…Ii nenorocire… Si a pastra fiecare credinta dreapta! Si daca un preot a slujit cu catolicii, Duhul Sfant il lasa in parasire.

Si atunci credinciosii de acolo, daca el nu s-a cait sincer, a mimat doar ca s-a cait, ca a regretat, de fapt s-a prefacut (nu a fost sincer), ce fac de exemplu, cei din Banat, din Oradea, din Timisoara? Ei mai au comuniune cu episcopul, adica daca el nu mai are Duhul Sfant, mai asculta de el, il mai pomenesc la rugaciune?

– Nu mai are valoare, e gata! Numa` atata, daca se caieste si spune la lume ca am gresit si-mi pare rau…

– Public, nu asa ca zic altii ca a scris acolo…

... Nu, [e] nimica, asa la ureche, nu [e] nimica! Trebuie sa spuie asa in vazduhul lumii, adica la aratare!

Si a pune in minte ca toti sunt mai buni si eu sunt cel mai pacatos, iar daca eu mai uit in jos la toti si eu socot ca-s mai bun, pot pica cap, adica nu capul, cu mintea, mintea e capul, sufletul…

Si episcopii care sunt in comuniune cu ei, ca daca acum toti sunt in comuniune cu altii, in cazul asta ce se intampla cu Biserica, daca ei nu-i considera eretici, daca i-au iertat, deci daca sunt in comuniune cu ei si aceia s-au prefacut?

– Daca au cainta, Duhul Sfant o sa-i ajute, daca au cainta… si daca mai pun si pe altii sa se roage pentru ei, parintii si Prea Sfintitii. Si a ne ruga si a avea cainta, Bunul Dumnezeu o sa-i ajute. Dar daca e prefacere, e vai si amar, vai si amar… Si pan la urma, daca e prefacere, sa stii, asta se intampla, se desparte Biserica. Chiar daca ar fi o Biserica mai mica, da` adevarul unul sa fie, care a pastra adevarul, unul sa fie, unul. Acolo sta adevarul, in unul.

Si un cuvant pentru familii, pentru cei cu copii…; daca sunt vremurile astea si anii durerilor au inceput si va fi din ce in ce mai greu, ce sa faca, cum sa faca cu copii, cu sotiile, ca pentru cei singuri sau pentru calugari oarecum e mai usor, ca sunt doar ei, dar pentru cei cu familii, cu copii?

– Uite ceva, va faceti datoria si ii invatati si ii povatuiti si daca nu vor sa va asculte, atuncea a plange pacatele mele; adica imi fac datoria…

– Dar daca va veni vremea de incercare, de prigoana, cu copiii, ca astea-i incercarea cea mai grea pentru un mirean casatorit?

– Uite ceva, ca sa spun, judecatile lui Dumnezeu sunt nepatrunse de mintea noastra. Pe timpuri ai vazut ca a imbarbatat pe copii si o varsat sangele copiilor pentru adevarata Biserica.

Dar ne va intari harul lui Dumnezeu mai mult atunci, cum vom avea puterea asta atunci?

– Atunci trebuie sa cautam a nu adormi cu mintea in alta parte, a adormi cu mintea adunata, sa adormim din rugaciune, nu din imprastiere si Duhul Sfant o sa ne ajute. Dar cu cat ne sculam oleaca noaptea la rugaciune, Duhul Sfant ne va aprinde inima de dorul lui Dumnezeu si ca sa putem reusi trebuie sa-l imitam pe Sfantul Arhidiacon Stefan. Ai vazut, cand era improscat de pietre putea zice asa: “toate pietrele sa va vie in capu vostru” dar n-o zis asa. O zis: “iarta-i Doamne ca nu stiu ce fac.” Si atuncea daca cugetam asa, Duhul Sfant va randui asa cum stie Bunul Dumnezeu.

Dar cei care sunt casatoriti sa mai faca copii? Sau sa se infraneze pentru vremurile astea, ca daca vin vremuri asa de grele… Spune un parinte, Selafiil – a murit, un parinte din Basarabia – ca nu mai e vremea de insuratoare, e vremea de pocainta.

– Care pot sa traiasca o viata ca si calugarii, ii bun, dar… a nu-l forta pe om.

Dar un copil aduce mai multe griji, adica mai multa aplecare spre lume, mai multa imprastiere…

– Adica la treaba asta a nu-i prea forta nici asa, nici asa. Si ramane in constiinta lui… Adica depinde cum se marturiseste, daca el cata sa adoarma din rugaciune, nu din imprastiere, ajunge asa sa nu mai faca copii. Dar daca il are si-l omoara, e gata, s-a nenorocit. Cam asa o sa fie timpurile de pe urma: ‘sa ai femeie ca si cum n-ai avea‘. Mai mult de atata nu pot…”.

p-proclu-rtv-04.jpg


Categorii

Biserica la ceas de cumpana, Crestinul in lume, Marturisirea Bisericii, Parintele Proclu, Portile Iadului, Vremurile in care traim

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

47 Commentarii la “PARINTELE PUSTNIC PROCLU: “Sa adormim cu mintea la rugaciune!”

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. @ IRINA
    A CENZURA = 2. Control exercitat asupra publicaţiilor şi tipăriturilor pentru a împiedica propagarea unor idei ( Dex online)

    Deci a opri anumite informatii si a publica numai ce-ti convine ,cum se defineste? A nu mai afisa programul de slujbe (duminica) al ierarhilor pentru a nu se mai folosi crestinul sau pentru a nu se mai vedea realizarile celorlalti ierarhilor ce inseamna ? A nu raspunde acestor cerinte formulate pe adresa patriarhiei ce demonstreaza aceasta atitudine? A nu publica toate documentele primite inainte de Sinod pe site-ul Patriarhiei sa Trinitasului um poate fi interpretat?

  2. “Iar noi judecam, fratilor, judecam, si inca judecam episcopi, cand noi nu avem voie sa judecam nici macar preoti; adica Dumnezeu, cand i-a pus episcopi, nu stia ce o sa se intample ? ce o sa faca, fiecare ? si totusi, i-a pus.”

    Vas, dupa cuvintele tale eram cu totii arieni sau mai stiu eu ce eretici. Tu erai in stare sa-i apostrofezi si pe Sfintii care l-au judecat pe saracul arie, acesta fiind si el un pacatos, nu?

    Eu nu-i arunc in iad (judec) pe cei doi episcopi daca spun ca si-au calcat juramantul fata de Dumnezeu si fata de noi (membrii Bisericii) atunci au ales sclavia fata de satana prin impartasirea sau slujirea cu ereticii….. Dreptatea este una singura, iar in cazul celor 2, singura dreptate era trimiterea celor 2 la pocainta si scoaterea lor din randul clerului, asta n-o spun eu ci o spun canoanele bisericii.

    Oamenii se manifesta aici din nemultumire pentru nedreptatea strigatoare la cer pe care unii lingusitori sau ignoranti se fac ca n-o vad si n-o inteleg. Am ajuns sa auzim ca au fost iertati pentru pocainta, iar cei 2 eretici, cand au dat declaratii, nici nu au pomenit de faptul ca s-ar pocai sau ca ar avea parere de rau pt ce au facut, mai mult au facut-o pe victimele….”Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici!….”

  3. Doamne ajuta!
    “…dupa roade se cunoaste pomul”.
    Se poate vedea lesne ca aici se mai strecoara si cate un adept al ecumenismului, care ne indeamna fie sa nu judecam, fie sa le luam pe toate de bune, iar altii vor sa ne convinga de “intelepciunea ” sinodalilor majoritari de teama “tulburarilor”. Cunoastem aceasta politica: “dai in X, dai in Biserica!”.Afurisit ricoseu! Dar nu se intreaba ei cat loveste X in Biserica prin smintelile lui. Mare parte din paguba este cauzata de aceste sminteli. Si “vai de cel ce se sminteste, dar mai vai de cel prin care vine sminteala”. In Biserica nu este democratie (cel mai prost sistem de guvernare)si nu trebuie urmata majoritatea, (“ca larga este poarta si lata este calea ce duce la pieire”), ci trebuie urmat adevarul care este Hristos, capul Bisericii. Iar adevarul il detine Biserica cea una, in totalitatea ei. Asadar, adevarul il gasim in canoanele Bisericii, iar daca vom derapa de la canoane, ajungem in demo(no)cratie. Sa-i ascultam pe cei ce se tin de canoane.

  4. pt nika
    Bascalia este infierata de toti batrinii nostri si aici nu e cazul s-o faci. V Stanciulescu a vorbit cu bun simt despre gindurile si temerile sale pe care poti si altfel sa le temperezi. Cred ca te-ai luat aiurea de el cu gindirea-ti mareata. Cu ce l-ai ajutat sau ce alt bine ai adus?
    Zi!

  5. pt Vasile stanciulescu si alti ingrijorati

    Iti amintesc, frate, ca putina framintatura dospeste aluatul. Pentru cei ce-L cauta cu adevarat pe Dumnezeu El va iesi mai inainte inaintea nopastra si chiar si-n vremuri de restriste vom gasi povatuitori si preoti si episcopi drept credinciosi. Noi sa fim hotariti in inimile noastre. Nu asa s-a intimplat in perioada comunismului cind sfintii parinti umpleau inchisorile? si chivernisea Dumnezeu sa mai scape in padure cite unul pe care insa il detectau imediat babele si il faceau cunoscut in mediile lor si asa ajungeam si noi la el. Apropo, a-ti vazut ca babutele sunt adevarate detectoare de duhovnici?? Si inca un lucru: A fagaduit Dumnezeu ca daca vor lipsi fiii (adevarati) si din pietre isi va ridica fii. cine sunt pietrele? Sunt oameni cu inimi de piatra din care Dumnezeu va vraminta piinea sa.
    Un sfat al parintelui IUSTIN PIRVU pt toti (mie mi-a folosit in zile de restriste!) Fiti optimisti, caci crestinismul inseamna optimism!!

  6. Ma bucur ca ati pus o imagine din interviul pe care l-am facut cu Avva Proclu acum aproape un an (despre alegereile patriarhale). Pentru mine, tatal a 7 copii, finalul interviului este revoltator. O rusine! Pai cine stie daca acei copii nu se vor sfinti? Pot eu sa hotarasc sau sa stiu ce curs va lua viata copiilor mei? Datoria mea este sa-i cresc si sa-i educ in credinta ortodoxa. Sa nu-i fac pentru ca vine sfarsitul lumii? Se induce o conceptie troglodita, care pe acest site nu poate decat sa faca rau celor mai naivi si mai blegi in credinta. Lasa sa faca altii copii- musulmanii, sectantii, etc, -nu noi crestinii ortodocsi, ca noi trebuie sa ne antrenam pentru… final! Nu am mai auzit asemenea teorie eretica, egocentrica, camuflata in intrebari invaluitoare si “smerite”(sunt om de presa, stiu ce vorbesc). Vad ca pe acest site se practica si cenzura. Astept raspuns la interventia mea.

  7. Frate Iulian,

    Ne cerem iertare pentru sminteala 🙁 si iti multumim pentru judecata 🙂 Dar astazi, cand au fost rostite cuvintele “Sa ne iubim unii pe altii, ca intr-un gand sa marturisim…”, unul dintre cei care scriem aici eram la un metru distanta unul de celalalt, in aceeasi Biserica. Desi nu ne cunoastem personal, de dragul acestei porunci si pentru ca exista deja o sumedenie de falii care ii despart pe cei care incearca, dupa masura si putere, sa marturiseasca dreapta-credinta, te-am ruga sa nu dam amploare acestei divergente si sa incercam sa tratam, pe cat ne sta in putinta, ca intre frati orice fel de neintelegeri dintre noi.

    Acum, despre intrebari… as zice ca logic nu exista decat doua posibilitati: ori autorii interviului si ai paginii de fata au reusit, cu falsa lor smerenie si cu erezia lor troglodita sa-l pacaleasca bine de tot chiar pe parintele Proclu cel plin de harismele inainte-vederii, ori parintele n-a socotit sa ne fie la fel de aspru judecator al prostiei si mandriei noastre, de vreme ce a luat in serios intrebarile noastre, nu le-a tratat ca pe niste aberatii sau inselari si a dat raspunsurile pe care le-a dat, in alt duh decat cel de revolta, incluzand si unele din raspunsurile fratiei-tale.

    Nu inteleg totusi de ce ne indreptam furia asupra celor care intreaba, oricum ar fi ei, si nu asupra celor care dau niste raspunsuri la care, poate, nu ne asteptam. Parintele Savatie Bastovoi l-a intrebat pe parintele Selafiil cam acelasi lucru si, oricate greseli ar face ca om, nu credem ca poate fi suspectat de conceptii trolglodite. Si nu am auzit pana acum reactii de revolta, desi raspunsul e intr-o carte tiparita recent si nu de mult era si pe internet, in format video. Daca citim “Despre feciorie” a Sf. Ioan Gura de Aur s-ar putea sa ne scandalizam inca si mai mult sau sa-l gasim egocentric si pe sfant. Iar Parintele Arsenie Boca scria in “Cararea Imparatiei” ceva izbitor de asemanator cu ceea ce a rostit parintele Proclu acum:

    “Sf. Pavel, socotind insa si nevoia ceasului de fata, urgia vremii de atunci, le da sfatul acesta: ‘Bine e pentru oricine sa fie asa cum se gaseste. Legat esti cu femeie, nu cauta desfacere. Dezlegat esti de femeie, nu cauta femeie. Ca de-acum vremea s-a scurtat. Asa incat cei ce au femei sa fie ca si cum nu ar avea; cei ce cumpara ca si cum n-ar stapani, si cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca si cum nu s-ar folosi de ea. caci fata lumii se trece’. In zilele urgiei de pe urma, la acelasi sfat de va ajunge”. (Cap. “Iconomii tainelor”, p. 276).

    Cred ca este clar ca parintele Arsenie ca si parintele Proclu nu are in vedere contraconceptia, ci infranarea.

    Intrebarile au fost puse dintr-o neliniste sincera si nu ca ispitire e tot ce putem sa mai spunem celor care s-au smintit, cu toata parerea noastra de rau pentru aceasta urmare nedorita.

    Mai departe, daca doresti, ne-am bucura sa dialogam si in privat. Adresa noastra electronica este razbointrucuvant@gmail.com

    PS: Nu e vorba de cenzura, e vorba de o minima protectie a noastra si a cititorilor nostri, exprimata si in mesajul care apare atunci cand trimiteti un comentariu:

    “Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste”.

    Am intrebat pe unul dintre parintii care ne indruma in legatura cu aceasta problema a comentariilor si am primit incuviintare sa procedam la selectarea mesajelor dupa aceste criterii. Va multumim tuturor pentru intelegere!

  8. Dragii mei “razboinici”,

    Cred ca putem sa vorbim deschis chiar daca nu avem aceleasi conceptii si nici nu impartasim aceleasi pareri intotdeauna. Daca este “razboi intru cuvant”, sa nu se tina, totusi, intr-o cutie, in “privat”, ci sa fie unul exoteric.
    Desi este exprimat putin mai neclar, banuiesc faptul ca astazi am fost alaturi de unul dintre voi in biserica. Sper ca o sa ma salutati de acum inainte, chiar daca eu am dezavantajul ca nu o sa stiu cui datorez condescendenta:).
    Parintii care au savarsit astazi Sfintele Taine, au unul 4(patru) copii, iar celalalt il asteapta pe al doilea, dupa o perioada de rugaciune in care a cerut aceasta binecuvantare Domnului. Avva Adrian mi-a spus odata, pe vremea cand aveam doar cinci copii, ca este mai important -si aici va rog, cu umilinta, sa retineti!- sa ai si sa cresti un copil decat sa inalti o Biserica! Evident ca un calugar sau unul care este indemnat sa mearga pe aceasta “cale regala” a crestinismului nu o sa primeasca raspunsul ca este mai bine sa se insoare si sa “procreeze”. Dar de aici pana la a face un modus vivendi intre crestinii ortodocsi din abstinenta pentru ca “vine sfarsitul lumii” este o cale lunga. Scandaloasa nu este infranarea -si aici orice cuplu de crestini are suficiente motive de servitute din motivatie duhovniceasca (posturile din saptamana si de peste an, din sfatul Duhovnicului,s.a.m.d.) care se adauga celor fiziologice , ci faptul ca puteti induce (din intrebari) ideea ca nasterea de prunci este “impura” dintr-un motiv care frizeaza patologicul: spaima de apocalipsa. Pe mine intrebarea m-a scandalizat, nu raspunsul Avvei, care este extrem de lamuritor. Asemenea nevroze sunt intretinute mai ales de secte, nu de Biserica. Marturisesc faptul ca, personal, am fost indemnat de marii duhovnici cu care am luat contact de-a lungul vremii sa nu-mi chivernisesc numarul copiilor ce-i voi avea, ba dimpotriva. Niciodata nu am auzit acest indemn milenarist (si egocentric, iertati-ma) din gura vreunuia dintre ei! Si la Sf Munte Athos sunt parinti care se bucura si se roaga pentru copiii nostri. Sper ca Sf. Constantin Brancoveanu – tata a 11 copii, din care 4 s-au sfintit in mucenicie o data cu parintele lor – sa va lumineze atunci cand puneti astfel de intrebari Parintilor. Eu, ca un balcanic incapatanat, repet intrebarea: cine sa faca prunci, heterodocsii, pentru ca noi nu vrem sa nu ne “imprastiem”?
    Cei care raspanditi cuvantul Domnului nostru Iisus Hristos – cel ce a binecuvantat Familia si nasterea de prunci – aveti o responsabilitate prea mare si trebuie sa va asumati si pareri care sunt contrare nu din spirit de fronda, ci din dragoste pentru Adevar.
    Daca in prima mea interventie am fost prea brutal si lipsit de nuanta, va rog sa ma iertati, dragii mei frati.

  9. Draga Iulian,

    Iti multumim pentru raspuns, desi ne intristeaza, pentru ca dorim cu toata sinceritatea sa avem un dialog rodnic, nu o contradictie si o cearta de cuvinte. Vom incerca mai jos sa explicam aceasta intrebare. In primul rand, ne cerem inca odata iertare pentru sminteala facuta. Ne cerem iertare si pentru inabilitatea de a pune intrebari bine alese, clare, cu toate nuantele de rigoare continute. Nu am avut, e drept, aceasta abilitate. Este greseala noastra.

    Insa, cu toata parerea de rau pentru neintelegerile care provin din modul de interpretare al intrebarii, cerem, cu ingaduinta, sa ni se arate unde anume consideram sau am considerat vreodata ca nasterea de prunci este “impura”. Ba chiar as zice si eu, sa fie anatema asupra celui care gandeste asa! Gandul acestei intrebari a fost de a ajuta pe cei care au familii si care isi pun astfel de intrebari cu privire la cum sa traiasca in aceste vremuri. Daca pe dvs. nu va framanta acest gen de intrebari, intelegem si va apreciem, dar de ce ii condamnati pe ceilalti?
    Ce anume induce idei sectare din intrebare? Credem ca aici v-ati hazardat putin, sa ne fie iertata indrazneala de a face observatii.
    Dar atunci “sectari” vor fi fost si apostolii cand au spus “dacă astfel este pricina omului cu femeia, nu este de folos să se însoare.” (Matei 19, 10).
    Sectar va fi fost si Apostolul Pavel cand a spus despre cei casatoriti: “Numai că unii ca aceştia vor avea suferinţă în trupul lor.” Si mai departe – ” Şi aceasta v-o spun, fraţilor: Că vremea s-a scurtat de acum, aşa încât şi cei ce au femei să fie ca şi cum n-ar avea. Şi cei ce plâng să fie ca şi cum n-ar plânge; şi cei ce se bucură, ca şi cum nu s-ar bucura; şi cei ce cumpără, ca şi cum n-ar stăpâni; Şi cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca şi cum nu s-ar folosi deplin de ea. Căci chipul acestei lumi trece.” (Corinteni 7, 28-31). Prin urmare, Apostolul spune clar ca nu e greseala insuratoarea, insa cei care o aleg “vor avea suferinta in trupul lor”. Este dovada unui realism si a raspunderii enorme ce cade pe umerii celui cu familie, asa cum suntem si noi, cei care avem acest dialog. Deci, pornind de la aceste nelinisti reale, exprimare si de Apostoli, am pus aceasta intrebare pentru cei care nu sunt la fel de tari ca altii in aceasta lume nebuna.
    Dar, ca sa mai limpede acest lucru, citam si din Sf. Ioan Gura de Aur, talcuire la pasajele din Corinteni de mai sus:
    “Şi punând o definiţie fecioarei şi celei ce nu e fecioară, nu a grăit de nuntă sau înfrânare, ci de lipsa de grijă şi de multa grijă. Căci nu împreunarea e răul [nuntii], ci faptul că ne împiedică de la filosofie.”
    http://www.ioanguradeaur.ro/175/comentariul-capitolului-7-din-epistola-i-catre-corinteni-1/

    Acesta a fost si gandul nostru cand am intrebat – un copil aduce multa grija, multe raspunderi, multa alergatura. Nu aduce pacat, Doamne, fereste!, ci pur si simplu responsabilitati mult mai mari, uriase.

    De aceea credem ca si raspunsul primit se adreseaza unei nelinisti legitime. Nu este vorba de spaime apocaliptice, ci de oameni slabi. Iar porunca este sa ne purtam poverile unii altora, nu sa ii acuzam…

    Intotdeauna vor fi mai multi cei care vor dori sa primeasca binecuvantarea lui Dumnezeu prin nasterea de prunci, si, dupa cum chiar Sf. Ioan Gura de Aur ne invata, atunci “cand nu vrea Dumnezeu, casatoria nu poate inmulti numarul existent al oamenilor, dar nici fecioria nu poate imputina numarul lor cand Dumnezeu voieste ca numarul oamenilor sa fie mare” (http://www.ioanguradeaur.ro/542/despre-feciorie/). Deci, frate Iulian, ideea este sa facem voia lui Dumnezeu, fiecare dupa chemarea pe care a primit-o si ravna pe care o are. Dupa cum niciun monah nu este indreptatit sa judece pe parintii cu multi copii ca ar fi neinfranati si iubitori de placeri trupesti, tot asa nici cei cu multi copii nu au dreptul sa ii considere egoisti si egocentrici pe sotii care aleg sa se infraneze, in buna intelegere, sau pe cei care aleg calea ingereasca a fecioriei.

  10. Fratilor,

    eu nu condamn pe nimeni. In afara faptului ca era o intrebare care nu avea nici o legatura cu contextul discutiei – hotararea Sf. Sinod – si care si-ar fi avut menirea intr-o dezbatere mai larga, in care sa se tina seama de delicatetea acestei realitati care este familia crestina (atata cita este n.b.), nu am crispari. Mi-am spus opinia – regret in continuare ca prea frontal si nedelicat – dar asta fara sa-mi deveniti antipatici, pacatele mele! Ca sa va dovedesc aceasta, mai fac o ultima interventie.

    Ziceti: “Gandul acestei intrebari a fost de a ajuta pe cei care au familii si care isi pun astfel de intrebari cu privire la cum sa traiasca in aceste vremuri.” Aceste vremuri escatologice, y compris. Ce vremuri, fratilor? Eu, care mi-am trait aproape toata tineretea in comunism, vad aceste vremuri de mari framantari si tulburari cu bucurie; este un privilegiu ca ne-a fost dat sa asistam si sa intervenim, dupa puteri si dupa cum ne este ingaduit, si in istorie si in viata Bisericii. Trebuie sa va bucurati ca v-a fost dat sa traiti aceste timpuri spectaculoase, in care chiar se poate face ceva, inclusiv acest site. Nimeni nu ne cere o fericire tampa, permanenta si fara substanta. Dar nici sa ne vaitam ca este o permanenta nenorocire in jurul nostru, ca nu mai este cazul sa facem copii; sa ne retragem in pesterile din munti si sa ne pregatim de final. Nu am vazut nici la Sf. Munte atatea ingrijorare spaimoasa. Am vazut in schimb Parinti preocupati de cele din jur cu seninatate si chipuri luminoase. Sa nu ne invelim toti in lintolii si sa ne mumificam in “pocainta” ci sa-i lasam pe cei meniti de Domnul sa faca ceea ce nu putem noi sa facem; cel mai bun prieten al meu de tinerete, coleg de scoala si de liceu, pusniceste pe un versant al Athonului.
    Eu, ce sa fac, raman cu “aplecarea spre lume si imprastierea” pe care mi-o aduc copiii mei si las pe cei desavarsiti sa-l urmeze pe Sf. Ioan Gura de Aur, neimpiedicati sa…filosofeze. Tot ce va rog este sa nu aruncati prea usor cu anateme, nici macar in gluma. Suntem, la final, in complet acord: toti “sa facem voia lui Dumnezeu, fiecare dupa chemarea pe care a primit-o si ravna pe care o are.” Amin!

    Maica Domnului sa ne ocroteasca pe toti, dragii mei frati.

  11. Amin!

    Acestea fiind spuse, sa ne strangem frateste mainile pana ne vom (re)cunoaste!

    Si iti propunem o noua mostra de “ingrijorare spaimoasa” inedita 🙂 de calitate, de la parintele Calciu citire:

    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/07/28/parintele-gh-calciu-inedit-poate-ca-vom-intra-in-catacombe-din-nou/

  12. am fost la parintele proclu si mi-a spus sa transmit tuturor celor care vor sa mai treaca pe la el , ca nu poate primi vizitatori decat martea , joia si sambata ; restul zilelor ” isi incarca bateriile ” prin rugaciune si liniste … are scris si pe usa acest lucru si am vazut ca intr-adevar nu primeste pe nimeni decat in cele trei zile …

  13. Are dreptate parintele despre cazul TANACU , si valorile prafonate de legea VASLUIANA si mari judecatori ai vasluiului Hoti in care AU scos DIAGNOSTIC fals , Si au degradat preoti si monahi ;diaconi ;si intreaga preotime ortodoxa niste excroci; dar apoi si PRESA care a prafonat valoriile ortodoxe ROMANE si ne stie si europa de magaria judetului VASLUI politie propaganda si doctori falsii :: Apoi EPISCOPIA HUSI INFUNDATA DE MAFIOTI BIO CRESTINI ONDULATI ,de pervesitate, si EPISCOP , plin de har MILIARDARUL IOACHIM BIRLADEANUL SI STRAMOSII LUI, care traiesc sute de ani ca sunt asigurati de banii episcopiiei , si un PREFECAROR CORNELIU BICHINET PREFECT SI CONSILIER DE VASLUI un mare EPISCOP VICAR , si birladean de origine care neamul lui se trage de oieri si ciobeni NASCUTI pe bulevardul EPUREANU si in COMUNA GHERGHESTI SAT MICESTI , JUDETUL VASLUI BICHINET CORNELIU ; BICHINET GELU; CATINCA , asa ca tooata dezbaterea familiara o cunosc bine alcatuit . APOI EPISCOPUL HUSULUI (EPISCOPIA HUSI) ESTE PLINA DE NEAMURILE LUI IOACHIM, si DE PREOTI SCOSI DIN BUIRTA VECHIULUI EPISCOP AL VASLUIULUI. VS: REPREZENTANTI DE COMUNITATE SILNICA , DE CE SFANTUL SINOD NU IA MASURI CU ACEST OM PLIN DE COMORI IN PAMINT? REPREZENTAT ATI VAZUT CA EL A ZIS CA ESTE BATRAN SI NU POATE SA FACA NIMIC CONTRA CAZULUI TANACU DAR CE ARE OASE IN BURTA? parintele PROCLU NICAU a spus perfect si adevarata experienta duhovnica a SFINTIEI SALE. ADRESS TEL:00393272027359.it ……….comunicatii EMAIL : http://parintele@diacongh.com

  14. Un frate ne-a rugat sa postam pe site urmatorul anunt: “In data de 09.11.2008 am fost la Parintele Proclu si m-a rugat sa transmit tuturor celor care vor sa-l viziteze, ca zilele in care-i poate primi sunt: martea, joia si sambata pana la ora 17.00. Parintele este bolnav si are nevoie de multa liniste. Este bine de respectat zilele (pana la ora 17.00) pentru a nu face un drum degeaba”.

  15. toate bisericile sant atacate si probabil in viitor invise de ecumenism datorita oamenilor din ele,oameni de azi fara credinta,chiar patriarhul Bartolomeu si biserica rusa.totul a fost planuit cu cel putin 100 ani inainte.sistemul se foloseste de cei care se lasa vrajiti de acest miraj in care traim,de slabiciunile pe care le cultivam,uitand ce ne invata EVANGHLIA.Are dreptate dl.Puric cand spune ca oamenii normali vor deveni o secta.sa ne rugam si sa facem fapte bune,”caci dupa roadele lor ii veti cunoaste”.nu spune dupa floare,frunza,tulpina,radacina….Mila lui DUMNEZEU sa ne ajute sa nu devenim o secta,depinde foarte mult de noi cat de curati santem.in apocalipsa scrie:”ingerului Bisericii din Laodiceea:Stiu faptele tale;ca nu esti nici rece nici fierbinte.O, de ai fi rece sau fierbinte!Astfel,fiindca esti caldicel~ nici fierbinte,nici rece~ am sa te vars din gura Mea.”In Hristos nu se poate sta murdar.DOAMNE milueste-ne pre noi precum stii!

  16. Unde il putem gasi pe parintele Proclu ?
    Va multumesc !

  17. Daca nu ai aflat pina acum inca, (daca mai traieste), traieste in com. Cracaoani, sat Mitocul Balan, ultima casa pe dreapta spre Chitile, sub padure.
    Jud. Neamt.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate