Parintele Cleopa Ilie: MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES…

12-04-2010 Sublinieri

MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES

http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/nou20.htm

“(…) Care este partea cea bună în viata crestinului? Necontenita rugăciune. Toată fapta cea bună trebuie să o însotim cu rugăciune, cum arată marele Apostol Pavel în Epistola întâi către Tesaloniceni, unde zice: Neîncetat vă rugati (5, 17).

Dar chiar Mântuitorul în Evanghelie zice: Luati aminte, privegheati si vă rugati (Marcu 13, 33). Si dumnezeiescul Apostol Petru spune: Privegheati, că potrivnicul vostru, diavolul, ca un leu umblă, căutând pe cine să înghită. (I Petru 5, 8). Si dumnezeiescul Prooroc David de asemenea ne spune: Bine voi cuvânta pe Domnul în toată vremea, pururea lauda Lui în gura mea (Psalm 33, 1).

Ai auzit pentru ce s-a citit Evanghelia aceasta? Ca să ne învete că Maica Domnului si-a ales partea cea bună, partea Mariei. Căci Mântuitorul, când Marta alerga să-i facă mâncare si să-i gătească masa, oarecum a mustrat-o cu pilda Mariei: Marto, Marto, te grijesti si spre multe te silesti; dar un lucru trebuieste. Care? Acela pe care-l avea Maria, că stătea la picioarele Domnului. Căci Maria – zice – partea cea bună si-a ales, care nu se va lua de la dânsa (Luca 10, 38, 42).

Dacă am avea si noi partea Mariei în viata noastră, dacă am sta la picioarele Domnului ca Maica Domnului în Sfânta Sfintelor, dacă am petrece în rugăciune si în gândire de Dumnezeu ca dânsa, nu ne-ar hrăni pe noi oamenii, ci îngerii si serafimii din cer. Dar noi punem nădejdea numai în pieptul nostru si în priceperea noastră. Dar auzi ce spune proorocul Ieremia: Blestemat este omul care se reazimă pe bratele sale si si-a pus nădejdea în trupul său.

Auzi ce spune: “Cel ce se reazimă pe mâinile si pe picioarele sale, animal este, că are patru picioare, nu două”. Auzi? Blestemat este omul care se reazimă pe bratele sale si a întărit bratele trupul său. Mai zice: Nebun este acela care sărută mâinile sale si zice că acestea m-au hrănit pe mine.

Te-au hrănit mâinile tale? Dar dacă Dumnezeu îti dădea un junghi, îti dădea o boală, dacă ai fi căzut si ti-ai fi rupt o mână sau un picior si dacă nu-ti dădea tie Dumnezeu sănătate si viată, ai fi putut face ceva cu mâinile si picioarele tale sau cu priceperea ta? Asa este că nu? De aceea Scriptura numeste nebun pe acela care-si sărută mâinile sale, zicând că acestea l-au hrănit.

Nu-i adevărat! Dumnezeu ne hrăneste, că zice: Aruncă spre Domnul grija ta si El te va hrăni (Psalm 54, 25). Să nădăjduim întâi în Dumnezeu si asa, lucrând cu cinste si cu dreptate, să muncim, să lucrăm că zice iarăsi Scriptura: Cel ce nu lucrează, să nu mănânce (II Tesaloniceni 3, 10). Deci lucrul nostru să fie împletit cu gândirea la Dumnezeu, cu Sfânta Scriptură, cum era al Maicii Domnului în Sfânta Sfintelor. Lucrul nostru să fie asa de usor, încât să nu ne strice mintea de la rugăciune, de la gândirea la Dumnezeu. Asa arată dumnezeiestii Părinti.

De ce părăsim noi gândirea la Dumnezeu, citirea Scripturilor, mergerea la biserică, meditatia si cugetarea la gheenă si la moartea care vine pe neasteptate?

“Pentru că ne aruncăm în marea cea tulbure a veacului acestuia, ne aruncăm în nemărginire, ca să mostenim veacurile si vine moartea si ne strânge de gât“,

cum zice dumnezeiescul Părinte Efrem Sirul.

Are obiceiul satana, o, monahule, si tu, crestine, să-ti dea lătime si lungime, ca să scoată mintea din gândirea de Dumnezeu si să te ducă la pierzare!

Fratilor, să muncim cu dragoste; să lucrăm, dar să avem pe Dumnezeu în minte. Nimeni nu poate să stea degeaba. Să lucrăm, să mergem la muncă, să asudăm, că asa avem poruncă noi de la început, căci zice: Cu sudoarea fruntii îti vei câstiga pâinea ta (Facerea 3, 19).

Dar în sudorile noastre si în osteneli, pe ogoare si în fabrici, în birouri, în întreprinderi si ori unde ar fi, să avem pe Dumnezeu în minte. Să avem pe Hristos, si cu Dânsul pe toate le putem. Auzi ce spune Apostolul Pavel: Toate le pot în Hristos, Cel ce mă întăreste! Iar fără de El, nimic nu putem face!

Auzi ce zice Hristos: Rămâneti întru Mine si Eu întru voi… căci fără de Mine nu puteti face nimic (Ioan 15, 4-5).

Când te duci la prăşit, omule, si ai luat sapa pe umăr, ia si pe Hristos în minte: “Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă pe mine păcătosul (păcătoasa)“. Dacă lucrezi în atelier si ai pus mâna pe ciocan, pe bomfaier, pe ferăstrău, bati pe nicovală, sau dacă esti zidar sau tâmplar, sau orice mestesug ai; de câte ori dai cu ciocanul, zi si “Doamne Iisuse!”

Când te-ai dus la secerat, la pădure cu boii să tai lemne, sau lucrezi în fabrică sau oriunde esti, lucrează cu toată inima, cu toată dragostea, dar nu uita că ai pe Dumnezeu, Care singur poate să-ti ajute si poate să te păzească! Câte primejdii nu sunt! Auzi că pe unul l-a omorât un butuc, pe altul l-a lovit masina, pe altul l-a prins motorul, peste unul a căzut un copac si a murit…

La urechile noastre vin asemenea vesti zilnic. Dar de ce? Pentru că n-a plecat la lucru cu rugăciunea în minte! Dacă pleca cu rugăciunea în minte, avea pe îngerul care-l păzea. Căci îngerul pururea ne păzeste. Auzi ce zice proorocul: Străjui-va îngerul Domnului împrejurul celor ce se tem de El, si-i va izbăvi pe ei (Psalm 33, 7).

Deci, când plecăm la treabă, să avem pe Hristos în minte; si când venim de la treabă iar, si când ne odihnim iar. Si când ne sculăm din somn, prima simtire, primul cuvânt acesta să fie: “Slavă Tie, Dumnezeul nostru, slavă Tie!” “Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului“… si celelalte.

Auzi ce spune Gheorghe Sinaitul? Este un drac înaintemergător care are o ceată nenumărată pe fata pământului. Merg acesti draci de dimineată si-i învată pe oameni, când s-au sculat din somn, mai întâi să pună mâna pe treabă: Lasă rugăciunea mai la amiază! Mănâncă bine, bea bine, si hai la treabă!”

Nu-i bine! Întâi să cerem ajutorul lui Dumnezeu si apoi, cu Dumnezeu în minte, să mergem la muncă cinstită si curată. Să nu furati de la nimeni; să nu furati nici de la stat, nici de la altii, că nu vă îmbogătiti cu furatul, ci mai tare sărăciti. Era un cuvânt al cuiva:

“Munceste omul cu dreptate, si-i ia dracul jumătate din avere; dar averea câstigată pe nedrept, o ia dracul cu tot cu stăpân!”

Nu. Nu fura, că nu te îmbogătesti. Mare foc bagi în casă la tine dacă ai luat un ban al Bisericii, sau dacă ai luat banul sau osteneala cuiva. Si dacă vei aduce la biserică milostenie din cele furate, câine împutit aduci lui Dumnezeu! Deci să lucrezi cu cinste, cu dreptate, cu sfintenie si să muncesti cu toată dragostea unde te-a pus statul sau unde te-a pus dregătoria sau institutia care te adăposteste. Să muncesti, dar să ai si pe Dumnezeu în minte.

Fă semnul Sfintei Cruci când pleci la lucru. Când vii, la fel. Când stai la masă, fă rugăciune; când te scoli, rugăciune; si dacă nevinovata rugăciune va povătui viata voastră si a noastră, vom avea putină asemănare si noi cu petrecerea Maicii Domnului în Sfânta Sfintelor, vom petrece în gândire de Dumnezeu si ni se va spune si nouă în ziua judecătii că partea cea bună ne-am ales.

Iar dacă lăsăm rugăciunea, citirea dumnezeiestii Scripturi, mergerea la biserică, facerea de bine si toate acestea si punem nădejdea numai în munca noastră, suntem cei mai nenorociti oameni de pe fata pământului.

Să muncim cu dragoste, cu hărnicie, dar să nu uităm că avem un Dumnezeu, Căruia trebuie să ne rugăm neîncetat si când muncim si când suntem acasă si când ne odihnim. Pururea să fie Legea Lui în mintea noastră, ziua si noaptea. Pururea să avem gândirea si rugăciunea spre Dumnezeu, si atunci darul Lui va întări bratele noastre si mintea noastră si trupurile noastre si vom fi sănătosi si vom putea izbuti si la muncă si la osteneala de toate zilele. Dar numai cu Dumnezeu si prin Dumnezeu! Amin”.

Cititi si:


Categorii

Crestinul in lume, Cum munceste crestinul?, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Marta si Maria, Parintele Cleopa, Rugaciunea (Cum sa ne rugam?)

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

22 Commentarii la “Parintele Cleopa Ilie: MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES…

  1. Pingback: Stiri Ortodoxe: Starea Parintelui Justin este buna. Cat mai suntem, cat mai sunt, mangaiati-i pe Parinti. Tatal nostru – VIDEO. Parintele Mihai Valica nu mai scrie la revista Axa | Victor Roncea Blog
  2. Astazi se-mplinesc 7 ani de cand cuviosul staret Tadei a trecut la Domnul 13.04.2003
    Cuvant de invatatura al Parintelui Tadei
    – Care este cel mai de seama lucru in viata duhovniceasca?
    “Cel mai insemnat lucru este, cred, paza pacii inimii. Sa nu va tulburati sub nici un chip. In inima trebuie sa domneasca pacea, linistea, tacerea, linistirea. Valmasagul gandurilor este starea duhurilor cazute (dracii, duhurile care au cazut de la Dumnezeu). Mintea noastra, dar, se cere sa fie adunata, unita, atenta. Numai in mintea unita se poate salaslui Dumnezeu Cel Unul.”

    http://www.youtube.com/watch?v=tv4tNqRIMl8

  3. Datorita rugaciunilor Parintelui Cleopa am reusit sa-mi finalizez studiile si sa am un rost in viata.
    Slavit sa fie Domnul!

  4. Doamne miluieste-ne si ne mantuieste pentru rugaciunile Parintelui nostru Cleopa. HRISTOS A INVIAT!

  5. Dragul nostru parinte sfant CLEOPA, cu vocea lui ca tunetul, cand incerca din rasputeri sa ne invete calea cea dreapta, din cerdacul chiliei sale: rugaciunile de dimineata, rugaciunile de seara si neaparat crucea facuta dogmatic. A fost intrebat de cineva odata, despre ce va fi dupa plecarea lui la Domnul, si raspunsul lui neastepatat a fost (citez din memorie): ziduri, ziduri, …

  6. @ Azucena:

    Vezi linkurile de la finalul postarii si un titlu de acolo va ajuta la improspatarea memoriei 🙂

  7. @admin,

    multumesc. Uneori nu am timpul fizic ca sa citesc toate link-urile.
    De cate ori imi amintesc de parintele CLEOPA imi vine sa plang. Nu stiu de ce. Suna cam patetic. Va rog sa ma iertati!

  8. “Dupa Sfantul Maxim,fiecare oita rationala(om)este obligata sa aduca Stapanului sau Hristos cele tri foloase:lana,laptele si mielul,adica in loc de lana,faptuirea morala,in loc de lapte,contemplatia naturala in duh,iar ca miel,invatacelul pe care trebuie sa-l nasca prin cuvant.Incepatorii cu viata,la virtutea lucratoare zabovind,pe folosul cei dintai il aduc.Cei mai sporiti din turma,care mai mult se indeletnicesc cu citirea Scripturilor si cu cunoasterea lucrurilor in mod duhovnicesc,pe al doilea folos il aduc.Iar aceia care au darul nu numai a citi si a intelege pentru ei ,ci si pe altii a-i invata,il aduc si pe al treilea folos,nascand prin cuvant ucenici si aducandu-i peacestia ca pe o jertfa fara meteahna lui HRISTOS. Asadar,daca oitele cele rational,care aduc numai lana si laptele,sunt de mare folos in turma lui HRISTOS,apoi cu cat mai folositoare se va socoti aceea,care,pe langa lana si lapte,va naste prin cuvant multi miei si fara prihana ii va aduce pe ei adevaratului nostru Pastor?Acesta va putea sa strige si el ca Marele Aposol Pavel,care zicea:”De ati avea zece mii de dascali in Hristos,dar nu multi parinti,ca in Hristos Iisus eu v-am nascut pe voi prin Evanghelie.” (ParinteleCleopa)

    Sfinte Parinte Cleopa,rogumi-te,macar “lana”s-o pot duce Domnului,pana cenu va veni lupul sa ma sfasie!
    Fratilor,pe langa acestea,doresc sa va spun o scurta povestioara adevarata cu Sfantul nostru mult iubit:Odata,pe cand urcam dealul cimitirului ma intanlesc cu duhonvicul meu care tocmai cevenea cu noaptea-n cap de la aghezmuit mormantul sfintiei sale.Cand m-a vazut m-a chemat sa-mi spuna cu mare bucurie in suflet cum unul dintre crestinii care fusese la mormantul sfintiei sale ii adusese un bulgar de zapada puternic mirositor a mir.Pe langa aceasta ,as mai adauga si eu ca in urma rugamintilor staruitoare la mormantul dansului,am primit mare ajutor,dar nu vreau sa spun nimic mai mult caci imi este teama sa nu depasesc iarasi limita.
    Sa nu il uitam in rugaciunile noastre niciodata,caci cine stie,poate ne va lua in sacul cu care voia sa-l umple cu noi ,de cand traia.Ce bine ma simt cand vorbesc ceva despre Sfintia Sa….!

  9. Mult datorez părintelui Cleopa,şi sunt convins că nu numai eu. Ce a reprezentat pentru ortodoxia şi monahismul românesc în epoca comunistă este poate mai greu de înţeles acum.Am trăit ceva din acele vremuri şi ştiu ce vorbesc.Părintele Cleopa mi-a fost atunci justificare şi înlăuntru şi înafară, mi-a fost pilda dragostei de Dumnezeu şi de semeni, mi-a arătat pe viu cum se trăeşte şi cum se mărturiseşte credinţa cea plină de dragoste a bisericii noastre.Acum avem belşugul duhovnicesc al ortodoxiei la îndemână în nenumăratele publicaţii patristice, atunci nu se găsea nici măcar o carte de rugăciune de 10 pagini.Am ajuns să aud cuvinte care aduc acuze grele bunului şi îndrăgitului nostru părite şi mi-au pricinuit mare durere mai ales că vin dintr-o direcţie de unde nu mă aşteptam. Mă întreb, aşa cuvinte vin după o experienţă de viaţă ortodoxă tăită la intensitatea şi adâncimea la care a trăit-o părintele Cleopa ? Acum este uşor să vorbeşti în public, să-ţi laşi sufletul să se dezlănţuie până la extreme, pentru că nu-ţi mai stă nimeni împotrivă decât Adevărul şi conştiinţa. Acum poţi să te adânceşti în cunoştinţă pe pricipii de Adevăr şi literă foarte departe trecând mult dincolo de dragoste şi de echilibrul căii de mijloc.Acestea sunt primejdiile libertăţii.
    Am văzut şi vedem cu toţii cum libertatea fără dragostea de Dumnezeu şi semeni duce la exteme în rău dar şi în credinţă.A-mi da dereptate mie pe pricipii de Adevăr este lucru uşor, când inteligenţa mă urcă dincolo de propia-mi valoare şi mă încântă cu eroismul înălţimilor logicii tăioase care desparte firul în fracţiunţni de maximă puritate care ard şi ucid, despart şi dezbină, care urcă mai sus decât ni s-a cerut şi ni se cuvine nouă. Sunt un om mărunt şi nevrednic, dar îl iubesc sincer pe Părintele Cleopa şi-i aduc recunoştinţa şi preţuirea cu care sunt dator, îl port în inimă şi-n nevrednica-mi rugăciune.

  10. Amintesc cu mare evlavie,cuvintele MARELUI NOSTRU DUHOVNIC,PARINTELE CLEOPA ILIE:
    “Sa nu va amintiti cu tristete de raul pe care vi l-a pricinuit fratele vostru,ca sa nu-si aminteasca si Domnul de pacatele voastre pe care vi le-a iertat…
    Cea mai mare nebunie,paganatate si ratacire de la adevar este de a crede cineva ca sufletul dupa moarte intra in alte trupuri de dobitoace,pasari etc…Feriti-va cu toata puterea de a crede aceste nebunii si rataciri ale reincarnarii si mutarea sufletelor in alte trupuri,caci aceste afirmatii sunt cu totul demonice,nebune si rataciri de la adevar…
    MANCA-V-AR RAIUL!”
    CU RUGACIUNILE SI URARILE PARINTELUI NOSTRU,CLEOPA,SA NE INTALNIM CU TOTII IN RAI!

  11. Pingback: Război întru Cuvânt » PARINTELE CLEOPA – 12 ani de la plecarea “in gradinile Raiului” (†2 dec. 1998): “MANCA-V-AR RAIUL SA VA MANANCE!” (inedit audio si video)
  12. Pingback: La 98 de ani de la nasterea iubitului nostru parinte Cleopa Ilie–Un indemn de dincolo « cristinadavidniculiu
  13. Pingback: PARINTELE ARSENIE PAPACIOC SI PARINTELE CLEOPA. Cand se intalnesc Batranii sfinti si se bucura ingereste unul de altul... "Maica Domnului, cum de l-ai adus aici!"
  14. Pingback: INTRAREA MAICII DOMNULUI IN BISERICA. Cuvant de invatatura al Sf. Ignatie Briancianinov la pericopa evanghelica care se citeste in toate praznicele Maicii lui Dumnezeu: Marta si Maria - cele doua lucrari la care suntem chemati
  15. Pingback: Parintele Ioan Buliga despre MUNCA SI LIPSA DE OCUPATIE -
  16. Pingback: UN SINGUR LUCRU TREBUIE… -
  17. Pingback: PARINTELE CLEOPA ILIE (†2 decembrie 1998) – 15 ani de la mutarea la Domnul a marelui duhovnic al Moldovei. Viata si marturii in DOCUMENTAR VIDEO -
  18. Pingback: MARTURII despre darurile duhovnicesti ale CUVIOSULUI CLEOPA de la Sihastria -
  19. Pingback: AVVA CLEOPA CEL MARE, “inteleptul cu minte de batran si suflet de copil”/ (Video inedit): INMORMANTAREA PARINTELUI CLEOPA. Intalnirea cu Staretul Tadei -
  20. Pingback: CAUTATI MAI INTAI… RUGACIUNEA – Parintele Cleopa despre GANDUL LA HRISTOS, MUNCA si “dracul inaintemergator” - Recomandari
  21. Pingback: PARINTELE CLEOPA despre CONDITIILE DOBANDIRII PACII IN INIMA si despre SFARSITUL LUMII: “Urgia lui Dumnezeu, toate acestea striga la cer si nu stim pana cand…” | Cuvântul Ortodox
  22. Pingback: “Ai răbdare!” – MARTURII DESPRE SFINTENIA PARINTELUI CLEOPA: “De cîte ori mi-e greu, îl chem în rugăciunile mele, aşa cum am făcut şi cît a fost în viaţă” | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate